3,907 matches
-
transilvane specifice ("pe maghiarii deposedați de bunurile lor materiale și morale în decursul celor două decenii de ocupație vrem să-i reinstalăm în drepturile lor legale, pe care le merită"), ceea ce însemna credite oferite cu prioritate de stat, revizuirea reformei agrare române, ocrotirea societății micilor agrarieni, colonizări, repatrierea maghiarilor din străinătate, industrializarea Țării Secuilor și tratarea, la modul cuvenit, a chestiunii diasporei locale. Programul se referea la români abia după evidențierea rolului principal în regiune deținut de poporul maghiar și german
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
reprezentată"53. Totodată, activitatea partidului a provocat evident deziluzie într-o parte a opiniei publice maghiare din Transilvania. Surprinzător, dar nici pe departe inexplicabil, nu nyilașiștii 54 au profitat de pe urma eșecului legat de politizarea independentă din Transilvania. Încetineala revizuirii reformei agrare, discriminarea (probabilă) la acordarea posturilor (care a fost destul de relativă, după cum am văzut), deschiderea "foarfecii" agrare, sistemul cotelor și "alintarea" minorității române și germane au deziluzionat însemnate straturi ale maghiarilor din Transilvania. Pentru ultima afirmație s-ar putea cita numeroase
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din Transilvania. Surprinzător, dar nici pe departe inexplicabil, nu nyilașiștii 54 au profitat de pe urma eșecului legat de politizarea independentă din Transilvania. Încetineala revizuirii reformei agrare, discriminarea (probabilă) la acordarea posturilor (care a fost destul de relativă, după cum am văzut), deschiderea "foarfecii" agrare, sistemul cotelor și "alintarea" minorității române și germane au deziluzionat însemnate straturi ale maghiarilor din Transilvania. Pentru ultima afirmație s-ar putea cita numeroase surse, dintre care vom apela doar la două: "Administrația civilă cade în extrema cealaltă atunci când, din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
interbelică minoritatea maghiară comunica și cu lumea largă, cele mai importante plângeri grupându-se în jurul a trei probleme: cea a dreptului de folosire a limbii materne în administrația de stat și în viața comunitară, cea a aplicării discriminatorii a reformei agrare și cea a învățământului în limba maternă (închiderea de școli, analizarea numelor, stabilirea zonelor culturale). Prima problemă s-a rezolvat, în parte, odată cu schimbarea de "imperiu"; revizia reformei agrare a demarat, chiar dacă - după cum am văzut - nu avansa prea repede: ce
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stat și în viața comunitară, cea a aplicării discriminatorii a reformei agrare și cea a învățământului în limba maternă (închiderea de școli, analizarea numelor, stabilirea zonelor culturale). Prima problemă s-a rezolvat, în parte, odată cu schimbarea de "imperiu"; revizia reformei agrare a demarat, chiar dacă - după cum am văzut - nu avansa prea repede: ce a fost mai greu a fost lăsat pentru după încheierea războiului. Însă restructurarea sistemului educațional era o sarcină uriașă și, mai ales, urgentă. Cam doi-trei oameni se ocupau de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
primare. Despre școlile liceale și instituțiile de învățământ superior nu se poate spune același lucru. Autoorganizarea economică putea funcționa, chiar au existat încercări de distrugere a ei, și, pe deasupra, plana și iminența rechiziționării sau judecării pentru pământuri primite prin reforma agrară română. Politica de reciprocitate nu cruța pe nimeni: sistemul instituțional cultural al comunității, adică existența acesteia, depindea, în mare măsură, de modul în care recepta statul ungar situația maghiarilor din România. Putem observa cum viața cotidiană s-a confruntat deseori
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Iorgu Neculescu care aveau o moșie unde se găsește astăzi „Curtea boierească”. Cel mai mare moșier care a rămas și după 1864 a fost Grigore Cantacuzino, care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de pe aceste meleaguri. Împropietărirea nu s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din moșia lui Grigore Cantacuzino, pentru că era mai mare și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
considerând fenomenul indispensabil democratizării (de exemplu "revoluțiile" engleze, americane și franceze). Analizând aspectele mai importante, putem afirma că revoluția engleză a reușit doat limitarea absolutismului regal; cea franceză și americană au determinat fărâmarea, în moduri diferite, a puterii unei aristocrații agrare care ar fi devenit un obstacol în calea transformării democratice [Moore, 1966]. Analiza lui Moore poate fi amendată în anumite privințe. În primul rând, trebuie să fie revizuită afirmația conform căreia cum că "ruptura revoluționară este un element indispensabil pentru
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea) cu un procent egal cu cel produs de legile privind extinderea votului în perioadele 1907-1909 și 1918-1921. Pe scurt, odată începută, extinderea votului (pentru elitele politice conservatoare, reprezentante ale claselor de mijloc urbane sau agrare) determină la o democrație de masă care pare a fi o alegere evidentă. Așadar, analiza lui Moore pune bazele conceptuale pentru a înțelege prima democratizare. Critica acestei analize a permis unele aprofundări. Bendix [1964] înțelege democrația ca mobilizare și afirmare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a absolvit în anul 1946. Studiile universitare le-a efectuat între anii 1946-1951 la Facultatea de Agronomie a Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad din Iași. După absolvirea facultății cu rezultate strălucite, a fost repartizat ca inginer-șef al Secției agrare Dorohoi. În anul 1952, a fost chemat din producție, de către renumitul prof.dr.doc.ing. Nicolae Zamfirescu pentru a se dedica învățământului agronomic superior. În cadrul Institutului Agronomic Iași, Facultatea de Agronomie, a urcat treptele ierarhiei universitare: asistent (1952-1963ă, șef de lucrări (1963-1978), conferențiar
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost apreciate ca deosebit de valoroase în țară și străinătate. Conf.univ.dr.ing. Gheorghe Comarovschi a fost doborât de o boală necruțătoare, la 3 octombrie 1982, și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. COSTIN, VICTOR (1928- 1988) INGINER AGRONOM Domeniul economiei agrare a fost pentru Victor Costin o adevărată pasiune care, timp de trei decenii, a modernizat în sectorul său concepția, dar și sistemul exploatării agrare. A fost unul din cei mai lucizi și moderni teoreticieni ai sistemului de organizare și rentabilizare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. COSTIN, VICTOR (1928- 1988) INGINER AGRONOM Domeniul economiei agrare a fost pentru Victor Costin o adevărată pasiune care, timp de trei decenii, a modernizat în sectorul său concepția, dar și sistemul exploatării agrare. A fost unul din cei mai lucizi și moderni teoreticieni ai sistemului de organizare și rentabilizare a procesului producției în condițiile pedoclimatice a diferitelor zone geoclimatice. În jurul său s-a înfiripat a școală care, la timpul său, a devansat concepția
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1951 a obținut la Cluj-Napoca titlul de inginer agronom cu merit. După obținerea diplomei revine în Moldova, funcționând ca inginer principal la stațiunile Podul Iloaie, Tg. Frumos și Trustul Regional Iași. Trece apoi la munca de cercetare în domeniul economiei agrare unde rămâne până la încheierea carierei. Pentru merite în cercetare este ales membru în conducerea mai multor organizații de specialitate și este numit redactor-șef al publicației trimestriale „Cercetări agronomice în Moldova”. Devine doctor în agronomie, urmează un lung șir de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. La aceasta a contribuit, în mod deosebit, intransigența convingerilor sale democratice și incapacității de a se supune voinței absolutiste a unor conducători politici. În 1930 a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unor noi modalități de apariție a altora. Singura categorie socială care ar fi putut încerca deschiderea majoră a capitalismului a întârziat nașterea regulilor sociale ale capitalismului, care ar fi abolit într-un final vechile privilegii. Virgil Madgearu și statul social agrar Opțiunea lui Virgil Madgearu pentru susținerea dezvoltării de tip agrar a României interbelice pornește de la câteva considerente. În primul rând, efectele reformelor agrare din Europa ating peste 38% din populația continentului și se întind peste 28% din suprafața acestuia 33
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care ar fi putut încerca deschiderea majoră a capitalismului a întârziat nașterea regulilor sociale ale capitalismului, care ar fi abolit într-un final vechile privilegii. Virgil Madgearu și statul social agrar Opțiunea lui Virgil Madgearu pentru susținerea dezvoltării de tip agrar a României interbelice pornește de la câteva considerente. În primul rând, efectele reformelor agrare din Europa ating peste 38% din populația continentului și se întind peste 28% din suprafața acestuia 33. În al doilea rând, "niciodată nu se întâlnesc în istorie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sociale ale capitalismului, care ar fi abolit într-un final vechile privilegii. Virgil Madgearu și statul social agrar Opțiunea lui Virgil Madgearu pentru susținerea dezvoltării de tip agrar a României interbelice pornește de la câteva considerente. În primul rând, efectele reformelor agrare din Europa ating peste 38% din populația continentului și se întind peste 28% din suprafața acestuia 33. În al doilea rând, "niciodată nu se întâlnesc în istorie țărani distruși prin superioritatea de exploatare a marilor concurenți"; "în concurență liberă a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în istorie țărani distruși prin superioritatea de exploatare a marilor concurenți"; "în concurență liberă a muncii economice n-ar fi reușit niciodată cei mari, în aceasta țăranul a răzbit pretudindeni"34. Ceea ce Madgearu considera ca fiind viitorul României, statul social agrar, se datora îmbogățirii funcției sociale a proprietății: "România astăzi este un stat agrar. Mai mult decât atât, ea este astăzi un stat social agrar, spre deosebire de epoca dinainte, când România a fost un stat feudal agrar. Este un stat social agrar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
liberă a muncii economice n-ar fi reușit niciodată cei mari, în aceasta țăranul a răzbit pretudindeni"34. Ceea ce Madgearu considera ca fiind viitorul României, statul social agrar, se datora îmbogățirii funcției sociale a proprietății: "România astăzi este un stat agrar. Mai mult decât atât, ea este astăzi un stat social agrar, spre deosebire de epoca dinainte, când România a fost un stat feudal agrar. Este un stat social agrar pentru că, de la proprietatea feudală, trecând prin proprietatea semifeudală, avem astăzi regimul de proprietate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în aceasta țăranul a răzbit pretudindeni"34. Ceea ce Madgearu considera ca fiind viitorul României, statul social agrar, se datora îmbogățirii funcției sociale a proprietății: "România astăzi este un stat agrar. Mai mult decât atât, ea este astăzi un stat social agrar, spre deosebire de epoca dinainte, când România a fost un stat feudal agrar. Este un stat social agrar pentru că, de la proprietatea feudală, trecând prin proprietatea semifeudală, avem astăzi regimul de proprietate considerată ca funcție socială. Dar mai mult decât atât, România este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fiind viitorul României, statul social agrar, se datora îmbogățirii funcției sociale a proprietății: "România astăzi este un stat agrar. Mai mult decât atât, ea este astăzi un stat social agrar, spre deosebire de epoca dinainte, când România a fost un stat feudal agrar. Este un stat social agrar pentru că, de la proprietatea feudală, trecând prin proprietatea semifeudală, avem astăzi regimul de proprietate considerată ca funcție socială. Dar mai mult decât atât, România este un stat social agrar țărănesc, pentru că aproape 90% din întregul pământ
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
agrar, se datora îmbogățirii funcției sociale a proprietății: "România astăzi este un stat agrar. Mai mult decât atât, ea este astăzi un stat social agrar, spre deosebire de epoca dinainte, când România a fost un stat feudal agrar. Este un stat social agrar pentru că, de la proprietatea feudală, trecând prin proprietatea semifeudală, avem astăzi regimul de proprietate considerată ca funcție socială. Dar mai mult decât atât, România este un stat social agrar țărănesc, pentru că aproape 90% din întregul pământ al țării se găsește astăzi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
când România a fost un stat feudal agrar. Este un stat social agrar pentru că, de la proprietatea feudală, trecând prin proprietatea semifeudală, avem astăzi regimul de proprietate considerată ca funcție socială. Dar mai mult decât atât, România este un stat social agrar țărănesc, pentru că aproape 90% din întregul pământ al țării se găsește astăzi în mâna țăranilor, mici proprietari de pământ și pentru că imensa majoritate a micilor gospodării țărănești sunt gospodării familiale"35. Astfel, Madgearu postulează "necesitatea unei politici social-economice, care să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
costuri sociale. Pretutindeni pot fi identificate argumente pentru faptul social al întâlnirii dificile, de-a lungul timpului, între societatea românească și capitalism. Virgil Madgearu optează pentru creșterea productivității și prosperității, pentru transformarea funcției sociale a proprietății și pentru statul social agrar. În aceeași perioadă, Mihail Manoilescu, înțelegând imposibilitatea dezvoltării capitalismului industrial, trecea pe rând de la schimburile internaționale, protecționism și industrializare, la corporatism sub oblăduirea dirijismului și a planificării burgheze. La rândul său, Constantin Noica, optimist și încadrat în vechiul context românesc
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
realitate, după două decenii de la acele evenimente, dependența de spațiul fostei URSS, cel puțin în domeniul economic și în privința resurselor energetice, este încă substanțial. Republica Moldova are și astăzi, după două decenii de la proclamarea independenței, o economie cu caracter preponderent agrar, în timp ce media europeană a populației active angajate în sectorul agricol variază între 2-5%. În același timp, Republica Moldova nu dispune de resurse energetice importante, aproape toate provin din import, mai ales din Rusia, ceea ce se transformă, pe alocuri, în posibilități
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92390]