7,836 matches
-
Ele au încetat să joace un rol semnificativ abia în momentul în care integrarea occidentală a României a mărit spectaculos presiunile capitalului străin pentru preluarea economiei românești și eliminarea acestor „inginerii financiare” produse, în marea lor majoritate, pentru susținerea și afirmarea unui capitalism autohton. Mai merită notat faptul că toate aceste mecanisme și instituții de colectare nu au avut niciodată ca obiectiv construirea unor instituții private românești puternice ale pieței de capital sau ale pieței financiar-bancare. Ele au fost utilizate mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
faptul că și astăzi, la mai bine de un deceniu și jumătate de la apariția pieței de capital în economia românească, ea continuă să funcționeze „altfel” decât piețele de capital normale, din economia occidentală. Cea mai importantă nișă de supraviețuire și afirmare pe care a utilizat-o capitalul autohton a fost cea a realităților neinstituționalizate și nereglementate încă după modelul celor occidentale. Am văzut deja acest lucru în domenii atât de importante precum în cel al fondurilor deschise de investiții sau al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunismului este major. El constă în faptul că, imediat după prăbușirea comunismului și victoria revoluției din decembrie 1989, problema tranziției economice postcomuniste nu se pune în termenii schimbării proprietății, ci în termenii schimbării managementului. Schimbarea caracteristicilor managementului este echivalentă cu afirmarea priorității restructurării asupra privatizării. Conform ideologiei dominante în momentul trecerii de la socialism la capitalism, principala problemă a tranziției postcomuniste este un nou management și nu o nouă formă de proprietate. Paradigma managerială - cu recomandarea expresă a restructurării economice ca prioritară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care reglementau relațiile dintre proprietatea privată a statului și instituțiile acestuia. Cei care au înțeles-o însă foarte bine sunt exact cele două categorii socio-economice care beneficiază primele de înființarea noii instituții a proprietății private: managementul industrial și capitaliștii în afirmare ai noii economii de piață postcomuniste. A reprezentat componenta lor „revoluționară” la tranziția postcomunistă. În afară de faptul că deschidea calea transferului de proprietate dinspre stat către persoane special selectate - criteriile de selecție urmau să fie stabilite ulterior -, gestul revoluționar de reînființare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de capitaliști avea un rol hotărâtor în economie și în politică și făcea eforturi serioase pentru a-și ridica prestigiul social. Publicarea în România postcomunistă a listei „celor mai bogați români” a fost vârful unei campanii de imagine și de afirmare a noului statut social al capitaliștilor români. Pentru prima dată, măcar o parte a acestora ieșea în public, își afirma averile și puterea și pretindea un loc onorabil în structura socială. Doar că, în momentul în care această primă listă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cercurile politice și financiare europene, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Este un moment de cotitură nu numai în politica postcomunistă a României, dar și în istoria țării. Schimbarea de guvern din decembrie 1999 a echivalat cu sfârșitul unei perioade istorice, a afirmării capitalismului autohton. Din acel moment a început o perioadă nouă, cea a capitalismului românesc european. Unul dintre efectele imediate ale acesteia este înlăturarea nou-născutei pături de capitaliști români și înlocuirea ei cu reprezentanții capitalului internațional, predominant ai celui european. Ascensiunea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
absolută a tranziției spontane. Nefiind o prioritate a globalizării (Malița, 1998), România evoluează - acordând prioritate caracteristicilor interne în raport cu cele ale modelului extern - între limitele destul de largi ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni. Confruntarea politică românească este dominată de o problematică internă, referitoare la care anume dintre grupurile de potențiali capitaliști autohtoni vor deține rolul conducător în economie și în societate (prin intermediul politicii, administrației, mass-media). Clasa politică românească se divide
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai (2002, formă restructurată a părții a doua a lucrării, anunțată încă din 1987). Demonstrând complexitatea creației (prima parte) și a trăirilor sufletești (partea a doua), studiul evidențiază drama poetului și a „omului politic, „balansând” între „afirmarea de sine și jertfirea de sine”, între „introvertire și extravertire, între sine și ceilalți, între reverie și acțiune”. Alături de versurile mobilizatoare, pline de optimism, tulburător patriotice, exegetul descoperă filonul reflexiv al creației lui Goga, propunând o înțelegere echilibrată a întregului
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
său face vizibilă o situație ușor explicabilă: imaginea poetului („un poet împlinit”, cum va afirma Ștefan Aug. Doinaș), după două volume, va fi întrucâtva estompată de aceea a romancierului (îndeosebi prin Nebunul și floarea), iar aceasta, la rândul ei, de afirmarea dramaturgului, confirmată prin succesul spectacolelor și premiile obținute. Cele două culegeri de versuri, Bărci părăsite și Totem (1970), nu cuprind întreaga creație a lui G., după cum se poate constata din ediția postumă de Poezii (1986). În aceeași situație se află
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
Revista, de nuanță tradiționalistă, își propunea să contribuie la „marea operă de refacere spirituală a țării” și, deși a avut o existență efemeră, a reușit să găzduiască texte de calitate, aparținând unor autori consacrați sau unor tineri în curs de afirmare. Sunt de menționat, astfel, două sonete de Ion Pillat, povestirile Vreau să fiu cioban de Mihail Sorbul și Ovid de Vintilă Horia (probabil una dintre primele ipostaze ale unui personaj ce va fi reluat în romanul Dumnezeu s-a născut
HOTARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287453_a_288782]
-
HOTARUL, revistă apărută la Carei, săptămânal, din 1 septembrie 1933 până în 4 aprilie 1936, având subtitlul „Organ de afirmare națională”. Adoptând lozinca „Dumnezeu, Națiunea, Regele” și susținând „ideea de consolidare temeinică și afirmarea tot mai crescândă a spiritului românesc din aceste părți”, publicația a fost o ferventă promotoare a doctrinei naționaliste, totalitarist-legionare. Această orientare ideologică e sesizabilă și în
HOTARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287454_a_288783]
-
HOTARUL, revistă apărută la Carei, săptămânal, din 1 septembrie 1933 până în 4 aprilie 1936, având subtitlul „Organ de afirmare națională”. Adoptând lozinca „Dumnezeu, Națiunea, Regele” și susținând „ideea de consolidare temeinică și afirmarea tot mai crescândă a spiritului românesc din aceste părți”, publicația a fost o ferventă promotoare a doctrinei naționaliste, totalitarist-legionare. Această orientare ideologică e sesizabilă și în versurile ce apar sporadic aici, cele mai multe retipăriri, sub semnătura unor autori precum Ion Pribeagu
HOTARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287454_a_288783]
-
este „Literar-cultural-artistic”. Născută din inițiativa unor intelectuali arădeni dornici de a reprezenta și de a dinamiza viața spirituală din zona de vest a țării, H. are un program cultural, mărturisind chiar în primul număr intenția „de a munci conștiincios” la afirmarea spiritualității românești „într-un colț de țară amenințat de vânturile revizionismului internațional”. Într-o serie de articole programatice, este susținută cu fervoare ideea regionalismului cultural înțeles nu ca o formă de separare, ci ca modalitate de integrare în cultura țării
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
programatice, este susținută cu fervoare ideea regionalismului cultural înțeles nu ca o formă de separare, ci ca modalitate de integrare în cultura țării. La un an de la apariție Al. Constantinescu notează cu satisfacție: „Paginile «Hotar»-ului nostru dovedesc posibilitățile de afirmare ale regiunii sub aspect cultural și literar.” Satisfacția era în bună parte justificată. Mai cu seamă în prima sa perioadă (1933-1936), când are un mai pronunțat caracter literar, H. se menține la nivelul unei excelente reviste de provincie, reușind să
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
estetice, etice și formative, fiind esențială pentru alcătuirea unui spirit armonios, H. încearcă să remedieze ceea ce consideră a fi una dintre carențele culturii române și anume îndepărtarea ei de origini, de sursa de frumusețe și valori a latinității, importantă pentru afirmarea specificității naționale într-o zonă preponderent slavă. Interesat cu precădere de valorile actuale ale clasicismului, de ecourile acestuia în conștiințele moderne, eruditul sesizează în chip firesc legăturile dintre autorii latini și cei de mai târziu, evidențiind în studii comparatiste sursele
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
control ale partidului comunist asupra câmpului academic (școlile de partid); mai apoi, o perioadă de criză a sistemului, cu contradicții profunde Între aspirațiile intelectuale către profesionalizare și performanța științifică pe de o parte, și controlul ideologic pe de altă parte. Afirmarea «contra-elitelor» intelectuale, dispunând de recunoaștere internațională În afara lumii comuniste, adesea purtătoare ale unui proiect politic democratic („disidenții») a precedat și prefigurat schimbările politice de la sfârtșitul anilor ’80 (Eyal, Szelenyi, Townsley, 1998). Trecerea de la un sistem la altul, cu dispariția subita
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
producția de consens, deci de doxa) (cf. Bourdieu, 1977, p. 406). Fără a relua aici istoricul noțiunii de ideologie, aș spune doar că poate fi reprezentat sub forma unei spirale: Într-un prim moment, impunerea noțiunii este un instrument de afirmare a puterii specifice a intelectualilor. Abia odată cu critică noțiunii de ideologie datorată lui Marx și Încercarea să de a-i opune o «ideologie științifică», noțiunea beneficiază de o oarecare recunoaștere. Ea afirmă credință În rațiune și adevăr. Dimpotrivă, noțiunea a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
decepții sunt, pe de-o parte, că singurii „exilați autentici” sunt cei ce aparțin primei generații a exilului, dintre care mulți au rămas vreme de cincizeci de ani Închiși Într-un fel de ghettou cultural. Iar pe de altă parte, afirmarea superiorității „exilului interior” datorită faptului că ar aboli frontierele dintre cei din afara și cei dinăuntru. Celebrare a exilului În termenii unei noi „deșchideri care se Închide”, ca să-l parafrazez pe Noica, ascunde pericolul unei regresiuni intelectuale. Nici Încercarea de a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În consacrare, si facilitând accesul la mai multe resurse colective. Dezvoltarea producției de carte și beneficiile complementare provenind din periodicele culturale și literare, din teatru, televiziune sau cinema au crescut considerabil sursele de venituri ale scriitorilor, fără a permite Însă afirmarea unei categorii de scriitori independenți, În stare să trăiască În exclusivitate din publicare. Scriitorii care obțineau veniturile cele mai importante, datorită numărului de titluri publicate, tirajelor mai ridicate ale cărților lor și, În anumite cazuri, adaptări pentru teatru, cinema sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
corporațiile socialiste, așa cum a arătat-o procesul intentat scriitorilor care publicaseră În străinătate (În România, În RDG). Scriitorul era de fapt În imposibilitate de a se apăra prin lege, ceea ce-l obligă să apeleze la protecția partidului (memorii) sau la afirmarea unor principii morale (scrisori de protest). Drepturile civile, politice și drepturile materiale se dovedeau greu de disociat. Anumite țări (România) aderaseră din anii ’70 la convențiile internaționale privind proprietatea intelectuală (OMPI, precum și convenția de la Berna), fără ca legislația internă să fie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
printr-un soi de sociologie spontană fatalista care consideră schimbarea imposibilă altfel decât prin reînnoirea generațiilor. Fără a putea dezvolta aici analiza acestor două probleme, sper să aducă măcar câteva elemente de răspuns. Timpul profeților Prăbușirea regimului comunist a favorizat afirmarea intelectualilor ca grup autonom, dotat cu competențe specifice și o misiune colectivă. Capacitatea intelectualilor de a anticipa și de a orienta schimbările politice În sensul reformelor democratrice contribuiseră la recunoașterea puterii lor. Totuși, din motive cazre ar merita o analiză
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
referă implicit la situația care există În Rusia Sovietică În momentul politicii de NEP („nouă politică economică”) inițiată de Lenin și care va constitui modelul de referință pentru reformele din perioada post-stalinistă. Este vorba despre „bolșevici” și „spartakiști”, În plină afirmare politică În anii de după Primul Război mondial - textul lui Weber fiind suportul unei conferințe susținute În 1919. Caracterul constant „critic” al acestui Învățămînt, „disputele” (Auseinandersetzungen) invocate În interviuri de membrii școlilor de partid, reprezentau o operație de „degrifare” (eliminarea mărcii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
șapte țări. Cf. Social Sciences Infrastructure Network în a Growing European Community (1999). Interferente Între marxism și funcționalism au fost remarcate la momentul apariției lor de Gouldner (1971, pp. 447-477). Voslensky (1980, pp. 256-259). Refuzul „elitismului” n-a Împiedicat niciodată afirmarea rolului de „avangardă” al partidului, În raport cu clasa muncitoare sau chiar cu Întreaga societate, nici exigenta impusă cadrelor de a se afirma drept „cele mai bune” În toate domeniile. Istoria Parteihochschule Karl Marx scrisă de Helmut Neef, fost profesor al acestei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din Transilvania (tatăl său, Învățător, a participat la Revoluția din 1848 și a contribiuit la formarea unui sistem școlar modern În România), depune mărturie prin numele său (patronimul Maior, „romanizat” În Maiorescu) și prenumele sau (Titu Liviu) asupra voinței de afirmare a originii latine a românilor din Transilvania. Germanofon (Își scria jurnalul intim În germană), susținător constant al alianței politice cu Puterile Centrale, se deosebea de majoritatea elitei românești francofone și francofile. După studiile de la Viena, la Academia Tereziană, Berlin și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
altfel, programul e explicitat câteva numere la rând prin articole pe tema muncii și a economiei (Iulian Teodorescu, Muncă, muncă și... economie, Gr. Trancu-Iași, Munca națională, G. Murnu, Spre înfăptuire). Revizuirea conceptului de viață publică (aflată în captivitatea cuvântului) și afirmarea violentă a năzuinței constructive („omul faptei” ca model de existență) reprezintă o orientare mai generală în epocă. L. n. face din ea „problema de bază a țării”, transformând-o într-un principiu de morală absolută. L. n. publică versuri, proză
LINIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287820_a_289149]