5,707 matches
-
că, prin proba menținată sondăm mai puțin aspecte ce vizează unele fenomene de grup și mai mult calități, trăsături de personalitate care sunt necesare pentru realizarea În bune condiții a unei activități de grup. Sunt cercetate trăsături ca: sociabilitatea, egoismul, agresivitatea, popularitatea, pălacerea de a munci În grup, creativitatea, etc. adică trăsături care fiind prezente la unii membri ai grupului, dau acestuia o anumită coloratură. Dacă, de exemplu, numărul elevilor populari indicați este foarte mic, Înseamnă că și coeziunea grupului este
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
colectiv (4, populari (5, În schimb sunt mai puțini elevi cu spirit de inițiativă (2, cu influență În clasă (2, cam mulți agresivi (5. Aceste date jalonează și câteva direcții de acțiune printre care educarea spiritului de inițiativă și combaterea agresivității. 7. Metoda experimentului Întâlnit mai Întâi În sfera științelor naturii, experimentul ca metodă fundamentală de cercetare a realității, a pătruns În secolul al XIX-lea și În cadrul științelor care studiază omul și relațiile sale În societate. Utilizat În psihologie (de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mai puțin frecvent atunci când comportamentul este manifestat de un personaj de desen animat". Ipotezele trebuie să posede mai multe calități: - să fie operaționale, adică să poată fi concretizate În comportamente observabile și măsurabile (de exemplu: Elevii manifestă grade diferite de agresivitate verbală sau fizică; - să aibă fecunditate teoretică, sau să fie fundamentate teoretic ("Marțienii influențează civilizația terestră" -ipoteză nefundamentată teoretic - să fie pertinente, adică În concordanță cu gradul de civilizație la care a ajuns omenirea În momentul respectiv; - să fie verificabile
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
nemulțumiri vis-à-vis de ceilalți membri. Prin itemul 11, complementar celui precedent, s-a urmărit punerea În evidență a nemulțumirilor pe care clasele de elevi le aduc educatorilor. Datele arată că, pentru cadrele din ciclul primar, principala sursă de nemulțumire este agresivitatea verbală și fizică a elevilor (52%, În timp ce pentru diriginți nemulțumirea derivă din neîndeplinirea sarcinilor școlare (48%; cadrele tinere sunt nemulțumite În egală măsură de agresivitate și neîndeplinirea sarcinilor școlare (37,5%, În timp ce dascălii cu bogată experiență didactică sunt
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
aduc educatorilor. Datele arată că, pentru cadrele din ciclul primar, principala sursă de nemulțumire este agresivitatea verbală și fizică a elevilor (52%, În timp ce pentru diriginți nemulțumirea derivă din neîndeplinirea sarcinilor școlare (48%; cadrele tinere sunt nemulțumite În egală măsură de agresivitate și neîndeplinirea sarcinilor școlare (37,5%, În timp ce dascălii cu bogată experiență didactică sunt afectați, mai ales, de agresivitatea elevilor Pentru cadrul didactic se naște, firesc, o Întrebare: pot fi antrenate resorturile interne ale copilului pentru atenuarea/ Înlăturarea manifestărilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
elevilor (52%, În timp ce pentru diriginți nemulțumirea derivă din neîndeplinirea sarcinilor școlare (48%; cadrele tinere sunt nemulțumite În egală măsură de agresivitate și neîndeplinirea sarcinilor școlare (37,5%, În timp ce dascălii cu bogată experiență didactică sunt afectați, mai ales, de agresivitatea elevilor Pentru cadrul didactic se naște, firesc, o Întrebare: pot fi antrenate resorturile interne ale copilului pentru atenuarea/ Înlăturarea manifestărilor agresive? Freud suisține că "agresivitatea nu poate fi eliminată dar poate fi neutralizată prin activarea tuturor forțelor ce crează legături
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
37,5%, În timp ce dascălii cu bogată experiență didactică sunt afectați, mai ales, de agresivitatea elevilor Pentru cadrul didactic se naște, firesc, o Întrebare: pot fi antrenate resorturile interne ale copilului pentru atenuarea/ Înlăturarea manifestărilor agresive? Freud suisține că "agresivitatea nu poate fi eliminată dar poate fi neutralizată prin activarea tuturor forțelor ce crează legături emoținale Între oameni". Prin urmare, dacă există Înțelegere deplină Între educator și educat se crează un climat de bunăvoință. Practica a demonstrat că mulți elevi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
crează un climat de bunăvoință. Practica a demonstrat că mulți elevi lucrează bine cu un profesor pe care Îl iubesc și nu realizează nimic cu unul pe care nu Îl pot suferi. Reiese că, stă În puterea dascălilor ca despre agresivitatea elevilor să se vorbească doar la timpul trecut. 12 Surse de informare pentru identificarea problemelor grupului Răspunsurile la itemul 12 au urmărit identificarea surselor prin care cadrele didactice iau cunoștință de problemele/ frământările grupului. Pentru cea mai mare parte a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
obținute prin interpretarea itemilor 10 și 11 aduc și alte clarificări indicatorului "disciplina școlară". Contrar afirmațiilor majorității subiecților chestionați care susțin că nu există surse de tensiune Între ei și grup, mai mult de jumătate dintre Învățători sunt nemulțumiți de agresivitatea verbală și fizică a elevilor, În timp ce pentru mai puțin de jumătate dintre diriginți, nemulțumirea este cauzată de neîndeplinirea sarcinilor școlare. Sursele prin care majoritatea educatorilor identifică frământările grupului sunt elevii (54,1%; există Însă și un număr redus de cadre
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
o particulă din mine. Deci adevărata noastră identitate nu este eul individual, ci eul universal, singurul personaj de fapt din piesa cosmică, multiplicat în nenumărate ipostaze. Trei sunt cauzele pe care Roata Vieții budistă le consideră cauzatoare de suferință: ignoranța, agresivitatea și dorințele. Le regăsim pe toate în economia actuală, chiar exacerbate. Criza a venit astfel cît se poate de logic. Rădăcinile ei sunt de natură psiho-spirituală. Ea nu poate fi rezolvată fără o transformare interioară radicală și trecerea la un
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ale nemulțumirii celor care se opuneau suveranilor, totul terminându-se de cele mai multe ori cu expulzări. Fiind cei mai fragili susținători ai puterii centrale, ei erau atacați primii. În prezent, resentimentul minorităților se îndreaptă uneori către ei în diverse moduri: suspiciune, agresivitate, jigniri, chiar antisemitism declarat. La care se adaugă repercusiunile conflictului israeliano-palestinian pe scena occidentală și identificarea outsiderilor cu palestinienii și a insiderilor cu israelienii. Inegalitatea minorităților în fața memoriei și inegalitatea dreptului la compasiune au fost din nou ilustrate de evenimentele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
coordonează respirația, Pentetrazolul, Nicetamide, Amifenazolul și Bemegrida sunt considerate substanțe de dopaj și interzise sportivilor. Printre reacțiile adverse ale Piracetamului, unul dintre cele mai utilizate psihotonice (substanțe ce îmbunătățesc metabolismul neuronal și funcționalitatea sinapselor), se află agitația psihomotorie, insomnia și agresivitatea. Aceste reacții adverse trebuie luate în considerare, mai ales că Piracetamul intra în unele scheme de medicație destinată refacerii după efort a sportivilor. Și neurolepticele, medicamente cu activitate antipsihotică, pot avea ca reacții adverse tulburări extrapiramidale de tip parkinsonian, sindrom
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
o particulă din mine. Deci adevărata noastră identitate nu este eul individual, ci eul universal, singurul personaj de fapt din piesa cosmică, multiplicat în nenumărate ipostaze. Trei sunt cauzele pe care Roata Vieții budistă le consideră cauzatoare de suferință: ignoranța, agresivitatea și dorințele. Le regăsim pe toate în economia actuală, chiar exacerbate. Criza a venit astfel cît se poate de logic. Rădăcinile ei sunt de natură psiho-spirituală. Ea nu poate fi rezolvată fără o transformare interioară radicală și trecerea la un
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
zece autopropuși și trebuie să termine cu sărăcia la nivel global!.... Dacă așa ne sunt elitele, vă dați seama cît de bolnav e sistemul? Cităm în mai departe: "Trebuie să perfecționăm în continuare un sistem care asigură debușee pentru manifestarea agresivității native a oamenilor, care le permite să fie egoiști" (472). Asta sună nazistoid de-a dreptul, sau cel puțin cinic. Totuși, autorul are o calitate: din cînd în cînd spune adevărul, remarcă indiferența față de cei loviți de sărăcie, din ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
China a investit masiv în toate spațiile: terestru, naval, aerian, cosmic, în cyberspațiu, plus capacități psihotronice, de spionaj, sateliți, război climateric, bacteriologic, nuclear etc. Dar încă nu se ridică la nivelul armatei americane, deși a început să se manifeste cu agresivitate față de vecini, și-a întărit puternic apărarea, revendică insule și arhipelaguri, cumpără locații strategice în toată lumea ș.a. Sunt peste 200 de milioane de chinezi emigranți. Ei constituie și o forță economică ce activează pretutindeni în lume dar, la o adică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Migrația a fost destinul înscris pe făgașul normal al vieții, atunci când au fost înfrânte de stihiile naturii, dar și de alte triburi. Ajunse în ținuturi mai primitoare, locuite de ginți matriarhale, hoardele războinice le-au luat sub stăpânire cu ușurință. Agresivitatea lor, exersată în lupte crâncene, era net superioară bărbaților din societățile matriarhale. Trebuie, totuși, subliniat că, în spațiul românesc, ca și în alte regiuni din Balcani, triburile războinice au fost, de regulă, absorbite de masa autohtonă pentru că infiltrările s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și de nevoia tot mai manifestă a oamenilor de a fi ascultați, de a fi luați în considerație în „globalitatea” lor, de a fi priviți ca persoane distincte. Dar fenomenul exprimă, de asemenea, creșterea scepticismului în fața efectelor scientizării, precum și refuzul „agresivității” medicamentelor de sinteză. În aceste condiții, figura dominantă a viitorului nu mai e „omul-plus”, obsedat de depășirea limitelor, ci „principiul de precauție”, căutarea terapiilor neiatrogene, diversificarea nevoilor și a serviciilor medicale propuse. Nu intrăm în epoca triumfală a performanței: luând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
foarte bine ce simțiți. Mulți oameni simt așa. Totuși...” Între timp îți recapeți sângele rece și vei ști exact ce să îi spui. Concepte cheie Nu te certa cu oamenii în primele faze ale negocierii, se creează un climat de agresivitate. Folosește principiul „Simți, Au Simțit, Am Descoperit” pentru eliminarea ostilității. Acest concept îți oferă timp de gândire în situațiile când cineva se poartă neașteptat de ostil cu tine. CAP. 5 Gambiturile de Început: Cumpărătorul Ezitant și Vânzătorul Ezitant Imaginează-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
fiicei sale în caz de nereușită, Sylvie s-a operat în final cu rezultate satisfăcătoare: cicatricea este mult mai mică și mai puțin vizibilă. În același timp Sylvie urmează un regim alimentar moderat și pierde câteva kilograme; - în ceea ce privește iritabilitatea, chiar agresivitatea, conflictul dintre Sylvie și fratele său pe de o parte, Sylvie și mama sa pe de altă parte, vor căpăta un conținut particular legat de istoria familiei maternale. Într-o seară, are loc o altercație între Sylvie și mama sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
joace pe când era „băiatul ratat” al micului grup. Ca urmare a acestor amintiri, starea de conflict dintre mamă și fiică s-a atenuat considerabil. În concluzie, această adolescentă de 16 ani prezintă următoarele probleme puternic interconectate: - o inhibiție puternică a agresivității cu deturnarea acesteia spre propria persoană: caricaturală apare din acest punct de vedere evoluția divergentă a celor două conflicte mamă-fiică legate de activitatea școlară. Primul conflict provoacă o tentativă de suicid Sylviei. Al doilea conduce la o exacerbare a tensiunii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Primul conflict provoacă o tentativă de suicid Sylviei. Al doilea conduce la o exacerbare a tensiunii dintre cele două „femei”, apoi la o acceptare a stărilor de mânie urmate de o rememorare a trecutului familial ce a permis ca inhibarea agresivității să capete sens; - o devalorizare a imaginii corpului accentuată de existența cicatricii; - o incapacitate de a-și asuma o identitate sexuală feminină în relație cu o imagine de supunere-pasivitate extrasă direct din imaginea oedipiană maternală în timp ce Sylvie nu-și poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să progreseze: antidepresive triciclice în doză moderată. Lentoarea psihomotorie se va atenua rapid, apoi va dispare. Fluiditatea asociațiilor logice ale gândirii va reapare, permițând astfel un început de abordare psihoterapeutică; - ședințe de psihoterapie, pe de altă parte. În timpul acestor ședințe, agresivitatea față de familia adoptivă, mai ales față de mama adoptivă, va fi exprimată din ce în ce mai puternic; în același timp, nostalgia după familia sa naturală și după frați va putea fi, puțin câte puțin, recunoscută și evocată fără sentimentul de culpabilitate. Acest fapt va
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale cărui elemente de identificare sunt fragile, deoarece acesta reactiva amenințarea de abandon: fantezia lui Benoît, care se considera un străin în această familie care se uită la televizor, este revelatoare. Asistăm imediat la o reorientarea către sine a acestei agresivități și a acestei devalorizări care favorizează manifestarea depresiei. ECHIVALENTE DEPRESIVE, DEPRESIE MASCATĂ, COMORBIDITATE: CÂTEVA REFLEXII Așa cum au fost descrise manifestările depresive la adult și la copil, în anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mijlocii. Acești factori pot fi clasați în două mari categorii: factori internalizați (anxietate-depresie în copilărie, sentimentul că ești greu acceptat de cei din aceeași categorie etc.) și factori externalizați (tulburări de comportament de tip instabilitate, probleme de concentrare sau de agresivitate), primii factori favorizând mai degrabă apariția unei depresii în timpul adolescenței, iar ceilalți a consumului de substanțe. ASOCIEREA CU TULBURĂRI DE CONDUITA ȘI PERTURBAREA FUNCȚIONĂRII SOCIALE Adolescenții deprimați prezintă într-un procent de 36%-80% din cazuri tulburări de comportament asociate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fisură evidentă în modul său de viață și în relațiile cu cei de o seamă cu el. Dar această culpabilitate nu explică tergiversările și obișnuita dificultate de a face față situației. La aceasta se adaugă adesea o notă evidentă de agresivitate: la început adolescentul este nervos, coleric, după cum spun părinții, adică impulsiv și iritabil, semne de acum recunoscute ale depresiei la adolescență. Dacă rezultatele sale școlare devin slabe, iar adolescentul afișează o oarecare indiferență defensivă față de aceste rezultate, el devine leneș
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]