3,955 matches
-
conținut ce rezultă din cunoașterea realizată și stocată tot prin intermediul gîndirii. Această cunoaștere nu mai este însă universală, aceeași pentru toți oamenii, și, ca atare, se constată că și gîndirea manifestată se particularizează, la fel ca limbile, actele de gîndire adîncind individualitatea. De aceea, numai într-o atare perspectivă se poate face o relație eficientă între existența și manifestarea limbajului și existența și manifestarea gîndirii. Gîndirea este facultatea umană de reflectare abstractă și generalizată a realității printr-o complexă activitate psihică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
piețele externe se realizează la prețuri ridicate; firmele elaborează strategii globale, producția se realizează și în alte țări, pentru a se profita de avantajele locale ale dotării cu factori; economia este foarte puțin sensibilă la șocurile externe; structurile industriale se adâncesc, și devin mai specializate; venitul național cât și cel pe un locuitor se stabilizează la nivele ridicate. 4. Dezvoltarea bazată pe prosperitate (wealth-driven), presupune că: cei patru determinanți acționează în strânsă legătură cu menținerea prosperității; inițiativa particulară înregistrează un declin
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
excepționale virtuți muzicale, cum este cea germană, frații Schlegel considerau (în revista Athenäum, 1798-1800) că: "Poezia este muzică destinată urechii interioare și pictură cu contururi estompate". Sinteză, deci, a mai multor limbaje. Stă în posibilitățile exegeților succesivi să compare, să adâncească, să ierarhizeze și să nuanțeze, pe scurt, să spună cum este poezia, încât, pornind de la texte să ajungă la o relativă interioritate a acesteia. Dar ce sceptic era Novalis! "Poezia motiv de subtile comentarii de Jurnal intim e absolut personală
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un Comunicat către țară și au decretat mobilizarea generală. Din punctul de vedere al dreptului internațional, următorul pas a fost să se identifice care dintre cele două părți trebuia să fie considerată agresoarea. Problemă care n-a făcut decât să adâncească litigiul: atât Republica Vandana de Nord, cât și Republica Vandana de Sud au declarat parte indivizibilă a propriului teritoriu ostrovul acela atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
a fost a fost nu era recomandabilă restaurarea unei situații revolute, au fost sprijinite peste tot, în lumea care contează, tendințele democratice și, în primul rând, dreptul la libera circulație. "Granițele, se auzea tot mai răspicat, nu fac decât să adâncească inegalitățile dintre cele două laturi ale lor, să le adâncească și să le perpetueze!". Și unde să se repare această gravă eroare istorică, dacă nu între două state atât de înrudite ca țările născute pe ruinele aceleiași formațiuni? Așa că s-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
revolute, au fost sprijinite peste tot, în lumea care contează, tendințele democratice și, în primul rând, dreptul la libera circulație. "Granițele, se auzea tot mai răspicat, nu fac decât să adâncească inegalitățile dintre cele două laturi ale lor, să le adâncească și să le perpetueze!". Și unde să se repare această gravă eroare istorică, dacă nu între două state atât de înrudite ca țările născute pe ruinele aceleiași formațiuni? Așa că s-a decis, desigur deocamdată cu titlu experimental, ca hotarul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
puțin viitoarea profesiune, manifestă o atitudine pozitivă față de învățătură, muncesc cu mai multă străduință, cu tenacitate. Atitudinea elevilor față de învățătură depinde și de motivele de care sunt animați aceștia. Motivele învățării generează atitudinea pozitivă. La rândul ei, atitudinea pozitivă îmbogățește, adâncește și generează noi motive. Motivația apare ca efect și cauză a atitudinii pozitive față de învățătură. De o foarte mare importanță în formarea atitudinii pozitive este atmosfera generală de muncă ce domnește în școală, precizia și rigurozitatea cu care se desfășoară
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
noțiunilor din lecția curentă și integrarea lor în sistemul din care ele fac parte, pentru ca viitoarele cunoștințe, ce reprezintă pasul următor în procesul cunoașterii, să se așeze pe o temelie solidă. Altfel, apar fisuri în edificiul cunoașterii, care se tot adâncesc, iar elevii aflați în această situație se îndepărtează de disciplina respectivă, care le provoacă repulsie și teamă. În învățare, un eșec generează un alt eșec, după cum progresele realizate se constituie în premise pentru alte reușite. MOBILURILE ÎNVĂȚĂRII Era iarnă. O
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un izvor de descurajare, un îndemn la fraudă, la egoism, la trândăvie, la lipsă de respect față de profesor, lipsă de atașament față de școală etc." Într-adevăr, notele cu care apreciem elevii, uneori insuficient cântărite, puse fără prea mult discernământ, au adânci implicații afective, declanșează resorturi sufletești nebănuite și determină o gamă variată de atitudini la elevi. De aceea cunoașterea de către educator a felului cum se răsfrâng în conștiința elevilor notele primite și atitudinile pe care le determină, ni se pare o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
slujesc, să-și manifeste, fără opreliști, capriciile, să trândăvească și să viseze. Când copilul începe școala, părinții apelează la tot felul de meditatori a căror plată reprezintă prețul lenei, al inactivității, dezinteresului, disprețului pentru muncă. Procedându-se astfel, lenea se adâncește, se cronicizează, punându-și amprenta asupra întregii vieți a copilului. Acest mod de a trata educația copilului trădează intenția familiilor respective de a-și vedea odraslele cu diplomă de bacalaureat, licență sau chiar doctorat, pentru a le lansa, apoi, în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ecou în sufletul copilului și că nu va mai pretinde bani pentru treburile la care participă. CULTUL MUNCII S-au spus și s-au scris multe despre ceea ce reprezintă munca în viața individului și a societății. De aceea nu voi adânci aceste aspecte. Rândurile care urmează sunt doar câteva considerații asupra modului cum era privită munca în lumea satului de odinioară. Ca fiu de țăran cu mulți copii și cu mijloace de trai modeste, am participat efectiv la muncile de pe ogoare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
se mai tem de nimic; Când legile sunt făcute pentru a fi încălcate chiar de către cei ce le-au adoptat; Când corupția s-a transformat într-un cancer social ajuns în stadiul de metastază; Când sărăcia se extinde și se adâncește în pofida statisticilor cosmetizate ale guvernanților; Când tranziția tinde să se permanentizeze în beneficiul îmbogățiților peste noapte; Când criza economică este acompaniată de criza morală, ca expresie a unei societăți grav bolnave; Când tineretul debusolat este tot mai expus și agresat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ce izvorăsc de pretutindeni. Fiecare om este o taină, lumea întreagă este o taină, universul este o taină, Dumnezeu... O taină trebuie să rămînă o taină, "corola de minuni"a lui Blaga și cu cît se dezvăluie, cu atît se adîncește în sine. Am început cu omul, care nu se mai cunoaște pe sine, cel de dinăuntru, a uitat de divinitatea lăuntrică, risipindu-se într-o exterioritate pragmatică și utilitaristă. Ne-am creat un alter-ego în care investim mai toate energiile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Iar pentru a asigura independența spirituală a individului, este necesar ca Dumnezeu să-și ascundă fața. Creator, Dumnezeu trebuia să creeze lumea imperfectă, să creeze întunericul și răul. La un nivel personal, suferința este pozitivă. Suferința îndurată corect purifică și adâncește personalitatea. Necesitatea ascunderii feței lui Dumnezeu nu explică tăcerea lui în timpul Auschwitz-ului, ci o justifică. Întrebarea crucială pe care și-o punea Berkovits era dacă după genocid credința evreiască în Dumnezeul istoriei mai avea vreun sens. Or, pentru el, Soluția
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
poate deveni această teamă, grefată pe traumatisme profunde, genocid sau exil. Chiar dacă nu este dus la formele lui extreme decât de o minoritate, efectele acestui militantism al vigilenței ar putea să se întoarcă, vai!, împotriva evreilor în ansamblu și să adâncească mai mult prăpastia dintre Franța și cetățenii ei evrei, aceștia din urmă tentați, din reacție, să cultive atitudini de autoapărare, reală sau imaginară, dintre care cea mai importantă și mai spontană este replierea în grup și cultura izolării. Deși aproximativ
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
secularizate. Fiind vorba de lumea evreiască, acest lucru este valabil chiar și pentru mediile tradiționaliste (nu pentru ortodoxie), unde, alături de practica religioasă, identitatea de victimă este departe de a fi absentă. Cu cât frontierele noastre se mișcă, iar mondializarea ne adâncește mai mult în necunoscut, cu atât memoriile se consolidează și tind să înlocuiască ceea ce ne lipsește. În aceste vremuri de relativă criză economică și de incertitudine pe care le traversează societățile occidentale, inclusiv Franța, asistăm la centru la o înăsprire
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un Comunicat către țară și au decretat mobilizarea generală. Din punctul de vedere al dreptului internațional, următorul pas a fost să se identifice care dintre cele două părți trebuia să fie considerată agresoarea. Problemă care n-a făcut decât să adâncească litigiul: atât Republica Vandana de Nord, cât și Republica Vandana de Sud au declarat parte indivizibilă a propriului teritoriu ostrovul acela atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a fost a fost nu era recomandabilă restaurarea unei situații revolute, au fost sprijinite peste tot, în lumea care contează, tendințele democratice și, în primul rând, dreptul la libera circulație. "Granițele, se auzea tot mai răspicat, nu fac decât să adâncească inegalitățile dintre cele două laturi ale lor, să le adâncească și să le perpetueze!" Și unde să se repare această gravă eroare istorică, dacă nu între două state atât de înrudite ca țările născute pe ruinele aceleiași formațiuni? Așa că s-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
revolute, au fost sprijinite peste tot, în lumea care contează, tendințele democratice și, în primul rând, dreptul la libera circulație. "Granițele, se auzea tot mai răspicat, nu fac decât să adâncească inegalitățile dintre cele două laturi ale lor, să le adâncească și să le perpetueze!" Și unde să se repare această gravă eroare istorică, dacă nu între două state atât de înrudite ca țările născute pe ruinele aceleiași formațiuni? Așa că s-a decis, desigur deocamdată cu titlu experimental, ca hotarul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
vorbi despre incipiente ale unei clase de mijloc la nivel global, în special în Asia și America latină, dar și în Africa, mai precis în anumite regiuni ale continentului negru, unde creșterea a depășit 4%/an. Desigur, persistă și chiar se adîncesc discrepanțele dintre cei foarte bogați și cei foarte săraci, dar circa două miliarde de oameni au depășit pragul consacrat al sărăciei. În acest timp, în Statele Unite, trăiesc 45 de milioane de oameni sub această limită, iar clasa mijlocie se subțiază
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a fost nemiloasă. Erau pândiți din apropiere de cete de viteji care îi răpuneau. Nimeni nu risca să rămână în urmă. Erau hărțuiți din toate părțile. Voinici călare apăreau și dispăreau, ca niște năluci, din pâlcurile de pădure. Îndoiala se adâncea cu fiecare zi petrecută în aceste pământuri blestemate. Știau că nu aveau decât să lupte pe viață și pe moarte. Înfrângerea le aducea un sfârșit groaznic. Înfipți în țepe aveau să zacă, în chinuri, poate chiar și zile, până să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
specialitate, creanțele au atins 1.300 de miliarde de dolari, ceea ce e o sumă. Două sau chiar trei milioane de americani sunt nevoiți să-și vîndă locuințele. Așadar, piața imobiliară americană s-a inflamat, extinzînd riscurile și pe piața mondială, adîncind criza de locuințe și întreținînd speculația. Sistemul Federal de Re-zerve a dat semnalul scăderii dobînzilor, ceea ce poate relaxa creditele, dar poate încuraja și recidiva acestor inovatori financiari inconștienți, asfel încît nu știm încă dacă el se comportă ca un pompier
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
capitalismului global actual. Bur-sa impune o gîndire și o acțiune redusă la termenul scurt, creînd astfel potențial de criză pe termen mediu și lung, consumatorismul este criticat dar asigură numeroase locuri de muncă, prăpastia dintre bogați și săraci se adîncește, cu în-registrarea unor fenomene persistente de foame-te pe întinse suprafețe ale globului, în timp ce al-ții își aruncă producția agricolă în mare, se poate observa o resurecție a protecționismelor, marele capital în formula transnaționalelor este cel care face istoria ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nimic, în afară de împrumutul care a stabilizat cursul și pe care nu știu cum îl vom plăti, noi, contribuabilii. Politica bugetară a fost una prociclică și înainte de criză, cînd banii erau risipiți pe pomeni electorale, și în criză, cînd impozitele, în loc să scadă, cresc, adîncind și mai mult căderea economiei reale. Banca Națională a criticat acest aspect, dar a dus ea însăși o politică prociclică, atît înainte de criză, cînd numai cine nu dorea nu primea credit, dacă știa cum îl cheamă, cît și în criză
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
am procedat pe dos, am cheltuit cu asupra de măsură și nu foarte eficient tot ce am încasat și mai mult decît atît, fiind penalizați și de U.E. pentru de-ficit bugetar excesiv, iar acum, cînd am intrat în recesiune, noi adîncim criza prin ridicarea poverii fiscale, lovirea I.M.M.-urilor, adică supra-impozitarea a tot ce mai mișcă prin economie. Supraimpozitarea distruge impozitarea. Din discursul d-lui Guvernator, am înțeles că factorul principal făuritor de bunăstare pînă anul trecut și de criză ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]