10,591 matches
-
code poétique : on rencontre des ruches, des essaims d'abeilles, des rayons de miel, de la cire. Par la traduction littérale, le traducteur réussit à refaire leș mêmes images dans la langue d'accueil : " din stupii mei/mai zboară roiuri de albine spre păduri ? " " leș essaims d'abeilles/s'envolent toujours de mes ruches vers leș forêts ? " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Miclău, 1978 : 217) ; " [...] luna crește că un fagure/de miere într-un stup. " " [...] la lune grandit comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 313) ; " Stuparul ceresc peste/ciuturi se-ndoaie/în mierea fântânilor/barbă și-o-nmoaie. " " L'apiculteur céleste/sur leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 429) ; " Puterea mierei/vindeca albinele bolnave,/franțe de tăria verii. La force du miel/guérit leș abeilles malades, abattues par leș flammes du ciel. " (Sud/Sud) (Miclău, 1978 : 441
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 429) ; " Puterea mierei/vindeca albinele bolnave,/franțe de tăria verii. La force du miel/guérit leș abeilles malades, abattues par leș flammes du ciel. " (Sud/Sud) (Miclău, 1978 : 441) ; " un zumzet planetar, de stupi în vara " " un bruit planétaire de ruches d'or " (Sfârșit de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ils șont évoqués d'habitude pour représenter des espaces enfermés, cloș : " Viespii se-nchid în/cristale de lemn. " " Des guêpes s'enferment/dans leș cristaux de bois. " (Seară mediteraneană/Soir méditerranéen) (Miclău, 1978 : 381) ; " Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară/albinele morții, si anii. Și anii. " " Bourdonnantes, leș abeilles traversent le sommeil des cristaux,/leș abeilles de la mort, et leș années. Leș années. " (Munte vrăjit/Montagne ensorcelée) (Stolojan, 1992 : 97). La licorne Animal fantastique, la licorne (" unicornul ") est représentée d'habitude
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Înfrigurare/Fièvre) (Villard, 2008 : 23). Le traducteur offre l'équivalent littéral du nom " pâlpâire " ; l'effet ainsi créé est loin d'être poétique. " neodihna " " manque de repos " (Leagănul /Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Le traducteur emploie un registre non-poétique, commun. " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles amassent dans le rayon de miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vinuri alese erau importate. S-au descoperit unelte de pescuit, undițe, harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ambele maluri ale Dunării. El spune textual: "Asemănările mari dintre cele patru dialecte indică faptul că limba română era unitară, ceea ce arată că patria primitivă a lor era redusă ca întinderedin această patrie, neamul a roit în toate părțile, ca albinele dintr-un stup. Străromânii erau supraviețuitorii acelor din sud-estul european care nu pieriseră în războaie și nu s-au desnaționalizat în rândul popoarelor tinere...Patria lor primitivă (primară) e de cătat pe ambele maluri ale Dunării și a afluenților ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem puțini termeni (abundă cei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem puțini termeni (abundă cei slavi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
plac („îmi amintesc ce vreau și cum vreau”). Aici povestirea este înlocuită cu redescoperirea afectivă a locurilor și lucrurilor îndepărtate, înșiruirea fiind rodul aceleiași fantezii asociative care sfidează convențiile: „Lângă urs stătea, într-o parte, licuriciul, iar în partea cealaltă albina; lângă albină stătea, într-o parte, surceaua, iar în partea cealaltă Milcovul; lângă Milcov se afla, într-o parte, o grămadă de penițe stricate, iar în partea cealaltă o zambilă; lângă zambilă stătea plătica, lângă plătică rindeaua, lângă rindea magnetul
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
amintesc ce vreau și cum vreau”). Aici povestirea este înlocuită cu redescoperirea afectivă a locurilor și lucrurilor îndepărtate, înșiruirea fiind rodul aceleiași fantezii asociative care sfidează convențiile: „Lângă urs stătea, într-o parte, licuriciul, iar în partea cealaltă albina; lângă albină stătea, într-o parte, surceaua, iar în partea cealaltă Milcovul; lângă Milcov se afla, într-o parte, o grămadă de penițe stricate, iar în partea cealaltă o zambilă; lângă zambilă stătea plătica, lângă plătică rindeaua, lângă rindea magnetul, iar lângă
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
miez, pledoarii cu o solidă armătură documentară C. a publicat (semnând incidental și cu pseudonimul Cronicarul Cremene) în foile la care a lucrat ca redactor: „Vremea nouă”, „Sfatul țării”, „România nouă”, „Școala Basarabiei”, „Lamura”, unde a dirijat suplimentul „Lamura pedagogică”, „Albina”, „Școala țăranului”, „Școala și viața”. După debutul din „Cronica” (1906), a colaborat cu proză, însemnări culturale, sociale, politice și mai ales vizând probleme ale învățământului primar, cu note de drum și amintiri în „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”, „Drum
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
Alecsandri, Ghioaca lui Briar sau Noapte albă, de proza aceluiași, publicată sub titlul Din albumul unui bibliofil, apoi de nuvele ale lui I. Slavici și de satirele lui Iacob Negruzzi. Dar C. B. republică și versurile lui D. Bolintineanu (din „Albina Pindului”), C. Bolliac, N. Rucăreanu, precum și studiul lui G. Vârnav-Liteanu dedicat scrierilor teatrale ale lui Alecsandri. Materialul critic publicat este, fără îndoială, original. Se comentează Manualul vânătorului de C. C. Cornescu, apoi poema lui N. Rucăreanu Vânătorul Carpaților și cartea lui
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
El însuși traduce, în același an, o povestire moralizatoare a lui Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu. Au urmat numeroase tălmăciri publicate în „Albina românească” timp de aproape opt ani și, câteodată, și în „Icoana lumei”. C. se îndreaptă cu precădere către scriitori obscuri ori mediocri, pe care nu totdeauna îi menționează. Rareori alege câte un nume ca Al. Dumas ori E. Scribe. Ca
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
girant responsabil la „Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie „Națiunea română” (1877), suspendată curând din pricina inserării unei știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în Partidul Comunist, motiv pentru care e arestat prima dată în același an, apoi în 1940. După 1944 lucrează ca redactor la „Scânteia”, corespondent de presă pe frontul de Vest. După război mai deține funcții la reviste ca „Flacăra”, „Luceafărul”, „Albina”. O vreme a fost ales în Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor. C. scrie versuri de la șaisprezece ani, unele patriotice. Se impune cu volumul Sânge de țăran (1936), prefațat de Demostene Botez, care observă că poetul „prezintă ceva nou: viața
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
O turmă și-un păstor, Colindul ninsorii, Floarea piscurilor, Comoara), Lucian Blaga (Înviere, Ce se schimbă-n poezie, inedită, Psalm), Tudor Arghezi (Moștenire), Nichifor Crainic (Eu), Nicu Caranica (Sfânta Sofia), Valeriu Anania (Marea, Noapte liniștită, Cununa, Simeon Cireneanul, Agonie, Lauda albinei, ), Virgil Carianopol, George Alexe, Dumitru Ichim, Lidia Stăniloae, Cristina Tacoi, Radu Cârneci, Agatha Grigorescu-Bacovia. Proza este semnată de Victor Papilian și Patricia Pâslaru. Eseurile de literatură și teologie dogmatică îi au ca autori pe Teodor M. Popescu (Trăirea creștină în
CREDINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286481_a_287810]
-
la Institutul Teologic din Cernăuți. Mai târziu, B.-I. va fi cancelar mitropolitan și sinodal (1884-1895), protopop la Cernăuți (1892) și, din 1895, arhipresbiter. Este redactor, între 1883 și 1895, al paginilor românești din publicația bilingvă „Candela”. A colaborat la „Albina” și la „Patria” din Pesta și, de asemenea, la o serie de publicații din Transilvania - „Gazeta de Transilvania”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Deșteptarea” - și din Bucovina - „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Steluța”, „Revista politică”, „Gazeta Bucovinei”. În
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
Dobriceni (în județul Vâlcea), unde va reveni după ce în 1925 a avut o catedră la Frățilești (în Ialomița). Mare iubitor de producții populare, culege texte și melodii pentru revista „Izvorașul”. Va mai publica folclor și în alte periodice („Cultura poporului”, „Albina”, „Orizont”, „Gazeta învățătorului”, „Argeș”). În 1925, împreună cu I.C. Stroescu, înființează societatea culturală „Farul” și scoate, la Râmnicu Vâlcea, o publicație cu aceeași denumire, iar cu T. Geantă, în 1931, gazeta „Învățătorul”. În 1926 se înscrie la Facultatea de Litere și
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
îmbină oarecum forțat intelectualismul cu un sentimentalism poetic, într-o exprimare improprie uneori. Totodată, a mai colaborat, în special cu poeme, la „Viața românească”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar după 1933 va fi redactor al „foii săptămânale pentru popor”, „Albina”. În această calitate a inițiat colecția „Biblioteca Albinei”, în cadrul căreia a îngrijit și a prefațat câteva cărți de larg interes. În 1944 s-a stabilit la Sibiu, unde, în principal, a fost o vreme cercetător la secția locală a Filialei
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
într-o exprimare improprie uneori. Totodată, a mai colaborat, în special cu poeme, la „Viața românească”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar după 1933 va fi redactor al „foii săptămânale pentru popor”, „Albina”. În această calitate a inițiat colecția „Biblioteca Albinei”, în cadrul căreia a îngrijit și a prefațat câteva cărți de larg interes. În 1944 s-a stabilit la Sibiu, unde, în principal, a fost o vreme cercetător la secția locală a Filialei Cluj a Academiei Române, elaborând lucrări de istorie literară
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
Sibiu, unde, în principal, a fost o vreme cercetător la secția locală a Filialei Cluj a Academiei Române, elaborând lucrări de istorie literară. Continuă să scrie versuri, din care puține îi apar în timpul vieții și mai multe postum, în „Ramuri”, „Transilvania”, „Albina”, „Familia”, „Manuscriptum” ș.a. Cele trei plachete - Răsărit (1927), Pământul luminilor mele (1940), premiate de Academia Română, și Cununa soarelui (1942) - îl definesc pe C. drept un tradiționalist de expresie oltenească, vizibil influențat de „Gândirea” din prima fază (în speță de Lucian
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
eu vin naintea lui. {EminescuOpVIII 120} [BOIERUL] (aparte) Ăsta vorbește-n pilda mea. S-ascult. [tare] Ce se mai întîmplă pe-acolo prin Maramureș, moșule? [MOȘUL] Ce să se-ntîmple, boierule? Ia nimica decât c-a adormit prisacariul și roiurile de albine nu știu ce face de capul lor și bat câmpii. Dar feciorul prisacariului să nu s-arate, că stă vânătorul după gard și-l săgetează, ci să vie numai c-un fluier în mână și să cânte cîntecu tătîne-său și s-or
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]