122,471 matches
-
este subutilizată; în plus, reglementările sporesc spectrul strămutării întregii comunități și vor determina stoparea oricărui tip de investiție și migrarea către alte localități, ceea ce conduce la depopularea întregii comunității în preajma anului 1989; localnicii rămași vor obține beneficii aproape exclusiv din agricultură (Tașcu-Stavre, 2011, p. 149). 5.3.2. 2 Mai și Vama Veche între 1990 și 1996 Odată cu primul sezon estival de după 1989, adică începând din vara anului 1990, accesul spre cele două localități nu mai este restricționat . De pe urma acestui lucru
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
plajă, fie că vorbim de terasele La Bibi sau Lyana, nu aparțin rezidenților. Un ultim aspect pe care îl aduc în discuție, specific acelei perioade, este legat de reconstituirea drepturilor de proprietate. Ca și în majoritatea zonelor rurale din România, agricultura va constitui activitatea predilectă a locuitorilor celor două sate. După 1990, procesul de reconstituire a drepturilor de proprietate va începe și în comuna Limanu, dar se va dovedi lung și dureros, și aceasta deoarece întrebările fundamentale legate de tot acest
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
localitatea lor nu va dispărea. În ansamblu, datorită atractivității turistice în creștere pe perioada verii, situația generală se îmbunătățește pentru majoritatea localnicilor. În 2 Mai, turismul devine o sursă importantă de dezvoltare comparativ cu resursele obținute în mod tradițional din agricultură. În Vama Veche, din păcate, principala ocupație rămâne agricultura, dar pe fondul apariției turiștilor în zonă turismul începe să aducă beneficii suplimentare pentru câțiva localnici. Lucrul acesta se întâmplă și pentru că primii turiști sosiți cu cortul își procură mai degrabă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
turistice în creștere pe perioada verii, situația generală se îmbunătățește pentru majoritatea localnicilor. În 2 Mai, turismul devine o sursă importantă de dezvoltare comparativ cu resursele obținute în mod tradițional din agricultură. În Vama Veche, din păcate, principala ocupație rămâne agricultura, dar pe fondul apariției turiștilor în zonă turismul începe să aducă beneficii suplimentare pentru câțiva localnici. Lucrul acesta se întâmplă și pentru că primii turiști sosiți cu cortul își procură mai degrabă independent resursele necesare petrecerii vacanțelor, fie pentru că în Vama
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Veche: accesul și rezidența permise vor determina descoperirea de către turiști a zonei; turismul se desfășoară independent de infrastructura locală și de localnici („turism de plajă”); apar primii investitori din rândul nerezidenților; determină câștiguri din turism; principala preocupare a localnicilor rămâne agricultura (Tașcu-Stavre, 2011, pp. 169 170). 5.3.3. 2 Mai și Vama Veche în perioada 1997-2003 1997-2003 reprezintă perioada celor mai radicale transformări din tot intervalul analizat. Cele mai dramatice transformări le va cunoaște și de data aceasta Vama Veche
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
foarte interesant în acest sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari îi trebuie” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
acest sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari îi trebuie” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). Cum se explică
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari îi trebuie” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). Cum se explică faptul că cei care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ce alcătuiesc marea proprietate este arendată țăranilor - care evident că nu au la rândul lor nici interesul și nici capitalul necesar pentru a realiza îmbunătățiri. Iar restul, cultivat chiar de marii proprietari, nicidecum nu este un candidat serios pentru o agricultură neprădalnică: fiindcă marele proprietar de obicei nu posedă nici măcar minimul inventar agricol pe care îl are țăranul. Fiind raționali, actorii implicați - țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
educația, asistența medicală etc.). Similar cu ce s-a întâmplat în multe alte zone ale lumii, și la noi în țară doi factori au avut un rol central: (1) relațiile de tip capitalist, care au transformat inclusiv aranjamentele instituționale din agricultură (cultivarea plantelor, creșterea animalelor, dar și utilizarea fondului silvic etc.); și (2) statul centralizat, care a impus în această perioadă o administrație tot mai puternică și a introdus taxarea individuală. Cei doi factori și-au dat mâna pentru a produce
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a XXVI-a A patra scrisoare către cel născut, al meu Acum am înțeles: Ingineria nu este o meserie, ci o stare, așa cum toate cele primite de om sub soare, stări sunt. Actoria este o stare, la fel medicina, arhitectura, agricultura... O, voi ștampile și voi diplome, O, voi fabrici de ingineri și de actori, de medici și arhitecți. Ceea ce ai - diplomă, funcție, titluri - ține de întâmplările vieții. Ceea ce ești, felul tău de ființă, aceasta ți-i măsura. E în noi
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
și complementare, deoarece cursurile acestor clase se țineau de obicei seara - o dată pe săptămâna de la 1 octombrie la 1 mai. Cursurile erau conduse de învățătorul de la clasele I-VI. Scopul acestor clase complementare era însușirea unor cunoștințe cu aplicații practice( agricultură, horticultura, creșterea vitelor.) În 1893 prin legea din 19 mai, școlile primare au fost reorganizate, instrucția obligatorie s-a diferențiat în 3 categorii: școli de cătun; școli primare inferioare cu durata de 4 ani și școli primare superioare cu durata
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
un liceu la Botoșani, Buzău, Focșani și Bârlad și două gimnazii la Ploiești, câte un gimnaziu în restul capitalelor de județ, câte o școală secundară de fete în orașele unde erau licee . Statul este obligat să înființeze 3 școli de agricultură, școli comerciale, seminarii și școala de moașe. Conform legii durata liceului va fi de 7 ani iar gimnaziul va dura 4 ani.Pentru școlile secundare de fete, legea a fixat 5 ani de studiu, iar elevele ce deveneau institutoare, trebuiau
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a profesa. Școlile de meserii Învățământul Profesional și Tehnic În Județul Gorj Datorită necesităților stringente ale economiei țării, din această perioadă, școlile cuprinse sub această denumire au fost fixate în Legea Instrucțiunii din 1864. Aceste școli erau: Școlile profesionale de agricultură,de industrie și comerț cu durata de 4 ani. Aceste școli erau legate direct de dezvoltarea economiei naționale și până în 1883, erau sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii cu excepția școlii de agricultură de la Herăstrău ce aparținea de Ministerul Lucrărilor Publice. Prin legea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Legea Instrucțiunii din 1864. Aceste școli erau: Școlile profesionale de agricultură,de industrie și comerț cu durata de 4 ani. Aceste școli erau legate direct de dezvoltarea economiei naționale și până în 1883, erau sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii cu excepția școlii de agricultură de la Herăstrău ce aparținea de Ministerul Lucrărilor Publice. Prin legea din 1899, toate școlile profesionale treceau de Ministerul Instrucțiunii . Aceasi lege prevedea și înființarea unui învățământ profesional primar dar și organizarea temeinică a școlilor profesionale. Acest lucru se întâmplă în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și sătenii, ce aveau diverse subiecte cu caracter practiv sau științific. Instruirea se făcea în a 2 a duminică din luna iar învățătorii țineau locuitorilor conferințe asupra "igienei casei, a curții, asupra relelor ce decurg din alcoolism, din sperjur asupra agriculturii, sericiculturii, viticulturii, a fabricării pâinii de grâu curat, a înființării caselor de economie, a dezvoltării gustului pentru citit" . În duminica următoare, în capitala județului care era centrul, se întâlneau toți delegații de cercuri pentru o dare de seamă cu privire la ce
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
2008, și în 2011 acest procent era mai ridicat, de cca. 6% în cazul regiunii Dél-Alföld, și se situa sub 3% în Regiunea Vest. La nivel de județ se înregistrează diferențe mai însemnate, pe partea românească procentul celor angajați în agricultură era de 2-4%, în județele regiunii Dél-Alföld fiind în jur de 5-8%. PRODUSUL INTERN BRUT (PIB) În 2010 mărimea produsului intern brut (PIB) care exprimă în mod complex dezvoltarea economică, se apropia de 8,3 miliarde euro la preț de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Dél-Alföld, 46% în Regiunea Vest îl reprezintă ramurile economiei care aparțin sectorului de servicii. Față de economia regiunii din Ungaria, în cazul Regiunii Vest, dintre ramurile de producție, industria și construcțiile au o pondere mai mare, pe când în regiunea maghiară procentul agriculturii este mai mare. În Dél-Alföld, în privința distribuției valorii adăugate brute s-au constatat schimbări aproape imperceptibile în ultimii trei ani, pe când în Regiunea Vest ponderea agriculturii a scăzut în favoarea industriei. Distribuția valorii adăugate brute pe principalele ramuri ale economiei 0
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
producție, industria și construcțiile au o pondere mai mare, pe când în regiunea maghiară procentul agriculturii este mai mare. În Dél-Alföld, în privința distribuției valorii adăugate brute s-au constatat schimbări aproape imperceptibile în ultimii trei ani, pe când în Regiunea Vest ponderea agriculturii a scăzut în favoarea industriei. Distribuția valorii adăugate brute pe principalele ramuri ale economiei 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Dél-Alföld Vest Dél-Alföld Vest 2008 2010 % Agricultură Industrie Construcții Servicii Sursă: Eurostat Dintre cele șapte județe
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în ultimii trei ani, pe când în Regiunea Vest ponderea agriculturii a scăzut în favoarea industriei. Distribuția valorii adăugate brute pe principalele ramuri ale economiei 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Dél-Alföld Vest Dél-Alföld Vest 2008 2010 % Agricultură Industrie Construcții Servicii Sursă: Eurostat Dintre cele șapte județe, agricultura are o pondere mai mare în județul Békés, industria reprezintă o cotă mai mare în Arad și Timiș, construcțiile predomină în Caraș-Severin, iar serviciile în județele Békés și Csongrád. AGRICULTURA
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a scăzut în favoarea industriei. Distribuția valorii adăugate brute pe principalele ramuri ale economiei 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Dél-Alföld Vest Dél-Alföld Vest 2008 2010 % Agricultură Industrie Construcții Servicii Sursă: Eurostat Dintre cele șapte județe, agricultura are o pondere mai mare în județul Békés, industria reprezintă o cotă mai mare în Arad și Timiș, construcțiile predomină în Caraș-Severin, iar serviciile în județele Békés și Csongrád. AGRICULTURA Agricultura are o pondere însemnată în economia ambelor regiuni, însă
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Agricultură Industrie Construcții Servicii Sursă: Eurostat Dintre cele șapte județe, agricultura are o pondere mai mare în județul Békés, industria reprezintă o cotă mai mare în Arad și Timiș, construcțiile predomină în Caraș-Severin, iar serviciile în județele Békés și Csongrád. AGRICULTURA Agricultura are o pondere însemnată în economia ambelor regiuni, însă, datorită particularităților de relief, producția agricolă a acestora prezintă diferențe însemnate. Performanța economică în domeniul agriculturii a județelor din Ungaria este una mai echilibrată în comparație cu cea din Regiunea Vest, unde
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Industrie Construcții Servicii Sursă: Eurostat Dintre cele șapte județe, agricultura are o pondere mai mare în județul Békés, industria reprezintă o cotă mai mare în Arad și Timiș, construcțiile predomină în Caraș-Severin, iar serviciile în județele Békés și Csongrád. AGRICULTURA Agricultura are o pondere însemnată în economia ambelor regiuni, însă, datorită particularităților de relief, producția agricolă a acestora prezintă diferențe însemnate. Performanța economică în domeniul agriculturii a județelor din Ungaria este una mai echilibrată în comparație cu cea din Regiunea Vest, unde județele
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Arad și Timiș, construcțiile predomină în Caraș-Severin, iar serviciile în județele Békés și Csongrád. AGRICULTURA Agricultura are o pondere însemnată în economia ambelor regiuni, însă, datorită particularităților de relief, producția agricolă a acestora prezintă diferențe însemnate. Performanța economică în domeniul agriculturii a județelor din Ungaria este una mai echilibrată în comparație cu cea din Regiunea Vest, unde județele Hunedoara și Caraș-Severin sunt acoperite în mare parte de zone muntoase, iar județele Timiș și Arad au o activitate agricolă mai însemantă. Funcția ramurii în cadrul
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Timiș și Arad au o activitate agricolă mai însemantă. Funcția ramurii în cadrul economiei naționale este evidențiată mai ales de aportul său la valoarea adăugată brută. Modificările semnificative care au avut loc în ultimii ani au avut un impact nefavorabil asupra agriculturii din regiunea din Ungaria, asemănător situației din întreaga țară, din această cauză indicii specifici ai acestei ramuri s-au înrăutățit; în pofida acestui fapt, regiunea Dél-Alföld și-a păstrat supremația în sfera producției agricole din Ungaria. Potrivit datelor din 2010 agricultura
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]