10,786 matches
-
se extind cu repeziciune în rândul scriitorilor. Revizionismul practică politica sub acoperirea adaptării teoriei marxiste la circumstanțe. Lansat inițial de staliniști pentru a îndepărta tentativele de liberalizare, termenul este preluat de intelectualii pregătiți să-și asume greșeala de a fi aderat orbește la dogme. Autocritica presupune renunțarea publică la formele fundamentaliste, transformându-se într-un fel de ritual teatralizat. Ceea ce anunță Eugen Negrici în 2003, Monica Lovinescu surprinde în 1977: în spațiul interdicțiilor, al limbii de lemn, al stereotipiilor prefăcute, al
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fi încadrat printre "culturali".[...] Ceilalți se ascundeau sau erau scoși de sub văzul nostru, prin întuneric, închisori sau la vreun Canal. Ceilalți, adică tot ce purta un nume mai înainte în cultură"104. Un comentariu incomod și nefavorabil pentru literații care aderă la ideologia oficială, dar apreciat de rezistenți. Eva Behring îi recunoaște capacitatea de a preconiza intențiile regimului: Îndoielile exprimate în mod repetat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca chiar și la sfârșitul "liberalilor" ani șaizeci cum că sistemul socialist nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în comun", "conștiința de sine a unei culturi care și-a fixat ea însăși menirea de a fi în lume"186. Fiecare cultură are o identitate a ei, influențată în timp de realități politice, sociale și artistice, iar individul nu aderă la o cultură, ci se naște în ea și cu ea. Identitatea reprezintă specificitatea individului în lume, ceea ce îl diferențiază de alte comunități. Vintilă Horia împarte omul european în trei categorii: omul latin, omul slav și omul angloamerican. Omul latin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
caută atunci să ia cu asalt generalurile. Adesea el se lasă prins de cele gata făcute (ca "ideologiile") pe care le întâlnește în ceasul său istoric"193. "Catholita" explică nevoia exilaților de a face parte dintr-un grup, de a adera la organizații și idei. Totuși, omul are nevoie și de lucruri care să se potrivească felului său de a fi. Neobținerea lor provoacă "horetită", maladie ce exprimă "tortura și exasperarea de-a nu putea făptui în acord cu gândul propriu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
politic, substituirea criteriului estetic cu cel social. "Involuntar, Camil Petrescu afirmă imposibilitatea evaziunii scriitorului din condiția sa"262. În felul lui Camil Petrescu, Monica Lovinescu nu folosește doar metodele vechi de analiză, ci și pe cele noi, scientiste. Autoarea nu aderă pur și simplu la o anumită modă a criticii, preferând să o ia în considerare în măsura în care își dovedește utilitatea. Alegerea metodei potrivite depinde și de natura operei supuse analizei. Unul dintre principalele instrumente de interpretare a literaturii este fragmentarismul critic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tip administrativ, birocratic, dinafară, să fie înlocuită cu controlul de partid, dinăuntru""288. De fapt, se asistă la o redimensionare a puterii cenzurii ce elimină elementele necorespunzătoare cu ideologia comunistă. Aceste măsuri definesc libertatea de tip comunist: libertatea de a adera la partid, de a fi controlat, de a fi supus, "libertatea de a nu fi liber, libertatea de a nu declara că albul este negru, libertatea de a-ți numi nelibertatea libertate"289. III.3.2. Structura cronicilor Pentru a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
bine!" (p. 73). Recuperarea lui este cumva posibilă în acest caz, nu și atunci când el dispare încetul cu încetul din pricina "Doctrinei", dispariție echivalentă cu reeducarea. Din oameni nu rămâne decât o piele întinsă, și aceea revendicată de sistem. Ambii parteneri aderă la Doctrină orbește, fără să cântărească bine consecințele, însă numai unul le conștientizează, văzând ce se întâmplă cu celălalt. Din momentul în care fenomenul începe să se producă, chipul i se șterge, urmând să fie apoi reconstituit de autorități: mut
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
disprețul față de regimul comunist ce-i consideră pe intelectuali o categorie specială a dușmanului de clasă. Intelectualii reprezentă, la începutul regimului, cultura și știința burgheză, fiind doar parțial corespunzători țelurilor economice sau culturale ale ideologiei comuniste. O parte a intelectualității aderă foarte repede la noua dogmă, pe când cealaltă parte își susține ura, disprețul și superioritatea, motiv pentru care este aproape exterminată: între anii 1949 și 1951, închisoarea de la Pitești găzduiește experimentul de reeducare a peste o mie de tineri (majoritatea studenți
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu părerea completă pe care autoarea o are despre situația din țară. Pentru că realizarea artistică a Monicăi Lovinescu are loc în exil, am expus evoluția emigrării impuse politic și am determinat atributele generației căreia îi aparține. În acest sens, am aderat la clasificarea realizată de Eva Behring și am constat că autoarea Undelor scurte face parte din primul val de exilați, determinat de procesul de reconfigurare a culturii și de eliminare a elementelor cosmopolite. Ea însăși personaj într-o tipologie, Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să fii clar, logic, interesant. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie asimilat și, deci, el cere o receptivitate activă. Elementele credinței, cu riscul de a rămâne exterioare ființei profunde, trebuie să fie interiorizate. Nu ai parte de credință, decât în măsura în care aderi în mod vital la Mesaj”. Ar trebuie ca expozeul profesorului să urmeze un curs mai mult inductiv decât deductiv. Profesorul de religie va recurge la o logică aparte a expunerii sale. Logica abstractă, pur noțională, este bună atunci când se expun
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ce caracterizează raporturi socio- profesionale stabilite relativ spontan între membrii unei organizații în vederea satisfacerii unor interese individuale. Calitatea de membru într-o astfel de formă organizațională poate fi dobândită într-un mod conștient sau inconștient, în timp ce la organizația formală individul aderă conștient. Structurile informale tind să fie mici, dar dinamice, activate de către rețelele bazate pe prietenie sau interese comune, utilizând canalele de comunicare informale. Activitatea este dictată de interesele membrilor, pe baza unor analize subiective a ceea ce este potrivit sau nu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor întreprinderii, a mijloacelor de a le atinge; conduce și controlează oamenii, făcându-i să înțeleagă, să adere. Alți autori procedează prin luarea în considerare de la început a unui număr de trei dimensiuni ale stilurilor de conducere. Ilustrativă din acest punct de vedere și frecvent citată in literatura de specialitate este tipologia construită de WJ. Reddin (1970). La
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ce caracterizează raporturi socio- profesionale stabilite relativ spontan între membrii unei organizații în vederea satisfacerii unor interese individuale. Calitatea de membru într-o astfel de formă organizațională poate fi dobândită într-un mod conștient sau inconștient, în timp ce la organizația formală individul aderă conștient. Structurile informale tind să fie mici, dar dinamice, activate de către rețelele bazate pe prietenie sau interese comune, utilizând canalele de comunicare informale. Activitatea este dictată de interesele membrilor, pe baza unor analize subiective a ceea ce este potrivit sau nu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor întreprinderii, a mijloacelor de a le atinge; conduce și controlează oamenii, făcându-i să înțeleagă, să adere. Alți autori procedează prin luarea în considerare de la început a unui număr de trei dimensiuni ale stilurilor de conducere. Ilustrativă din acest punct de vedere și frecvent citată in literatura de specialitate este tipologia construită de WJ. Reddin (1970). La
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în mijlocul pogoanelor sale / de situația din cipru și liban). Secvența a doua (versurile 7- 11) exprimă, prin monologul bătrânului țăran, ideea transformării lumii rustice întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la un model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale evadării din mediocritatea și absurdul realității. Înghițit de balenă (tabloul al doilea), Iona își începe căutarea inițiatică și aventura cunoașterii. Ridicânduse pe treapta rațiunii, Iona își învinge teama de moarte și resemnarea în fața ei, se eliberează de stereotipii și aderă la un comportament mitic, esențial. El ia, progresiv, în stăpânire spațiul visceral a cărui lege unică este lupta pentru supraviețuire (veșnica mis tuire), spintecă burta balenei, dar se va regăsi, prizonier, întrun spațiu visceral mai amplu (în burta peștelui II
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Duca transmitea lui Titulescu, la San Remo, că, "în principiu, sîntem gata a apela la Pactul Briand-Kellogg". Rezervele diplomației Bucureștilor aveau în vedere Pactul Societății Națiunilor, tratatele și angajamentele luate, precum și vecinii 34. La 4 septembrie 1928, guvernul român a aderat la pact și a anunțat oficialitățile americane despre acest fapt35. Uniunea Sovietică a condamnat, inițial, pactul. Apoi, Litvinov, adjunctul lui Cicerin, a supus, la 29 decembrie 1928, guvernelor vecine un protocol independent, dar analog, valabil pentru Europa orientală. Polonia a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oficialitățile americane despre acest fapt35. Uniunea Sovietică a condamnat, inițial, pactul. Apoi, Litvinov, adjunctul lui Cicerin, a supus, la 29 decembrie 1928, guvernelor vecine un protocol independent, dar analog, valabil pentru Europa orientală. Polonia a solicitat ca la pact să adere și alte state interesate (inclusiv România). Bucureștiul a cerut să se introducă în pact și cîteva rezerve specifice situaței sale față de Uniunea Sovietică, ceea ce Moscova a acceptat 36. România și SUA semnau, la 21 martie 1929, un tratat de arbitraj
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin tratatul încheiat cu România pe 23 martie 1939, în urma căruia se crease o companie româno-germană, care să facă prospecțiuni și să pună la punct un program de extragere și prelucrare a petrolului 133. Pe 23 noiembrie 1940, România a aderat la Axa Roma-Berlin-Tokyo. Ca aliat al Germaniei, Bucureștiul a acceptat schimbarea bruscă a frontului din partea lui Hitler, după care a și atacat Uniunea Sovietică în iunie 1941. Într-o primă fază a acestei campanii, România dorea să recupereze Basarabia și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
schimb, Marii Britanii să-și instituie baze proprii în Franța, Belgia, Olanda, Norvegia sau Danemarca 135. Aflînd de această propunere, Churchill a respins-o, arătînd că pretențiile teritoriale sînt într-o contradicție flagrantă cu Charta Atlanticului, document la care Uniunea Sovietică aderase pe 24 septembrie 136. Marea Britanie nu putea încheia un astfel de acord, fie el "secret sau public, direct sau implicit, fără o înțelegere prealabilă cu Statele Unite". Pe 28 decembrie, Eden a plecat de la Moscova, promițîndu-i lui Stalin să discute despre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a întrunirilor publice"341. Românii, însă, au ridicat obiecții împotriva acestui articol, pe care-l considerau de prisos. Drepturile omului erau garantate prin Constituția României și, în egală măsură, prin Charta Națiunilor Unite, o organizație la care România spera să adere în scurt timp342. Comisia Politică și Teritorială pentru România, o subcomisie a CME nu numai că a respins obiecțiile românilor, dar a mers și mai departe. Delegația britanică se temea ca populația evreiască să nu aibă de suferit, avînd în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai potrivite: ideologia și economia. SUA trebuiau să atace dogmele staliniste ca fiind în totală contradicție cu independența politică. Mai mult decît atît, America trebuia să promoveze naționalismul și să scoată în evidență, în mod constant, faptul că Moscova nu aderase la Charta Națiunilor Unite 501. Oricum, arma principală rămînea tot economia. "Toate mecanismele economice sovietice de control și mai ales cele legate de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc sînt afectate de politica adoptată de noi în ceea ce privește comerțul Est-Vest, achiziționarea de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Biroului Politic al PCUS, împreună cu Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne 811. Cu toate că acceptase conducerea colectivă a Moscovei, Gheorghiu-Dej nu voia să se tragă de aici concluzia că va scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să poarte tratative cu românii pentru a soluționa revendicările financiare importante, inclusiv cele rezultate din decretele românești de naționalizare din 1948819. Pe 9 februarie 1955, Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale altor state, respectarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității altor state. După două săptămîni, Gheorghiu-Dej a susținut cu entuziasm această declarație 820. Coexistența pașnică și principiul neamestecului au devenit sloganurile lumii comuniste
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bob Haldeman, șeful său de la Personal 1314. Președintele își amintea cu plăcere de primirea călduroasă de care avusese parte cu ocazia vizitei sale în România, din 1967. Vestea a ajuns și la urechile reprezentanților Administrației, însă puțini erau cei ce aderau la ideea președintelui. Departamentul de Stat era categoric împotriva vizitei în România 1315. Inițierea unor tratative cu Bucureștiul n-ar fi făcut decît să dăuneze relațiilor sovieto-americane, care constituia preocuparea principală a Departamentului. Opoziția Departamentului n-a reușit decît să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]