5,887 matches
-
alt tip de elipsă a adjectivului din sintagma nominală e relevat de Bally (1951: 278): E un frig......! e de o frumusețe.....!, în care adjectivul "mare" e compensat prin intonație. 8 Pană Dindelegan (2003c: 27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Dindelegan (2003c: 27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană Dindelegan (2003c: 35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
morfologice și sintactice ale conversiunii sunt prezentate în Pană Dindelegan, 2003c; DSL. 13 Exemplul este înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 307). 14 Creșterea ponderii neutrului a fost evidențiată de Pană Dindelegan (2003c: 32), ca unul dintre efectele flexionare ale substantivizării adjectivului. 15 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 309). 16 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 280): "li s-a pus anticipata pe Voiculescu". 17 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 294): "din compensată, pastila cu pricina a
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
1975: 76), Stoichițoiu Ichim (2006a: 265- 273) 19 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 293). 20 Zafiu 1999 consemnează forma lichidatele. 21 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 279). Autoarea înregistrează și forma aviarii. 22 Stoichițoiu Ichim (2006a: 291) prezintă exemple de adjective substantivizate cu mai multe semnificații: Național (teatrul și echipa de fotbal, cărora le-am putea adăuga cotidianul omonim), dublă (marcare de două goluri de către același jucător, partidă tur-retur, cameră cu două paturi, procedeul de filmare de două ori a aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
tradiționalist și membru al unei grupări politice străine sau românești) etc. 23 GALR II: 811. 24 Stoichițoiu Ichim (2006a: 295) semnalează unele forme cu accepții contextuale: ilegalii, pușcăriabilul, interlopii etc. 25 Todi (2003: 404−406) oferă mai multe exemple de adjective substantivizate prin elipsă în limbajul sportiv. 26 Unitățile sunt susceptibile și de a fi calcuri după un model străin. 27 Pană Dindelegan (2003c: 29), Stoichițoiu Ichim (2006a: 271-273). 28 Acest tip de transfer metonimic este înregistrat și de Stoichițoiu Ichim
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de martor) Un arbore care își risipește frunzele într-un fel numai [al lui] (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Noi ne putem cerceta, numai [alții] ne văd (Ana Blandiana, Calitatea de martor) * un grup adjectival al cărui centru este un adjectiv calificativ sau categorizant: Frunzele lui... eu le-am văzut numai [gălbui, galbene, aurii, luminoase, roșietice, purpurii, întunecate, stinse, brune], eu le-am văzut numai [angajate] în existențiala devenire care le face să parcurgă nuanțele flăcării, să se aprindă, să pâlpâie
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
religioase În care se prăznuiesc sfinții SÎngeorz (< Sanstus Georgius), SÎnnicoară (< Sanstus Nicoláus), SÎmedru (< Sanctus Demetrius), SÎnziene (< Sanstus dies Iohannis), SÎmpetru (< Sanctus Petrus) etc., dar, pe de o parte, structura sintagmatică este discutabilă, deoarece În limba română ordinea obișnuită este substantiv + adjectiv, iar pe de alta apar aici și Îndon, Îndrea, neprecedate de sîn (< sanctus). Cum situația este similară În occident, modelul Sanctus Andréas nu trebuie exclus. Numele religioase, introduse prin biserică, urmau la Început filiera latină sau greacă, dar contactul cu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți În Învățarea gramaticii din cauză că În limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți În declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, Într-un asemenea context să Înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele În genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e identificată ușor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
for chiar dacă nici aceste forme nu sunt Înțelese. Se observă preferința pentru topica subiect + predicat chiar și atunci când propoziția dezvoltată presupune intercalarea altor părți de propoziție Între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz Între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile dezvoltate pun serioase probleme copiilor surzi din punct de vedere al topicii. Nici unul nu a reușit să ordoneze corect cuvintele În propoziția El a rezolvat două exerciții la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sunt Înțelese. Se observă preferința pentru topica subiect + predicat chiar și atunci când propoziția dezvoltată presupune intercalarea altor părți de propoziție Între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz Între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile dezvoltate pun serioase probleme copiilor surzi din punct de vedere al topicii. Nici unul nu a reușit să ordoneze corect cuvintele În propoziția El a rezolvat două exerciții la matematică. S-au obținut variantele: Două
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra În relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate Îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât În construcția propoziției,cât și În precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază În redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În limbajul mimico-gestual, ochii servesc În a arăta persoana care vorbește, pe sine se arată cu degetul și despre cine se vorbește, se Întoarce cu privirea și arată cu degetul spre persoana
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ "IORGU IORDAN − AL. ROSETTI" Dinamica limbii române actuale aspecte gramaticale și discursive - Coordonator: Gabriela PANĂ DINDELEGAN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
de A prin acest enunț, B trebuie să-i descifreze, mai Întâi, semnificația literală. Cuvântul cel mai problematic, mai ambiguu, În această secvență lingvsitică este urât. În această formă, cuvântul funcționează În limba vorbită cu un statut morfologic multiplu, de adjectiv, adverb sau verb (Uită-te În oglindă. Ești urât / Nu vorbi urât / Ești urât de toți colegii). Cum poate ști B la care dintre semnificațiile cuvântului urât a făcut referire A? I-ar fi imposibil dacă nu ar fi cuvintele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
urât ce intră În contradicție cu urâțenia fizică, aceasta presupunând, de regulă, o stare de durată care nu este controlată de factori exteriori. Contextul propozițional, Însă, nu dezambiguizează total enunțul. Mai rămân două posibilități: urât poate fi interpretat atât ca adjectiv predicativ cu semnificația de urâțenie morală/interioară, ca un sentiment temporar, generat printr-o reacție de feed back la ceea ce B a scris, cât și ca verb cu semnificația V-ați simțit urât de cineva pentru ceea ce ați scris? Dezambiguizarea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lexiconului, după cum acestea sunt folosite pentru a construi expresii mai mult sau mai puțin contextuale. În categoria celor dependente de context se regăsesc cuvintele cu funcție deictică: pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile; din cealaltă categorie, a non-deicticelor, fac parte substantivele, adjectivele, prepozițiile și articolele care formează, din perspectivă logică, predicatele. Gradul de contextualitate este influențat și de elemente non lingvistice: 1. Situația pare a fi cel mai important și mai complex element al contextului care influențează direct comunicarea; acolo unde trebuie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent, o anumită semnificație a cuvântului, un anumit sistem de referință, pentru adjectivele gradabile) conduce la construirea unei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent, o anumită semnificație a cuvântului, un anumit sistem de referință, pentru adjectivele gradabile) conduce la construirea unei forme propoziționale complete, de unde rezultă că o propoziție enunțată poate avea mai multe asemenea forme propoziționale complete. Acest proces de completare semantică este cunoscut sub numele de proces de Îmbogățire a formei logice a unei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de interpret, Întâmpină o dificultate legată de identificarea referentului conceptului căldură. Există doi indici verbali care trimit spre căldura ce se poate percepe de către ambii actanți la momentul t0 În mediul fizic al derulării schimbului verbal: articolul hotărît - a și adjectivul demonstrativ asta. Semnificația lingvistică a sintagmei căldura asta (coroborată cu intonația enunțului) este că, acolo, În mediul fizic În care se desfășoară actul de comunicare, este foarte cald; interpretarea aceasta este dictată de utilizarea demonstrativului asta. Această interpretare intră, Însă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
I. Roy, 2005, "Le nom de l'adjectif", în Recherches linguistiques de Vincennes, 34, p. 99-124. Bourciez, Édouard, 1956, Éléments de linguistique române, Paris, C. Klincksieck. Braun, F., 1988, Terms of Address, Berlin, Mouton DeGruyter. Brăescu, R., 2005, "Observații asupra adjectivelor "situaționale"", în: Până Dindelegan (coord.), p. 49-54. Brăescu, R., 2007, Clase de adjective, (mss.). Brâncuș, Gr., 1975, "Observații asupra sufixului gramatical -ez- al verbelor neologice", în SCL, XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]