5,319 matches
-
martorii și diviziunea teritorială va orândui de urgență cuvenita cercetare spre a se trimite toți înaintea justiției, conform legilor. Aceste dispozițiuni se aplică și la celelalte elemente ale puterii armate îndată ce faptul s ar fi petrecut între doi ostași pe timpul aflării lor sub arme. Ministru de Război, general Florescu“ Nu-mi amintesc ca dispozițiunile acestui ordin să fi fost aplicate vreodată, de altfel dispoziția era absurdă. Fără un text de lege, și numai pe baza unui ordin ministerial să se proceadă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mi s-au părut adevărate binecuvîntări. L-am dus pe tata în „casa cea mare” s-o vadă pe mama. A îmbrățișat-o peste sicriu și a plîns zguduit, jelind-o și jeluindu-se ca și în ziua precedentă la aflarea morții ei. La căpătîi, aranjîndu-i mai bine broboada, Lucica plînge liniștit. Mă stăpînesc cît pot să nu dau drumul hohotelor care îmi sfîșie pieptul. Preotul, dascălul și pălimarul „citesc” primul „stîlp”. Încep să vină femei și bărbați la priveghi. Unii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oarecari speranțe de înviorare a „Ateneului”. Or, asta cam miroase a înscenare, gen în care noul redactor-șef se pricepe cu supramăsură. *L-am întrebat pe poetul Liviu Pendefunda cum a reacționat tatăl său, doctorul docent, un macedoromân viguros, la aflarea veștii că e bolnav și că trebuie să se opereze. „Mai întîi a plîns. Apoi a vrut să-și facă testamentul. Mi-a spus unde e cutare și cutare lucru, ținute pînă atunci secret, cine ne sînt prietenii, la cine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a grăbit unele reforme. Dar, iritîndu-i prea tare pe „conservatori”, la adresa cărora stă ca o amenințare, a fost, la rîndu-i, înlăturat din funcție! *Venind de la București în același compartiment cu un procuror, acesta i-a povestit lui Carmen că, după aflarea decretului de amnistie, pușcăriașii din închisoarea de dincolo de linie (Cartierul CFR) au strigat întruna două zile: „Trăiască Ceaușescu!” „în ultima vreme, ei au fost, probabil, singurii care au făcut-o din toată inima”, am spus, subliniind morala istorioarei. *Un tip
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu editura. Voi vedea ce-mi vor cere. Sunt sănătos, mulțumesc copiilor și, În primul rând lui Dumnezeu. Aștept să-mi scrieți, respir prin rândurile Dv. Azi Îi trimit și dlui Severin articolul și câteva rânduri. Ce am făcut În legătură cu aflarea urmelor Dnei Fântânaru. Este la Timișoara, la Institutul de Arte plastice, catedra de gravură. A plecat din Craiova tocmai că a putut intra Într-un Învățământ artistic. Toate mi-au fost spuse de un profesor, coleg de-al dânsei, știa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scrisoarea Dvs. din 8 iunie 1971, vă fac cunoscut că sunt Întru totul interesat În privința documentelor muzicale găsite 251. Vă rog să-mi comunicați dacă pot veni la Fălticeni spre a le consulta și, totodată, a investiga alte căi de aflare a vieții muzicale din trecutul orașului. Îmi propun a veni la 27 iunie (duminică) În caz că termin sesiunea examenului de stat. Vă rog să-mi comunicați dacă pot găsi eventual o cameră la hotel În caz că trebuie să zăbovesc mai mult de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
deoarece s-a întors cartea poștală cu confirmarea de primire ștampilele Congresului SUA. Cercetările făcute de către Securitatea română, pe baza copiilor ce le sustrăsese din poștă, violând astfel convenția internațională a poștelor și telecomunicațiilor de la Geneva, nu au dus la aflarea autorilor apelului. Intrigată de acest insucces, Securitatea a trecut la presiuni asupra celor ce erau bănuiți că ar fi putut realiza acțiunea. Pe data de 12 aprilie 1982, colonelul Marcu, asistat de colonelul Dobre și de alți ofițeri ai Securității
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în limba turcă. Dinamicul poet a exultat de fericire, a cântat și a repetat aceste cuvinte, făcându-le apoi să apară și în revista familiei sale și a lui Ceaușescu, Flacăra. Un hohot imens a cuprins întreaga suflare românească la aflarea acestei vești avertisment, din care Păunescu ar trebui să înțeleagă că lumea s-a cam plictisit de el. întâlnirea de la Mangalia a șefului de partid a fost și ea un eveniment trist pentru oamenii de cultură, atâția câți au mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trimiși să viziteze ambasade și să supravegheze bibliotecile străine. Întreg personalul care deservește pe străini este recrutat. Această acoperire informativă este însă departe de a fi perfectă și un extrem de mare număr de ofițeri și agenți nu ajută deloc la aflarea a ceea ce trebuie. De pildă, prin anii 58-59, când a fost devalizată mașina băncii din Giulești, doar insistența sâcâitoare a maiorului de miliție, ce făcea parte din bandă, pe lângă un director adjunct al Direcției Contrarevoluției i-a atras ascultarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ea va asigura existența materială a statului. Toate sunt deopotrivă de însemnate. Nici una nu se poate neglija sau amâna. Deci ele vor fi preocupări continue și concomitente. În rezolvarea fiecărei probleme sunt două părți distincte: 1. Cunoașterea datelor problemei. 2. Aflarea soluțiilor. În cele ce urmează noi, de cele mai multe ori numai enunțăm problemele, urmând ca ele să fie studiate amănunțit. În orice caz expunerea noastră are mai mult un caracter enunțiativ. Educația Națională în Statul Legionar Statul de azi nu are
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un capăt la altul, ci de intenția de a compromite Mișcarea Legionară, de care aveau o teamă atavică. încercaseră prin așa-zisa „Reeducare”, acest lucru, dar nu au avut decât un succes trecător, urmat de un scandal internațional provocat de aflarea adevărului, prin niște evrei care, ajunși în apus au dat publicității cele ce li se întâmplase lor. Opinia publică internațională a început să comenteze extrem de nefavorabil tot ce se auzise și atunci, Securitatea s-a gândit să arunce în capul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și multe altele dau cu amănunte o mulțime de situații înfiorătoare. Desigur că nu se pot reproduce toate, dar câteva din ele vor fi menționate, renunțând pe cât posibil la partea subiectivă. Nu toate au fost suportate de Nicolae Petrașcu dar aflarea lor prin șoapta pereților, aveau darul să-i timoreze pe toți și să-i facă să trăiască sub o tensiune continuă, nervoasă. A) Izolarea lui Popicu „la tun” (Povestită de el): Era o zi întunecată. Probabil afară ploua. Nu am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce se lăsase peste traiul său, el s-a spânzurat.” Ce ușor se pot scrie lucrurile când vrei să umpli cât mai multe pagini. Față de această variantă a sinuciderii vin cu următoarele întrebări pe care mi le-am pus, la aflarea acestui sfârșit dramatic: Și-a pus oare Nicolae Petrașcu atât de categoric problema sinuciderii, în timp ce curăța cartofii, încât jumătate din ei să-i lase necurățați? De ce au trebuit folosite atâtea tentative de sinucidere când fiecare luată în parte era mortală
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
volum în 1901. Au urmat Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) și Cocorii (1942). Dacă în volumul de debut poeziile vădesc stângăcie a construcției, cu al doilea se observă renunțarea la clișeul romanțios și încercarea de aflare a unui drum propriu. În peisajul începutului de secol, poetul se remarcă prin delicatețea sentimentului și prin discreția afirmării lui. În genere, iubirea a fost aceea care l-a călăuzit. Faptul se vădește mai ales în volumul Sonete, unde sunt
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
20-29; Munteanu, Jurnal, III, 79-99; Dimisianu, Lecturi, 171-175; Moraru, Textul, 107-111; Alex. Ștefănescu, Jocurile dragostei, RL, 1991, 38; Alex. Ștefănescu, Fără iluzii, RL, 1992, 3; N. Manolescu, A mai dispărut un poet, RL, 1992, 28; Florența Albu, La dispariția și aflarea poetului Dan Deșliu, VR, 1992, 8-9; Gh. Grigurcu, La despărțirea de Dan Deșliu, CNT, 1992, 40; Adrian Popescu, Deșliu sau Ieșirea din cerc, ST, 1992, 10; Aurel Rău, „Singur cu tine”, ST, 1992, 10; Constantin, Complicitatea, 106-110; Cristea, A scrie
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
rătăcitoare ale lui Pascal Quignard, un scriitor francez din stirpea esteților - sau a antimodernilor : Pascal Quignard. . Despre scriitorul născut În 1948 se știu destule. Rezumatul biografiei de scriitor a lui Pascal Quignard se găsește Într-un articol anterior, scris după aflarea unora dintre cărțile premiate În Hexagon spre sfîrșitul anului trecut. N-am spus, atunci, că scriitorul este, din 1969, de la eseul despre Sacher-Masoch, Ființa bîlbîielii, contemporan cu cel al lui Deleuze și cu preocupările nietzscheene ale multor intelectuali francezi ai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Rămânerea în mediul de borșeni și, implicit, accesul la oportunități de muncă din Italia se face și prin venirea constantă la Borșa. Datorită migrației, multe relații sociale nu se mai păstrează și venirea la Borșa înseamnă și reluarea relației sau aflarea de informații despre alți borșeni aflați în Italia. Astfel, în condiții de risc, când oamenii pot rămâne în Italia fără muncă, reluarea unor relații cu borșenii sau menținerea relațiilor existente măresc șansele de a-și găsi de muncă în mediul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
RYLE1 (1997Ă, RYLE2 (1997Ă pornind de la particularitățile dominante ale personalității borderline - instabilitatea imaginii de sine, subdezvoltarea vocabularului emoțional, impulsivitatea și stările disociative recurente - recomandă intervenții cognitiv-analitice după o experiență personală pe un lot de 30 de subiecți. Acestă tehnică presupune aflarea de către psihoterapeut a celor mai importante experiențe existențiale și a diversității relațiilor interpersonale ale pacientului. Sunt cultivate fenomenele de contratransfer în vederea stabilirii unei alianțe terapeutice. Prin identificarea trăirilor pacientului și a manifestărilor comportamentale corespondente terapeutul îl va stimula în conștientizarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Occident din perspective extraliterare, ce determină lansarea unei cărți sau a unui scriitor (Panait Istrati, îmbrățișat în Franța ca scriitor comunist și abandonat odată cu exprimarea impresiilor despre Soviete; C.V. Gheorghiu, lansat de Gabriel Marcel și renegat de același filosof la aflarea trecutului „huliganic”, de participant la războiul contra Rusiei, al autorului romanului Ora 25), conduce la concluzia că, deși „în sarcina «criticilor» din exil rămân păcate, și anume, prieteniile și urile personale, prieteniile și urile de clan politic [...], nu este cazul
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Robert Ficheaux și Nic. Metta), Economie românească (Al. Bunescu). Fiecare curs a avut între opt și zece prelegeri, urmărite de un auditoriu ce oscila între 25 și 70 de membri. Cercetările propriu-zise, desfășurate în cadrul secțiunilor, au fost toate orientate spre aflarea unor răspunsuri posibile la marile întrebări ale crizei europene actuale prin găsirea „soluției românești”, cum specifică Octavian Vuia. Astfel, în cadrul secției de filosofie, Paul Costin-Deleanu prezintă comunicări precum Le Declin de l’Occident et un nouveau Moyen Age, Octavian Buhociu
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
a mea; nu-i chiar așa de rău, încep să mă simt mai în largul meu și, pe măsură ce comunicăm, disonanța cognitivă scade”. 7. „Magnitudinea disonanței produse ca disconfort de alții crește și descrește în funcție de importanța opiniilor față de acele persoane, de aflarea opiniilor lor, privind lucrurile care le sunt dezagreabile sau agreabile” (ibidem) Exemplul de mai sus rămâne valabil. Apare în plus aspectul că înseși opiniile pozitive despre ceilalți și acordul de idei duc la reducerea disonanței. 8. „Maxima diferență dintre opinia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe minusuri (este vorba despre ceea ce nu a fost învățat și ceea ce nu este suficient stăpânit de către fiecare dintre cei doi). Aceste minusuri vor fi notate pe foi de hârtie de o anumită culoare (roșie). Apoi se va trece la aflarea și listarea plusurilor (elementele cunoscute de către fiecare dintre participanți); acestea se vor nota pe foi de altă culoare (albastră). Când toți participanții vor fi executat aceste două etape, se va trece la etapa a treia constând în afișarea pe un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
publicație editată la București sub egida Fundației Culturale Române, din 1992. Coordonatori: Grigore C. Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea. Din compartimentul de istorie și critică literară rețin atenția prin informații inedite articolele Date noi despre aflarea lui Eminescu la Cernăuți de G. Haficiuc și Schițe pentru o istorie a literaturii române din nordul Bucovinei de Lora Bostan. Grupaje de versuri publică poeți din nordul Bucovinei - Grigore C. Bostan, Ștefan Hostiuc, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Ilie T.
ALMANAHUL SOCIETAŢII PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU” DIN CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285297_a_286626]
-
aveți să cade, pentru ca într-o parte luându-ne cu Lupul, pentru cel de obște folos, oarece cuvinte să facem"27 (s.m.). Folosul obștii nu este tragerea sforilor în așa fel încât Strutocamila să devină epitrop în țara patrupedelor, ci aflarea adevărului. Când i se adresează, prin urmare, Lupului, o face de pe poziții egale, ca între "complici"; ei se situează desupra gloatei, având acces la miezul lucrurilor, căci, confirmă în cheie stoică naratorul, "sămnul înțelepciunii ieste ca din céle vădzute sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
stres posttraumatic, conform opiniei formulate de D.J. Stein și colaboratorii săi (2000), trebuie prefațată de rezolvarea unui număr de patru probleme: stabilirea corectă a diagnosticului cu precizarea indubitabilă dacă ne aflăm realmente în fața unui PTSD și dacă există tulburări comorbide; aflarea dacă este vorba de o traumă singulară sau de mai multe; descoperirea subtipurilor de simptome și a caracteristicilor asociate (inclusiv de descifrarea corespondentelor neurobiologice adiacente); precizarea care dintre scalele de diagnostic al PTSD este cea mai adecvată pentru ghidarea unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]