3,286 matches
-
îngropat cu mult fast. Regele părăsește cetatea și rătăcește în deșert, gemând: "Nici eu, murind, n-am să mai fiu, precum Enkidu?" (tab. IX, col. I, r. 4)45. El este terorizat de ideea morții. Aventurile eroice nu-J mai pot alina. De acum înainte, singurul său țel este să scape de destinul oamenilor, să câștige nemurirea. El știe că renumitul Utnapiștim, scăpat din potop, trăiește încă, și se hotărăște să meargă în căutarea lui. Călătoria sa abundă în încercări de tip
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acel moment. După cum notează recenzia, "este însăși viața - un pasaj de realitate intensă, neexagerată" (620). Dana capătă într-adevăr o cunoaștere a "relelor" atunci când asistă la biciuirea unui marinar iar drept consecință jură în Two Years Before the Mast "să aline durerea și suferințele acelei clase de oameni cu care neamul meu a trăit atâta timp" (108). La fel ca mulți alți jurnaliști practicanți ai formei narativ literare, el a fost politizat de experiența avută. În anul în care a absolvit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
multe ziare s-au rupt de evidența zilnică a crizei, încât un redactor-șef de ziar enervat dar curajos de la Toledo Blade, cu ocazia întâlnirii Societății americane a redactorilor-șef de ziare "a introdus o rezoluție acuzând ziarele că au alinat publicul printr-o "siguranță economică falsă și inexistentă" și "au avut grijă să îi priveze pe cititori de adevărul despre starea economică și financiară în diferite situații locale" (citat din Boylan, 162). Acest lucru l-a determinat pe un redactor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
37, 43, 158, 181, 204, 210, 223, 244, 258 Zavarzadeh, Mas'ud, 85, 86, 88, 249, 318 Ziff, Larzar, 46, 93, 97, 98, 164, 170, 207, 209 Zola, Émile, 280 În aceeași serie au apărut (selectiv): Discursul jurnalistic și manipularea, Alina Căprioară Limbajul publicistic, Stelian Dumistrăcel Noica. Vămile gazetăriei, Ion Dur Politica și presa, Gheorghe Schwartz Să înțelegem jurnalismul, John Wilson Tipologia presei românești, Marian Petcu Tudor Arghezi. Discursul polemic, Minodora Sălcudean LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
18 martie 2002, stabilește în art. 3 alin. 1 susținerea statului "pentru sprijinirea activităților de asistență socială organizate de cultele religioase în spitale, în centre de plasament, în cămine pentru bătrâni și în alte forme de asistență". În art. 3 alin 1 și 2 sunt menționate următoarele: Am făcut aceste prezentări tocmai pentru a atrage atenția asupra faptului că în sectorul de asistență socială eclezială s-a dezvoltat foarte mult domeniul legat de protecția copilului. Cu mare ușurință vom găsi dezvoltate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau vitriolant-ironice ale câte unui boem spălat, precum Petre Țuțea, din buzunarul căruia se ițea sfidător și iconoclast, la mișto, manșeta ziarului anarhist Pravda. Unde sunt saloanele, șampania și Jockey Clubul? Rafinatul boier Paleologu ne-a părăsit, lasându-ne încă ușor alinați de vitalitatea, umorul și clasa diplomatului Neagu Djuvara; Andrei Pleșu, moștenitorul legal al sprâncenelor, unite mefistofelic, purtate de Nae Ionescu, cel care, protocronist și vizionar, a introdus pentru prima oară moda asortării tenișilor la costum și lavalieră încă în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pășea...” Se pare că poetul oferă mai Întâi imaginea terestră a unei lumi stând sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imposibilitatea comunicării. Iubirea apare În poeziile lui Bacovia Într-un chip total diferit de lirica romantică. Femeia constituie un refugiu, casa ei reprezintă un loc de adăpost, compasiune și ocrotire, un loc unde asprimile bolii și ale mizeriei umane sunt alinate cu forme de atenție elementară, precum un ceai sau un foc, precum În poezia „Decembre”. Moartea apare la Bacovia ca o senzație de anihilare a Întregii existențe, de dezagregare a materiei și a ființei, „un sfârșitul continuu bacovian”. Ea nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumile posibile. E încă dependent de nicotină și menține în viață monstrul nu numai în corp, ci și în cap. Doi, își petrece viața așteptând următoarea țigară. Trei, înainte să reducă țigările, ori de câte ori voia una și-o aprindea și își alina, măcar parțial, chinul lipsei de nicotină. Acum, peste stresul și tensiunile firești ale vieții, se supune singur chinului privării de nicotină mai tot timpul. E responsabil de propria sa nefericire și proastă dispoziție. Patru, când nu se controla, majoritatea țigărilor
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fericit câtă vreme micul nostru monstru rămâne nesatisfăcut. Problema nu e atât plăcerea gustului tutunului după masă, la urma-urmei nu mâncăm tutun, așa că de unde până unde gust? Problema e că fumătorii sunt nefericiți dacă nu li se permite să-și aline simptomele de abstinență în astfel de momente. Așa că diferența între a fuma și a nu fuma este diferența între a fi fericit și a fi nefericit. De aceea pare să aibă țigara gust mai bun. Pe când fumătorii care își aprind
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
devine tot mai imun la nicotină, tendința naturală e să fumezi țigară de la țigară. Există trei factori principali care-l împiedică pe fumători să fumeze țigară de la țigară: unul BANII. Foarte mulți nu-și pot permite. doi. SĂNĂTATEA. Ca să ne alinăm suferința abstinenței, suntem nevoiți să luăm o otravă. Rezistența la această otravă variază în funcție de persoană, de moment și de împrejurările vieții. Lucrul acesta acționează ca o frână naturală. trei. DISCIPLINA. Aceasta e impusă de societate, de slujba fumătorului, de prieteni
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
multe categorii - fiecare cu caracteristicile ei: FUMĂTORUL DE CINCI ȚIGĂRI PE ZI. Dacă îi place țigara, de ce fumează doar cinci pe zi? Dacă îi e indiferent că fumează sau nu, de ce o mai face? Fumătorul de cinci pe zi își alină zilnic suferința abstinenței timp de circa o oră. în restul timpului, deși nu-și dă seama, se dă cu capul de pereți - și face asta cam toată viața. Fumează doar cinci pe zi fie pentru că nu-și poate permite financiar
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
tentativa de a reduce numărul de țigări știe că este tortura supremă, care te va menține, aproape sigur, dependent de țigară tot restul vieții. FUMĂTORUL DE DIMINEAȚA SAU DE SEARĂ. Se pedepsește suferind chinul abstinenței jumătate de zi, ca să-și aline chinul în jumătatea cealaltă. Din nou, întreabă-l de ce, dacă îi place țigara, nu fumează toată ziua, sau, dacă nu-l place, de ce mai fumează. FUMĂTORUL „ȘASE LUNI DA, ȘASE LUNI NU". (Sau: „Pot să mă las când vreau. Am
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de la țigară, ea n-a alunecat pe pantă în jos, a rezistat. Tot ce îți place la o țigară este sfârșitul dorinței de țigară; fie dorința fizică, aproape imperceptibilă, de nicotină, fie tortura mentală provocată de neputința de a-ți alina „mâncărimea" de care vorbeam mai devreme. Țigările în sine sunt mizerie și otravă. De aceea, nu ai iluzia că îți plac decât după o perioadă de abstinență. La fel ca atunci când ți-e foame sau sete, cu cât suferi mai
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
că suferința privării de nicotină se depășește ușor și dispare foarte repede. Dacă fumătorii se pot abține câteva zile cu „Metoda voinței", foamea de nicotină dispare curând. Dificultatea vine de la al doilea factor. Fumătorul și-a făcut obiceiul să-și aline chinul lipsei de nicotină în anumite momente sau ocazii, ceea ce a dus la asociații de idei (cum ar fi: „Nu-mi place cafeaua fără țigări"). Vom înțelege mai ușor acest efect cu ajutorul unui exemplu. Ai de câțiva ani o mașină
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
va ajuta". O pastilă de zahăr, deși nu ajută fizic deloc, poate fi un instrument psihologic puternic în alinarea unor simptome autentice - deci e benefică. Țigara nu e totuși o pastilă de zahăr. Ea produce chiar simptomele pe care le alină, iar după o vreme nici măcar nu mai alină complet acele simptome. Pastila în ghilimele provoacă boala și, independent de asta, se întâmplă să fie ucigașul numărul unu din societatea noastră. S-ar putea să înțelegi mai ușor efectele când ele
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ajută fizic deloc, poate fi un instrument psihologic puternic în alinarea unor simptome autentice - deci e benefică. Țigara nu e totuși o pastilă de zahăr. Ea produce chiar simptomele pe care le alină, iar după o vreme nici măcar nu mai alină complet acele simptome. Pastila în ghilimele provoacă boala și, independent de asta, se întâmplă să fie ucigașul numărul unu din societatea noastră. S-ar putea să înțelegi mai ușor efectele când ele îi privesc pe nefumători sau pe un fumător
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
caz, va fi un stimulent psihologic de moment. De îndată ce a stins țigara, femeia constată că tragedia n-a dispărut. Ba chiar s-a amplificat, pentru că ea suferă acum chinul abstinenței și poate decide fie să-l suporte, fie să-l aline fumând o altă țigară și declanșând mizerabila reacție în lanț. Tot ce-a făcut țigara a fost să ofere o stimulare psihologică de moment. Același efect s-ar fi obținut cu o frază de consolare sau un pahar de băutură
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
promovează drogul și ucigașul numărul unu. Nu ești ispitit de heroină, ori, țigările ucid mai mulți oameni - cu sute de mii mai mulți - decât heroina. Nu uita, prima țigară nu va avea efect asupra ta. Nu va trebui să-ți alini chinurile abstinenței și va avea un gust groaznic. însă îți va introduce nicotină în corp, iar o voce mititică din creier îți va spune: „Vrei încă una". După care, va trebui să alegi între a te simți o vreme nefericit
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
comunicarea didactică. Valorificarea accepțiunii semiotice (c) 2013 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MARGARITOIU, ALINA Gestul în comunicarea didactică. Valorificarea accepțiunii semiotice / Alina Mărgărițoiu ; pref.: Laurențiu Șoitu. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978606-24-0029-3 I. Șoitu, Laurențiu (pref.) 371.3:316.77:373.3 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
146 Larousse, Marele dicționar al Psihologiei, Editura Trei, București, 2006, p. 926. 147 Irina Chiru, Comunicare interpersonală., Editura Tritonic, București, 2003, p. 48. 148 Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 48. ----------------------------------------------------------------------- GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 4 1 ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică 2 3 LAURENȚIU ȘOITU Prefață ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică 194
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
926. 147 Irina Chiru, Comunicare interpersonală., Editura Tritonic, București, 2003, p. 48. 148 Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 48. ----------------------------------------------------------------------- GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 4 1 ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică 2 3 LAURENȚIU ȘOITU Prefață ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică 194
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase... frumoase... Bădie Mihai nu pot uita acele nopți albe când hoinăream prin Ciric și Aroneanu, fără pic de gânduri rele... Acum parcă nu mai erau toate la locul lor. Doar oleacă ți-ai alinat dorul de Eminescu, la 11 nov. 1878, când te-ai revăzut cu el la aniversarea Junimii. După plecare, Eminescu ți-a scris o scrisorică rugându-te „să-i trimiți /feciorului Costică/ din când în când parale pentru trebuințele lui estraordinare
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
173 Gr. C.) a unor „tratamente” aplicate operei lui Eminescu. Aici modelul istoricului literar nu pare a fi G. Călinescu ci, mai curând, E. Lovinescu, cel care sancționa „tradiția”, vedea „reacționarism” și unde nu era, afișând un europenism ce va alina suferința multor critici români asupriți de dogmatismul național comunist dintre anii ’70-’90 ai veacului trecut. Se făcea alergie la orice adiere a curentului autohtonist, încât și Blaga era văzut doar ca unul care introdusese „oeritudinea” în cultura română (Paul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Europei „normale”, „problemele” literatului din Bacău nu diferă cu nimic de ale celui din Capitală. Dar, poate mai mult decât scriitorul cu buletin de București, autorul în discuție își compune un status care să-i satisfacă și orgoliul, să-i aline și complexele, în fine, 192 să-i întărească impresia de moralitate a demersului său intelectual. Și aceasta, într-o comunitate profesională supusă constrângerilor de tot felul ale „moralei comuniste”, încât soluția adecvată structurii sufletești proprii și în acord (presupun) cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]