7,716 matches
-
m, cu o suprafață relativ netedă și bine împădurită (în Pădurea Runc). Spre sud-est, în punctul “La Vamă” (531 m), platoul structural are o lungime de câțiva kilometri, dar cu lățimi de sub 600 m. Platoul Holm, situat la 480 m altitudine, are o suprafață netedă, de mici dimensiuni, cu o formă proeminentă în mijloc bine individualizată, cu aspect rotunjit, numit Și “holm”, la 556 m. Din Dealul Holm (556 m), spre sud-est, platoul structural scade în altitudine, având câteva mici petice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
situat la 480 m altitudine, are o suprafață netedă, de mici dimensiuni, cu o formă proeminentă în mijloc bine individualizată, cu aspect rotunjit, numit Și “holm”, la 556 m. Din Dealul Holm (556 m), spre sud-est, platoul structural scade în altitudine, având câteva mici petice în punctele Țarinca și Bobeica (531m). Partea sudică a Culmii Holmului se continuă cu o ultimă suprafață structurală, mai mare, netedă (în Dealul Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se prezintă sub formă de platouri, coline sau dealuri joase, ușor bombate sau înclinate conform cu structura geologică. Astfel, din rama înaltă vestică a Dealului Mare-Hârlău se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
satului Pârcovaci, delimitată la nord de valea Pârcovaci și de albia râului Bahlui; la sud de Platoul structural Sângeap Sticlăria; la est de pășunea comunală; la vest terenurile proprietate privată și o zonă cu pădure a Ocolului Silvic Hârlău. Morfometric, altitudinile cresc de la 150-160 m în zona albiei râului Bahlui, până la 408 m în Dealul Sângeap. Versantul, cu o lungime de circa 1900 m, are o panta medie fiind de13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci produsă în decembrie 1996 s-a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vest), și datorită alunecărilor de teren ce împing deluviul de alunecare spre albia râului Bahlui, ca în zona Pârcovaci, în sudul orașului Hârlău, la Bădeni și Ceplenița. În urma acestor surpări ale malurilor, iau naștere mici trepte de albie minoră, cu altitudine de 1-2 m. În sectorul Cotnari, albia minoră apare cu meandre adâncite și cu maluri abrupte, cu puternice fenomene de surpări sufozionale condiționate de prezența apelor subterane de la baza aluviunilor șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
600 la 1000 m la sud de Hârlău până la 1800 m la Ceplenița (acolo unde se unește cu șesul larg al Buhalniței) la Cotnari de la 2000 la 2200 m (în zona unde se varsă Buhalnița veche, captată, lângă gara Cotnari). Altitudinile absolute ale șesului descresc continuu, de la 137 m la Hârlău până la 102 m la Cotnari, înregistrându-se o diferență de nivel de 35 m, pe o distanță de circa 11 km. Altitudinea relativă a șesului este de 3-5 m în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se varsă Buhalnița veche, captată, lângă gara Cotnari). Altitudinile absolute ale șesului descresc continuu, de la 137 m la Hârlău până la 102 m la Cotnari, înregistrându-se o diferență de nivel de 35 m, pe o distanță de circa 11 km. Altitudinea relativă a șesului este de 3-5 m în zona Hârlău și de 6-10 m în dreptul localității Bădeni, Ceplenița și Cotnari. În aval de Hârlău, suprafețele inundabile ocupă porțiuni relativ reduse (Bădeni, Ceplenița). Trebuie reținut însă faptul că aceste se datorează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de vale situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și chiar coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de luncă cu altitudini relative de 6-10 m. Aluviunile au o constituție predominant nisipoasă, cu intercalații argiloase și lentile de prundișuri. Din unele puncte ale șesului sau chiar din malurile albiei minore, nisipurile se exploatează pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
numeroși geografi și geologi. Dintre aceștia amintim pe Gr. Cobălcescu (1896), I. Atanasiu (1940), N. Macarovici (1950), etc. În lucrările mai recente realizate de V. Băcăuanu, au fost descrise terasele de la est de Cotnari, din Dealul Morii și Dealul Cireșului altitudini relative de 3-5 m, 6-10 m, 10-20 m, 20-30 m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și terasa de 130-140 m din Dealul Dumbrava Cotnari, cu altitudine absolută de 240 m. Cercetările și observațiile directe făcute de noi în teren
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fost descrise terasele de la est de Cotnari, din Dealul Morii și Dealul Cireșului altitudini relative de 3-5 m, 6-10 m, 10-20 m, 20-30 m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și terasa de 130-140 m din Dealul Dumbrava Cotnari, cu altitudine absolută de 240 m. Cercetările și observațiile directe făcute de noi în teren, au dus la concluzia că în lungul acestei văi începând de la Pârcovaci și până la Cotnari, terasele de luncă și de versant sunt prezente pe ambele maluri ale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de opt terase, dintre care două de luncă și șase de versant. Terasele de luncă În cadrul luncii Bahluiului, pe o distanță de aproximativ 16 km (între Pârcovaci și Cotnari) se observă existența a două trepte morfologice (terase de luncă), cu altitudini relative de 3-5 m și 6-10 m, prezentând fund de vale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962) Terase de luncă de 3-5 m altitudine relativă se dezvoltă începând din sudul satului Pârcovaci până în zona Ceplenița. Se prezintă sub forma unor fragmente
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
16 km (între Pârcovaci și Cotnari) se observă existența a două trepte morfologice (terase de luncă), cu altitudini relative de 3-5 m și 6-10 m, prezentând fund de vale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962) Terase de luncă de 3-5 m altitudine relativă se dezvoltă începând din sudul satului Pârcovaci până în zona Ceplenița. Se prezintă sub forma unor fragmente înguste (10-80 m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi viiturile fiind reglate de acumularea de la Pârcovaci). Se prezintă sun forma unei trepte largi de o parte și de alta a Bahluiului, începând din zona
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dezvoltată pe partea stângă a noului Bahlui are o lungime de circa 1 km și o lățime de la 100 m până la 300 m, pe care se află vatra satului Pârcovaci. La sud de Hârlău, terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă prezintă suprafețe extinse cu lățimi ce variază de la 600 m la 1000 m, în zona Bădeni și 1800 m la Ceplenița (acolo unde terasa de luncă a Bahluiului se unește cu terasa de luncă a Buhalniței), iar la Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci și până la Cotnari. La nord-vest de Hârlău ea are o dezvoltare redusă și doar pe partea dreaptă a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
partea superioară. Acestea sunt dispuse peste formațiuni nisipo argiloase și chiar pietrișuri fine. Baza sa este scoasă în evidență de un strat acvifer freatic, care alimentează fântânile cu apă potabilă din satele. așezate pe această terasă T2-Terasa de 20-30 m altitudine relativă, deși destul de fragmentată, acolo unde apare, se prezintă ca o treaptă clară de relief, cu o frunte bine exprimată și un pod aproape orizontal, cu lățimi variabile (câteva sute de metri). Ea se întâlnește în partea sudică a Dealului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prundișuri peste care apar luturi loessoide aluvio-coluviale. Nisipurile, prundișurile și luturile terasei de 20-30 m a Bahluiului sunt exploatate în multe puncte (Humăria, Bădeni, Bahlui-Armanu, Zlodica, Ceplenița etc.), fiind folosite pentru necesități locale (C. Martiniuc, 1959). T3-Terasa de 30-35 m altitudine relativă nu apare bine exprimată în morfologie. Forajele executate în căteva puncte (Cotnari Ceplenița) din zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea centrală a Dealului Morii-Ceplenița, în Dealul Cireșului și Dealul Babanului. Soclul său sarmațian este acoperit de depozite aluvio-coluviale formate din nisipuri cu structură încrucișată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cireșului și Dealul Babanului. Soclul său sarmațian este acoperit de depozite aluvio-coluviale formate din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în bază, iar la partea superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată în partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată în partea cea mai înaltă a Dealului DumbravaCotnari (240 m altitudine absolută). Este cea mai înaltă terasă din zona cercetată, alcătuită din prundișuri grosiere (cu dimensiuni de 5-10 cm). În unele locuri, aluviunile sunt puternic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată în partea cea mai înaltă a Dealului DumbravaCotnari (240 m altitudine absolută). Este cea mai înaltă terasă din zona cercetată, alcătuită din prundișuri grosiere (cu dimensiuni de 5-10 cm). În unele locuri, aluviunile sunt puternic erodate, încât prundișurile se găsesc la nivelul solului; în alte părți, peste prundișuri apar luturi cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depus aici importante depozite aluvionare, pe care le-au etalat sub forma unor terase locale destul de fragmentate. Astfel, în partea inferioară a văii Buhalnița, pe versantul nordic al Dealului Babanului, se întâlnesc orizonturi de prundișuri sub forma unor terase, cu altitudine relativă de 20-30 m și 60-70 m. Ele aparțineau văii Buhalnița, înainte de a fi captată.Pe cursul inferior al văii Broscăria, la est de Ceplenița, se dezvoltă câteva porțiuni de terasă cu altitudini relative de 15-20 m și 4060 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de prundișuri sub forma unor terase, cu altitudine relativă de 20-30 m și 60-70 m. Ele aparțineau văii Buhalnița, înainte de a fi captată.Pe cursul inferior al văii Broscăria, la est de Ceplenița, se dezvoltă câteva porțiuni de terasă cu altitudini relative de 15-20 m și 4060 m, alcătuite din nisipuri și prundișuri în alternanță cu argile. În concluzie, ținând seama de repartiția geografică, de numărul și vârsta teraselor din această zonă, putem afirma că atât valea principală cât și văile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]