3,667 matches
-
paragraf. Continuatoarea tradiției gotice walpoliene, Ann Radcliffe (care îmi oferea, vă amintesc, distincția seminală dintre conceptele de teroare și groază de la care mi-am permis eu însumi să inițiez discuția din subsecțiunea anterioară), nu se mulțumește să însceneze episoade terifiante admirabil încatenate, ci aspiră la mai mult decât atât. Într-un gest de frondă auctorială, prozatoarea oferă, la final, explicații raționale, menite să pulverizeze enigmele aparent supranaturale, cum se întâmplă în The Mysteries of Udolpho (4 vol., 1794). Acolo, eroina, Emily
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
compus din morfemele hors (afară) și là (acolo). Este vorba, așadar, despre o entitate "de dincolo", despre o esență ontologică eludând percepția comună. Nuvela debutează in medias res, cu o notație (din 8 mai, an neprecizat) care înregistrează o "zi admirabilă"48. Simplitatea aproape dezarmantă a începutului este sugestivă pentru maniera în care naratorul își va conduce firul epic. De fapt, efectul general al unei proze este determinat de materialul descriptiv al expozițiunii, iar Maupassant știe, cu exemplară siguranță, cum să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
am? El, el, Horla, mă hărțuiește, mă face să gândesc la toate aceste nebunii! E în mine, devine sufletul meu; am să-l omor". În aceste rânduri se poate intui, de altfel, finalul înspăimântător al nuvelei. Determinarea celui asediat este admirabilă (19 august): "Am să-l omor. L-am văzut. [...] Ei bine! se vedea ca-n plină zi, dar eu nu mă văzui în oglinda mea!... Era ca sfârșitul unei eclipse. Ceea ce mă ascunsese nu părea să aibă contururi precise, e
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bântuit de acei "night's black agents", pomeniți de Shakespeare în Macbeth), pentru a-și orienta discursul asupra interiorului antropic, deci asupra presiunii exercitate de mediu sau de alte personaje asupra psihicului eroului, oarecum în direcția intuită și exploatată cu admirabilă promptitudine de Henry James. Concret, voi încerca, în rândurile care urmează, să vă ofer un tablou diacronic al evoluției prozei de teroare în spațiul literaturii române, selectând și comentând succint un număr de opere aparținând unor autori din epoci literare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spărseseră și vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe lespezile sălii". Printr-o abilă mișcare de panoramare rezumativă, naratorul ne introduce secvența măcelului paralel al slugilor boierești, desfășurat în curte. Totuși, aici există supraviețuitori cu inițiativă și cu un admirabil spirit de echipă: "Puțini care scăpară cu viață, apucând a sări peste ziduri, dasă larmă pe la casele boierilor și, invitând pre alte slugi și oameni boierești, burzuluiseră norodul și tot orașul alergase la poarta curții, pre care începuse a o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Or, acestea sunt, în concepția prozatorului nostru, instrumentele cunoașterii. Iar terifiantul este una dintre măștile pe care suferința le imprimă oricărei narațiuni autentice. 2.3.3. Thanaticul vindicativ Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide Considerându-l eminamente poet, dublat de un admirabil și empatic traducător de poezie, mulți pasionați de literatură ratează una dintre fațetele cele mai ofertante ale lui Alexandru Philippide: proza scurtă. "Un cosmopolitism romantic și arheologic stăpânește inspirația și studiul lui Philippide" (2006: 387), afirmă Alexandru Paleologu. Din acest
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o dezmințire că prima sarcină a artei românești va fi să se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
activă, pe când Iubirea apare ca o etapă de parcurs, iar atitudinea femeii din tablou este una pasivă, retrasă. Nu sentimentul plenitudinii vieții se impune pe acest traseu destinal, ci, mai degrabă, finalul ei tragic. Pe filiera acestui joc al tensiunilor admirabil condus de-a lungul firului ținut de Ursitoare se află și dualismul vitalității instinctelor umane și al speranței care renaște și ruinarea acestei voințe în perspectiva morții și a destinului, antinomia dintre bucurie și durere, dintre extaz și disperare. Moartea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aducând documentarul la limita ficțiunii. O altă extremă o reprezintă seria Why Democracy?, difuzată pe BBC, în care marea miză a civilizațiilor occidentală și orientală, este democrația. Cu semnul întrebării. Altfel, putem face documentare despre orice și le putem face admirabil, pentru că tehnica nu mai este o problemă. Dar suntem jurnaliști doar în momentul în care ceea ce spunem are impact în opinia publică, contează pentru comunitate. Ați putea să faceți câteva recomandări studenților sau celor care vor să înceapă o carieră
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Dumnezeu, așa cum se manifestă ele în creațiile Sale. Tânărul Darwin era de acord că acesta este cel mai puternic argument în favoarea existenței lui Dumnezeu pe care îl poate aduce cercetarea naturii și nu vedea nici o alternativă la explicarea numeroaselor adaptări admirabile ale ființelor vii prin alegerea și potrivirea mijloacelor scopului de către o inteligență superioară. Cum a ajuns tocmai fostul naturalist amator și student în teologie, pătruns de asemenea convingeri, să producă o „schimbare a ochelarilor gândirii“ de o amploare și profunzime
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a pornit în călătoria lui în jurul lumii nu avea nici o îndoială că speciile de plante și animale din trecut și de astăzi au fost create separat de către o inteligență superioară. Altfel spus, nu avea nici o alternativă la explicarea adaptării adesea admirabile a caracteristicilor morfologice, a funcțiilor și comportării ființelor vii la ambianța în care trăiesc prin proiectul Creatorului. Credea, totodată, că datoria cercetătorului nu este doar aceea să descopere și să descrie noi fapte, ci de asemenea să tragă concluziile care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a fost ea susținută în cartea lui Paley, i s-a părut atât de convingătoare tânărului Darwin? Deoarece această explicație oferea un răspuns primei întrebări pe care și-o pune un observator al ființelor vii: Cum se explică adaptarea adesea admirabilă a structurilor, funcțiilor și comportării organismelor la necesitățile supraviețuirii și reproducerii lor într-o anumită ambianță? Afirmația că speciile au luat naștere pe cale naturală din strămoși comuni nu rezolvă nimic atâta timp cât nu s-a dat un răspuns convingător acestei întrebări
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care aceste teorii nu le puteau explica. Naturalistul care gândește populațional și probabilist, spre deosebire de cel care gândește în mod creaționist sau determinist, nu va fi surprins de asemenea constatări, de exemplu de aceea că, alături de instincte ce ne apar drept admirabile, pot fi întâlnite nu puține instincte neadecvate din punctul de vedere al funcției lor adaptative. În cartea lui, Darwin a acordat mult spațiu relatării și descrierii unor fapte de acest gen. Selecția naturală poate promova adaptări care vor sugera în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
eficient de-a lungul generațiilor decât cele care sunt dăunătoare. Noutatea acestui mod de gândire nu constă doar în caracterul lui populațional, probabilistic și antiprogresivist, dar și în respingerea sugestiilor că, într-o lume în care există o adecvare adesea admirabilă a mijloacelor la scopuri, va trebui să căutăm și să descoperim un sens. Cercetători contemporani și popularizatori ai evoluționismului cred că sunt în spiritul lui Darwin afirmând că în lumea vie, exceptând lumea omului, nu există nici un plan, nici o intenție
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
propus, de fapt, Darwin în Originea speciilor? Să explice prin factori naturali toate acele caracteristici cu valoare adaptativă ale ființelor vii care pot sugera celui care le examinează că ele au fost proiectate de o inteligență superioară, printr-o adecvare admirabilă a mijloacelor la scop. (Vezi în acest sens și observațiile lui F. Ayala, nota 28.) Nu toate caracteristicile organismelor sunt însă de acest fel. „Selecția naturală nu explică de ce multe tranziții evoluționiste de la o nucleotidă la alta sunt neutre și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a lungul erelor geologice. Fiecare generație este o sită prin care genele valoroase trec, iar cele mai puțin valoroase sunt eliminate. Procesul acesta de triere, de reținere a ceea ce este mai competitiv, desfășurat de-a lungul generațiilor, explică toate acele admirabile adaptări care ne sugerează cu putere existența unui proiectant. Râuri de ADN se bifurcă într-un număr tot mai mare de ramuri. Aceste ramuri sunt speciile care trăiesc pe glob în diferite ere geologice. Organismele cu planuri de organizare foarte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oamenii zilelor noastre pot să fie religioși. Voi încerca să justific această apreciere. În multe din scrierile care l-au făcut cunoscut, Dawkins își propune să arate că ceea ce îl izbește în primul rând pe observatorul lumii vii - adaptarea adesea admirabilă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor la cerințe ale supraviețuirii și înmulțirii lor - a fost explicat pentru prima dată de Darwin fără invocarea premeditării, a intenției și a scopului. Chiar și titlul uneia dintre cele mai populare cărți ale sale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dar care devin complementare și constituie o formă auto-organizatoare și o unitate activă. Totodată, ne delimităm de cauzalitatea liniară care pleacă de la părți pentru a ajunge la întreg sau, invers, de la întreg pentru a ajunge la părți. Pascal a exprimat admirabil această idee: "Toate lucrurile fiind cauzate și cauzatoare, ajutate și ajutătoare, mediate și imediate, și toate ținîndu-se între ele printr-o legătură naturală și imperceptibilă care le leagă pe cele mai îndepărtate și mai diferite, găsesc că este cu neputință
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
S. Regina Maria - în perioada interbelică, în Bacău au mai funcționat „Teatrul Alcazar” și sala Corso. Anul 1930, de pildă, a fost unul de referință în ceea ce privește spectacolele desfășurate aici. Pe 28 mai 1930, trupa teatrului „Fantasio” din București, „sub direcțiunea admirabilului artist Puiu Iancovescu” a jucat comedia în trei acte „X. Y. Z.” a lui Klabund. Din distribuție făceau parte actorii Toto I. Iancovescu, Jeanna Burileanu ș.a. Un alt mare artist bucureștean, George Vraca, a susținut prima reprezentație în Bacău la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost organizate și de elevii școlilor israelito-române prin intermediul asociației „Avântul Sportiv”. Spațiile de mică publicitate din presa locală anunțau programe atractive pentru vara anului 1924: „(...) în grădina Spitalului Israelit va avea loc o Mare Serbare Sportivă. Publicul se va distra admirabil oferindu-i-se numeroase spectacole - circ de diletanți, cuplete locale, concerte, tombolă, dans”. Un eveniment inedit pentru Bacău s-a petrecut în vara anului 1924 (2-8 iunie), atunci când, la inițiativa „Automobil-Club Regal Român”, orașul a fost inclus pe circuitul celui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ca reprezentantă a României. La acest concurs, care s-a desfășurat în Statele Unite ale Americii, la Galveston, au participat alesele tuturor „țărilor europene și ale continentelor de peste ocean”. Având „un corp cu trăsături statuare, o carnație picturală și o ținută admirabilă”, Mariana Mirica a reușit să obțină aici premiul al treilea - și în prezent, acesta este cel mai bun rezultat obținut de țara noastră în urma participării la acest concurs. Frumusețea și talentul său (absolventă a Conservatorului din Iași) au făcut din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au continuat în seria a IV-a, cuprinzând nume precum Mihai Cimpoi (Chișinău), George Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu prelec-torii (realizate în chip admirabil de infatigabilul și inspiratul confrate scriitor Călin Ciobotari) în paginile revistei "Dacia literară". Prelecțiunile vechi și noi s-au constituit și se constituie ca discursuri așezate, substanțiale, stimulatoare, de punere în dialog, spre reflecție și meditație, a ideilor esențiale care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
județ moldav (de Botoșani C.C.): tineretul e mai frumos și mai instruit în Moldova, la fel ca și apetența pentru cultură, care e mai mare aici. Am avut o mare bucurie, ducând niște elevi botoșăneni la Bruxelles. Rezultatele au fost admirabile. N-am făcut acest lucru cu tinerii din Muntenia. Am însă motive să cred că spiritul acesta, stofa aceasta europeană se păstrează la tineret. "Este marele avantaj al Universității moldovene, și a scriitorilor moldoveni, acela de a putea să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
că înainte de '90 îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă? Avem cumva tentația asta a mimetismului? Da, o avem! Discursul meu de intrare la Academie vorbește despre mentalitatea tranzacțională a românilor. Suntem un popor admirabil, însă profund tranzacțional, de o superficialitate dată de calitatea noastră de singuri latini ai ortodoxiei și singuri ortodocși ai latinității. Acolo unde am avea nevoie de pragmatismul latin, nu-l avem. Am fost, suntem și vom rămâne un popor tributar
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Bună observație. Suntem, într-adevăr, hermeneuți și comentatori de pe margine. Suntem o națiune care explodează greu. După părerea mea, am explodat de două ori în secolul XX: în 1917, la Mărășești și în 1989 la Iași Timișoara București. Suntem niște admirabili analiști de pe margine. Ne dăm opinia strălucit despre ce fac alții, de unde și nevoia de a merge imediat spre alții. Este o moștenire istorică de care nu vom scăpa niciodată. Nu vom fi vreodată un popor pe picioarele sale. E
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]