2,496 matches
-
urmărit. 5.3. Simulacrul final America 5.3.1. Hiperrealitatea și discursul său Poate cel mai revelator exemplu de simulacru descris de către Baudrillard este acela al Americii, formă a "utopiei realizate", a deșertului și vitezei, care asigură un tip de alteritate radicală omului european, prins într-o mentalitate și o metafizică ce par a-l ordona într-un mod extrem de diferit față de prototipul omului american. Lucrarea în sine este una care a suscitat vii dezbateri, fiind o incitantă descriere a majorității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rapidă a secvențelor discursive accentuează caracterul imediat și direct al percepțiilor, transformând propria scriitură într-un script sau scenariu de film, efectele textuale obținute fiind de ordinul dialecticii dintre distanțarea necesară față de spațiul american, pentru a descrie nefamiliarul, exoticul și alteritatea sa, dar în același timp înscrierea și prezentarea din interiorul acestui spațiu, pentru a conferi veridicitate și credibilitate lucrării. O referință care apare de câteva ori în text este de altfel Virilio 494, a cărui estetică a dispariței încearcă să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dintre care una dintre cele mai importante i se pare a fi eroziunea sau chiar colapsul hegemoniei americane. Descrierea lui Baudrillard, de partea cealaltă, oscilează între mai multe tipuri de atitudini și demersuri fie un omagiu (dar ironic) adus acestei alterități, în comparație cu afirmarea stării de criză care caracterizează Europa, fie o fenomenologie a hiperrealității, fie o analiză comparativă intermitentă între Europa și America, cu consecințele sale. 5.3.2. America un călcâi al lui Ahile? O problemă importantă care reapare în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îmbinarea teoriei cu elemente poetice etc.; * strategia transformării obiectului de studiu într-un obiect exotic, nou, prin extragerea lui din câmpul obișnuit al analizelor și categoriilor și prin recadrarea sa conceptuală, care îl transformă dintr-o prezență familiară într-o alteritate radicală; * utilizarea limbajului poetic, retoric, pentru a-și manifesta aversiunea față de sistemele închise și pentru a crea impresia deschiderii scriiturii și a sensurilor sale; * utilizarea scriiturii fragmentare, considerată a fi "scriitura democratică" și a elipsei, în locul tratatului și a liniei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
BAUDRILLARD, Jean, Simulacres et simulation, Galilée, Paris, 1981. BAUDRILLARD, Jean, Sistemul obiectelor, trad. și postfață de Horia Lazăr, Editura Echinox, Cluj, 1996. BAUDRILLARD, Jean, Strategiile fatale, trad. de Felicia Sicoie, Editura Polirom, Iași, 1996. BAUDRILLARD, Jean, GUILLAUME, Marc, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paralela 45, București, 2002. BAUDRILLARD, Jean, NOUVEL, Jean, Obiectele singulare. Arhitectură și filosofie, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paideia, București, 2005. BELL, Daniel, The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social Forecasting, Basic Books
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
125-152. 342 Pentru Baudrillard, problematica obiectului este aceea care îi va oferi posibilitatea de a se distanța de metafizica subiectului (obiectul fiind conceput în Strategiile fatale, p. 132, drept "locul unei hemoragii violente a subiectivității"). Deși teoretizează diferite figuri ale alterității, alteritatea radicală este considerată a fi obiectul ("În final, figurile alterității se rezumă la una singură: aceea a obiectului", în "L'Objet comme Attracteur Étrange", în La Transparence du Mal, p. 178). De altfel, Baudrillard mărturisește: "Încă de la început, am
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
342 Pentru Baudrillard, problematica obiectului este aceea care îi va oferi posibilitatea de a se distanța de metafizica subiectului (obiectul fiind conceput în Strategiile fatale, p. 132, drept "locul unei hemoragii violente a subiectivității"). Deși teoretizează diferite figuri ale alterității, alteritatea radicală este considerată a fi obiectul ("În final, figurile alterității se rezumă la una singură: aceea a obiectului", în "L'Objet comme Attracteur Étrange", în La Transparence du Mal, p. 178). De altfel, Baudrillard mărturisește: "Încă de la început, am ales
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
oferi posibilitatea de a se distanța de metafizica subiectului (obiectul fiind conceput în Strategiile fatale, p. 132, drept "locul unei hemoragii violente a subiectivității"). Deși teoretizează diferite figuri ale alterității, alteritatea radicală este considerată a fi obiectul ("În final, figurile alterității se rezumă la una singură: aceea a obiectului", în "L'Objet comme Attracteur Étrange", în La Transparence du Mal, p. 178). De altfel, Baudrillard mărturisește: "Încă de la început, am ales acest unghi pentru că voiam să mă desolidarizez de problematica subiectului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este ușor, transparent, flotant, nu există sens și nici nu e nevoie să cauți vreunul. Într-un anume fel, insignifianța radicală se alătură semnificanței radicale pentru a crea universuri cu totul ciudate pentru noi" (Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paralela 45, București, 2002, p. 75). 493 Baudrillard notează că deși e evident faptul că realitatea americană a precedat ecranul, ea îți lasă, dimpotrivă, senzația inversă, astfel încât "împreună cu fluxul și cu mișcarea, ecranul și refracția
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Feyerabend, Edgar Morin, op. cit., p. 88. 555 Lionel Bellenger, La force de persuasion. Du bon usage des moyens d'influencer et de convaincre, p. 96. 556 Jean Baudrillard, La pensée radicale, pp. 20-21. 557 Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, p. 53. 558 Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, trad. de Mircea Dumitru, Mircea Flonta, Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993, p. 69. 559 Jacques Derrida, Scriitura și diferența, p. 377. 560 Jean Baudrillard, La pensée radicale, p. 34. 561 Michel Foucault
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
viață, printr-un proces complementar, de remodelare a unității eului și a personalității scindate. Or, cum poetica romanului proustian postulează conjuncția memorie voluntară memorie involuntară, intelect sensibilitate, "subiect" "obiect", "eu" "lume", era firesc ca problema identității și a raportului cu alteritatea să-și afle o asemenea, fericită, rezolvare. Nu la fel de inspirat a fost Lovinescu atunci când a ales soluția simplistă a deghizamentului auctorial (s-a vorbit de tehnica desuetă a manuscrisului găsit 29), cu toate că și-a dat seama de importanța însușirii unui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înseși). Așa explică inginerul "amnezia" interlocutorului său, ce-și amintește de Bizu, dar nu și de Anton Klentze. Din acest unghi privind lucrurile, întâlnirea scriitorului cu propria "umbră" (motiv literar de largă circulație, mai ales la romantici) ipostaziază "eul" ca alteritate absolută, dobândind semnificația unui moment cheie în cristalizarea personalității creatoare. Într-unul din studiile sale de tinerețe, Otto Rank observa că scriitorii și artiștii în genere sunt înclinați să-și eroizeze propria existență prin mijlocirea unei narațiuni mitico-simbolice pe tema
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fără iubire, femeia din ea pare să se trezească în sfârșit la viață. Iar primul contact cu realitatea e dureros, pentru că, privindu-se în oglindă (gest simbolic, ce se va repeta obsesiv până la sfârșitul ciclului romanesc, marcând ipostazierea eului ca alteritate, tentativa obiectivării propriilor trăiri interioare), Mili interpretează altfel decât în seara cu pricina scena de la hotel: "[...] în oglindă se văzu subțirică, trasă la față de nesomn, și palidă. Bizu nu i se aruncase la picioare în poziție de adorare; nu-i
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai vechile preocupări de literatură franceză clasică și noile perspective oferite de studierea istoriei mentalităților, T. oferă în Formele pasiunii (1992) câteva excursuri incitante care au în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și manipulare politică INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Pentru socrii mei, Ileana și Ioan, cu multă dragoste și infinită recunoștință Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală / 15 1. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio- bibliografice / 15 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt / 17 3. Reconfigurări actuale în antropologie / 22 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală / 24 Magie, știință, vrăjitorie
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ori original) fascinanta relație dintre mit, magie și manipularea politică/religioasă. Titlul cărții mi-a fost inspirat de anumite texte ale lui Ioan Petru Culianu, un autor de care m-am ocupat în mod special. Primul text din volum, Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală, a apărut inițial ca prefață la versiunea în limba română a cărții lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn, Antropologia (Editura Institutul European, Iași, 2013, pp.7-19). Magie, știință, vrăjitorie a fost publicat ca studiu introductiv la cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
câștigat și (sper) păstrat în ultimii 17 ani ca autor. Mulțumirile mele speciale sunt adresate doamnelor Anca Untu Dumitrescu și Elena Uzier de la Editura Institutul European din Iași. Iași, 17 aprilie 2015 (Vinerea Luminată, sărbătoarea Izvorului Tamăduirii) De inlocuit! Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau..." (Brecht) 1. Marc Auge și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio-bibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Auge, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă, a priori, o construcție pur ideologică, ci o realitate vie și combativă. El recunoaște în același timp, din plin, alteritatea și diversitatea culturală a tuturor țărilor europene. Dar el urmărește, totodată, realizarea unității europene, în primul rând în jurul unor valori ideologice comune și nu doar specific culturale sau estetice. Creația literară și artistică specific națională rămâne originală, individuală, inconfundabilă, irepetabilă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un important articol al Dnei de Stal din 1816), dar și prin colaborări internaționale, asociații, colocvii etc. 2. Literatura europeană (=universală) cere și stimulează cooperarea și influența reciprocă. Ea promovează o literatură permeabilă, receptivă, sensibilă, deschisă asimilărilor creatoare, diferențierii și alterității. Cultivarea raporturilor amicale (pași prietenești), corectarea și toleranța reciprocă devin necesități și imperative morale și literare de prim ordin. și aceste expresii sunt goetheene. De aceeași orientare sunt și alte formule excelente (uitate), tot de epocă: Weltliteratur... altfel spus, concilierea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de vedere internațional. precis și vag în același timp dacă punctul de vedere internațional nu este definit cu claritate. Se poate presupune totuși că preconceptul de bază al comparatismului tot ce depășește frontiera literară națională, deci referința la altul, la alteritatea literară extinde raza vizuală a comparatismului în timp și spațiu fără nici o restricție. 2. În mod practic, o astfel de concepție duce la includerea studiilor tuturor literaturilor neeuropene în domeniul literaturii comparate. Astfel, literaturile africane au intrat în preocupările congresului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
reciproce, studiul izvoarelor, traducerilor și imitațiilor literare, formează obiectul de predilecție al acestor cercetări. b) A doua, mult mai ambițioasă, urmărește elementele comune detectabile, deci universale, ale tuturor literaturilor accesibile. Este vorba, în același timp, de diferențiere și unitate, de alteritate și generalitate literară. pentru a da doar câteva exemple curente: cultura africană se proclamă, cu îndreptățire, ca o parte a universalității, în timp ce literaturile indiene multilingue se definesc și ca o totalitate literară, printr-o serie, bineînțeles, de elemente comune. Un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este profesor, dar dacă acea credință nu este împărtășită de către studenții săi atunci identitatea sa nu va funcționa în interacțiunea lor. Două tipuri de idei pot intra în identitate, cu alte cuvinte, cele deținute de Sine și cele deținute de Alteritate. Identitățile sunt constituite de structuri atât interne cât și externe (Wendt: 1999, 224). Identitățile nu sunt date odată pentru totdeauna, așa cum au tendința să le perceapă, deși în grade diferite, realiștii, pluraliștii sau marxiștii ci dinamice și flexibile, reflectând raportul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tip de comunism ar trebui să se ajusteze la noile valori fără ezitare (Brezinski: 1971, 52). Ceea ce s-a și întâmplat începând cu anii 1948-1949. Democrațiile populare lăsau acum locul republicilor populare, în timp ce preeminența leninismului post-revoluționar anihila orice formă de alteritate politică, asociată cu implicit cu o formă potențială sau manifestă de opoziție. 3.2. De la monarhie la republică populară. România în intervalul 1945-1947 În data de 23 august 1944, după ce fusese timp de peste trei ani o aliată fidelă a Germaniei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]