3,174 matches
-
Ei formează extremitatea sud-vestică a Alpilor, separată de Apennini prin Trecătoarea Cadibona. Trecătoarea Tenda îi separă de Alpii Maritimi. formează granița dintre regiunile italiene Piemont la nord și Liguria la sud. "Alpii Ligurici" sunt străbătuți de răul Tânăro și alți afluenți ai râului Pad pe partea piemonteza și de câteva râuri mici care se varsă direct în Marea Mediterana, pe partea dinspre Liguria. Cele mai înalte vârfuri din "Alpii Ligurici" sunt Punta Marguareis (2650 m) și Mongioie (2630 m). Mai sunt câteva
Alpii Ligurici () [Corola-website/Science/299279_a_300608]
-
în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului Șomuzul Mare. Drumul județean DJ 208A leagă Dolhasca de reședința de județ, municipiul Suceava, care se găsește la o distanță de 44 km. Altă cale rutieră importantă este DJ 208, care face legătura cu municipiul Fălticeni, aflat la 27 km
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
este un oraș din Republica Moldova, centrul raionului . Orașul Anenii Noi e situat la 36 km SE de capitala Republicii Moldova, Chișinău. Orașul e amplasat în valea rîului Bîc, un afluent al Nistrului. Primarul orașului este Veaceslav Bondari (PCRM), iar președintele raionului Anenii Noi este Alexandru Barbăroșie (PLDM). Anenii Noi a fost atestat pentru prima oară la 27 iunie 1731 cu denumirea Pașcani pe Bîc. La 27 aprilie 1833 se precizează
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
România, la poalele Munților Căpățânii, în extremitatea nordică a depresiuni subcarpatice Horezu. . Suprafață comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha este acoperită de păduri. Satul Vaideeni reprezintă reședința comunei, fiind situat în bazinul râului Luncavăț, afluentul Oltului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord până în creasta principala a Munților Căpățânii. Prima atestare documentara a "satului Vaideeni" datează din secolul al XVI-lea, când este menționată sub numele de "Vai de Ei". Comunitatea a luat naștere
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea râului Saane, masivul Leș Diablerets (cea mai înaltă parte a cantonului, cu altitudini de până la 3.210 m), precum și valea de pe malul stâng al Ronului. Saane (Sărine) este un afluent drept al râului Aare. Această apă curgătoare, cu lungimea de 128 km, izvorăște din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traversează Lacul Gruyére (ale cărui ape au fost înălțate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsă în Aare la
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
zonă a cantonului Vaud aflată în imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se află nu numai celebrele orașe Montreux și Vevey, dar și Lausanne, sediul Comitetului Olimpic Internațional . Alpii Bernezi sunt străbătuți la nord de răul Aar și afluentul sau Saane, la sud de Ron, iar în partea de est de răul Reuss. Agricultură: creșterea vitelor de lapte. <br> Industria: alimentară (produse lactate)<br> Turism: (sporturi de iarnă)<br> Altitudinea maximă: Tête Ronde (3.210 m)<br> Alte vârfuri
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
bazinului hidrografic. Izvoarele Amazonului se găsesc în masivul muntos peruan Nevado Mismi, la 175 km de Oceanul Pacific, la 190 km nord-vest de lacul Titicaca și la 110 km nord de orașul peruan Arequipa, găsindu-se pe râul Apurimac, care este afluentul lui Ucayali, care la rândul său este afluent al Amazonului. Determinarea izvoarelor marelui fluviu a fost stabilită în 1971 de către expediția condusă de Loren McIntyre și confirmată de alte surse, printre care se poate menționa National Geographic. De asemenea, se
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
muntos peruan Nevado Mismi, la 175 km de Oceanul Pacific, la 190 km nord-vest de lacul Titicaca și la 110 km nord de orașul peruan Arequipa, găsindu-se pe râul Apurimac, care este afluentul lui Ucayali, care la rândul său este afluent al Amazonului. Determinarea izvoarelor marelui fluviu a fost stabilită în 1971 de către expediția condusă de Loren McIntyre și confirmată de alte surse, printre care se poate menționa National Geographic. De asemenea, se poate menționa că descoperirea izvoarelor Amazonului se făcea
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
descoperirea izvoarelor Amazonului se făcea după 471 de ani de când spaniolul Vicente Yanez Pinzon descoperise, în 1500, gura fluviului ale cărui ape transformau porțiunea alăturată Oceanului Atlantic într-o "Mar Dolce" („Marea Dulce”). Amazonul propriu-zis începe de la confluența celor doi mari afluenți Ucayali și Maranon, care se unesc în amonte de localitatea Iquitos; până la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stânga - Rio Negro, care se produce la Manaus, Amazonul se numește "Solimoes". Între limitele bazinului său hidrografic intră versanții estici
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
ale cărui ape transformau porțiunea alăturată Oceanului Atlantic într-o "Mar Dolce" („Marea Dulce”). Amazonul propriu-zis începe de la confluența celor doi mari afluenți Ucayali și Maranon, care se unesc în amonte de localitatea Iquitos; până la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stânga - Rio Negro, care se produce la Manaus, Amazonul se numește "Solimoes". Între limitele bazinului său hidrografic intră versanții estici ai Anzilor, o parte din Podișul Guianei, partea nordică și centrală a Podișului Braziliei și Pădurea Amazoniană. Cea mai
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
grosime). Râurile afluente, la ieșirea din podișurile vecine, constituite din roci dure, formează numeroase cascade și repezișuri care le conferă un potențial hidroenergetic ridicat. Cu toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura principală (Amazonul) colectează numeroși afluenți pe ambele părți, se poate remarca o disimetrie evidentă - în sensul că pe partea dreaptă (din sud) vin mai mulți afluenți și destul de mari (de la vest la est Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu și, discutabil, Tocantins), în comparație cu partea stângă (Napo
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
potențial hidroenergetic ridicat. Cu toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura principală (Amazonul) colectează numeroși afluenți pe ambele părți, se poate remarca o disimetrie evidentă - în sensul că pe partea dreaptă (din sud) vin mai mulți afluenți și destul de mari (de la vest la est Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu și, discutabil, Tocantins), în comparație cu partea stângă (Napo, Ica-Putimayo, Jupura, Rio Negro). Se estimează că Amazonul colectează circa 1000 afluenți mai importanți, dintre care 20 au peste 1500 km
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
că pe partea dreaptă (din sud) vin mai mulți afluenți și destul de mari (de la vest la est Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu și, discutabil, Tocantins), în comparație cu partea stângă (Napo, Ica-Putimayo, Jupura, Rio Negro). Se estimează că Amazonul colectează circa 1000 afluenți mai importanți, dintre care 20 au peste 1500 km lungime fiecare. Între Manaus și Anzi, Amazonia are forma unei pâlnii largi de 2 000 km, limitată la sud de Madeira și la nord de Rio Negro. Panta foarte scăzută în
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
de pe Amazon. Lățimea albiei, în cursul inferior, variază între 15 și 20 km, iar înainte de deltă între 80 și 150 km, adâncimea apelor scade la 20-25 m, dar suficientă pentru navigația vaselor de tonaj maritim. Situat în zona ecuatorială, cu afluenți în ambele emisfere, regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. În timpul verii boreale aduc ape bogate râurile de pe partea stângă, iar în vara australă cele de pe dreapta. Totuși, datorită numărului mare de afluenți din emisfera australă, în august - septembrie
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
maritim. Situat în zona ecuatorială, cu afluenți în ambele emisfere, regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. În timpul verii boreale aduc ape bogate râurile de pe partea stângă, iar în vara australă cele de pe dreapta. Totuși, datorită numărului mare de afluenți din emisfera australă, în august - septembrie, când râurile de aici au apă mai puțină, se înregistrează ape scăzute pe Amazon. Sunt și situații, cu totul excepționale, când apele mari din cele două emisfere se suprapun producând inundații catastrofale. Informațiile provenind
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
și cea de aluviuni, care se apreciază la un miliard de tone pe an. Această cantitate enormă de aluviuni este împrăștiată în Oceanul Atlantic sub forma unui uriaș evantai, în fața gurilor Amazonului, până la circa 300 km în larg. În interiorul bazinului sunt afluenți care aduc ape încărcate cu aluviuni galbene, numiți și brancos și râuri cu ape negre drenate din mlaștini, numite rios negros. Cel mai tipic este afluentul cel mai mare de pe stânga, numit Rio Negro. După confluența acestuia cu Amazonul la
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
uriaș evantai, în fața gurilor Amazonului, până la circa 300 km în larg. În interiorul bazinului sunt afluenți care aduc ape încărcate cu aluviuni galbene, numiți și brancos și râuri cu ape negre drenate din mlaștini, numite rios negros. Cel mai tipic este afluentul cel mai mare de pe stânga, numit Rio Negro. După confluența acestuia cu Amazonul la Manaus, apele negre curg alături de cele gălbui-roșcate fără să se amestece pe multe zeci de kilometri. În timpul apelor mari, nivelurile fluviului și ale afluenților cresc cu
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
tipic este afluentul cel mai mare de pe stânga, numit Rio Negro. După confluența acestuia cu Amazonul la Manaus, apele negre curg alături de cele gălbui-roșcate fără să se amestece pe multe zeci de kilometri. În timpul apelor mari, nivelurile fluviului și ale afluenților cresc cu 15 - 20 m, rupând maluri, smulgând arborii și locuințele indienilor, purtându-le încet spre ocean. Datorită pantei mici și a revărsării laterale, deplasarea apelor se face extrem de încet, încât de la Tabatinga la Obidos cei 1 400 km sunt
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
de peste 200 km și lung de 350 km pororoca are efecte distrugătoare asupra țărmului, îngreuiază navigația spre ocean și chiar descărcarea apelor. Pororoca, alături de inundații, sunt două fenomene care schimbă continuu configurația malurilor și a tuturor gurilor de vărsare ale afluenților până la Manaus. Potențialul hidroenergetic al Amazonului, cu toți afluenții, apreciat la 280 mil. kW, este foarte puțin folosit până în prezent. Navigația pe Amazon și afluenții săi însumează circa 50 000 km, pe fluviul aceasta practicându-se cu vase de tonaj
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
are efecte distrugătoare asupra țărmului, îngreuiază navigația spre ocean și chiar descărcarea apelor. Pororoca, alături de inundații, sunt două fenomene care schimbă continuu configurația malurilor și a tuturor gurilor de vărsare ale afluenților până la Manaus. Potențialul hidroenergetic al Amazonului, cu toți afluenții, apreciat la 280 mil. kW, este foarte puțin folosit până în prezent. Navigația pe Amazon și afluenții săi însumează circa 50 000 km, pe fluviul aceasta practicându-se cu vase de tonaj maritim până la Manaus și cu vase mai mici, pe
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
sunt două fenomene care schimbă continuu configurația malurilor și a tuturor gurilor de vărsare ale afluenților până la Manaus. Potențialul hidroenergetic al Amazonului, cu toți afluenții, apreciat la 280 mil. kW, este foarte puțin folosit până în prezent. Navigația pe Amazon și afluenții săi însumează circa 50 000 km, pe fluviul aceasta practicându-se cu vase de tonaj maritim până la Manaus și cu vase mai mici, pe 4 200 km, până la cascada Pongu de Manscriche, situată pe Maranon, la ieșirea acestuia din Anzi
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
de circulație este DJ. 172 B, care face legătura ultimei localități din această zonă - Parva, cu orașul Năsăud și drumul județean 172 ce duce spre comuna Șanț și județul Suceava prin Cârlibaba. Așezată pe valea râului Rebra, cel mai lung afluent nordic al Someșului Mare, la 5 km de confluență, Rebra are o istorie legată insolubil de istoria satelor românești care din vremuri îndepărtate au alcătuit colțul de țară românesc, de la poalele munților Rodnei, numit în documentele oficiale „"Terra Naswod"” , „"Vallis
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș), se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș, stocarea și distribuția
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Moldova, România, formată din satele Buhalnița, Chirițeni, Grozăvești, Hangu (reședința) și Ruginești. Comuna se află la baza Munților Stânișoarei (în sud-vestul acestora), pe malul râului Bistrița, acolo unde aceasta formează lacul Izvorul Muntelui și unde în acel lac se varsă afluenții Hangu și Brădățel. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hangu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]