5,281 matches
-
clătinat prudent din cap. Mă complăceam în relații nepotrivite cu oameni nepotriviți. Nu-mi mai păsa de nimeni altcineva cu excepția mea. Și nici de mine nu-mi mai păsa prea tare. Mă întrebam neliniștită la ce fel de relații făcea aluzie. — Am recurs la droguri ca să fac față fiecărei situații neplăcute cu care m-am confruntat în viață. Când am venit aici, mi s-a spus că am nivelul emoțional al unui copil de doisprezece ani. De unde știau ei? Ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aplicată bărbaților de feministele radicale. . „Copulez, deci exist“ - parafrază parodică a faimoasei expresii carteziene Cogito ergo sum. . Coral Island, roman de R.M. Ballantyne, publicat în 1857, la care face referire de mai multe ori - direct sau indirect - textul lui Golding. Aluzie la faimosul vers shakespearian What’s in a name? That which we call a rose/ By any other name would smell as sweet... din piesa Romeo și Julieta, actul II, scena 2: „Ce preț are un nume? Trandafirul,/ Oricum i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de romane polițiste, printre care și Crima din Orient Express. . Edith Thompson, ucigașă spînzurată la Londra în 1923, împreună cu iubitul ei, Frederick Bywaters, pentru înjunghierea lui Percy Thompson, soțul femeii. Edith Thompson avea 29 de ani, iar Frederick Bywaters 20. . Aluzie la deviza sub care s-a desfășurat în 1381 răscoala țărănească din Anglia condusă de Wat Tyler: When Adam delved and Eva span, who was then the gentleman? î„Cînd Adam săpa și Eva torcea, pe-atunci boier cine-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
deviza sub care s-a desfășurat în 1381 răscoala țărănească din Anglia condusă de Wat Tyler: When Adam delved and Eva span, who was then the gentleman? î„Cînd Adam săpa și Eva torcea, pe-atunci boier cine-mi era?“). . Aluzie la The Rime of the Ancient Mariner, poemul lui S.T. Coleridge î1772-1834). Bătrînul marinar e blestemat și poartă atîrnat de gît, legat cu sfoară, cadavrul unui albatros pe care l-a ucis. . Citat dintr-un poem al lui Francis Thompson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
care se întâlneau la taifas, păstrându-și, fiecare, strategia. Dominic nu dădea nici un semn că ar ști ce se petrece în diminețile pedagogice ale invizibilei Veturia. Iar domnul Gafton își relua relatările despre ultimul război mondial, fără a face vreo aluzie la tragedia familiei Vancea sau la propria sa convertire revoluționară în vremuri de urgie, deși erau implicite în subiect. „Degeaba mi-ai cere să mă concentrez asupra vieții de fiecare zi. Cum se desfășura o logodnă, o înmormântare in timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
noastră cea de toate zilele. Auzise prea bine dialogul dintre Teodosiu și tovarășa Vasilică. Interceptase ironia cu care fuseseră repetate sfintele cuvinte. Amantissime! Amantissime! Domnul Gică Teodosiu, auzi! „Domnul“ Gică Teodosiu, îi prelua formulele?! Frater. Dulcissime. Amantissime. O candidă batjocură? Aluzie la moralitatea sa suspectă? O, nu doar suspectă! Rușinoasa vinovăție! Imoralul profesor eliminat din învățământ? Nici că-i păsa, nici nu auzea recepționerul Tolea Voinov otrăvitele avertismente. Aiura, damblagitul, se afla din nou în anul 1000. Apocalipsa. Saeculum obscurum. Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și obrazul. O adevărată înviere, ce mai. Gata să facă o criză, sărăcuța, dar își revenise instantaneu, scumpa de ea, spectacolul nu se încheiase, Sfânta Sâmbătă nu se încheiase. — Zic că dumneata înțelegi, asta zic. Ai făcut tot felul de aluzii până acum... Proces, excluderea din învățământ, suspiciunea, marginalizarea. Înscenare, neînscenare, confuzie, ca în cazul meu, sau deloc confuzie, mă rog, mă rog, nu mă interesează. Esențial este că nu voiau să fii ceea ce ești, nici să descoperi ce ești, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ziua aceea nu aveam cu cine face conversație, am deschis romanul lui Svevo și m-am apucat de citit. După două paragrafe, individul cunoscut sub numele de domnul Belea mi-a bătut la ușă. Era întâlnirea la care am făcut aluzie cu cincisprezece sau douăzeci de pagini în urmă și acum, că a venit vremea să vă vorbesc despre ea, amintirea a ceea ce s-a întâmplat între noi îmi dă fiori pe șira spinării. Persoana asta, obiectul ăsta pe care prefer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cuvinte, era stilul lui Kafka și zi de zi, el se duce în parc și îi citește fetiței încă o scrisoare. Păpușa crește, merge la școală, cunoaște oameni noi. Continuă să o asigure pe fetiță de dragostea ei, dar face aluzie la unele compicații din viața ei care îi vor face imposibilă întoarcerea acasă. Puțin câte puțin, Kafka o pregătește pe fată pentru momentul dispariției definitive a păpușii din viața ei. Depune eforturi pentru a obține un final mulțumitor, temându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
el. În conul de lumină al felinarului, florăresele își stropesc marfa din gălețile uriașe, cu culorile denaturate de luminația electrică. Florăreasa mea Mihaela, atât de ochioasă, că globii rotunzi îi îngustează fruntea, se jură că noaptea face vânzări mai bune. Aluzia ei nu-i greu de înțeles, numai că eu plecasem de-acasă fără un bănuț în buzunare - ia zi, ce mi-ai face tu cadou? Uitați, domnu’! râde Mihaela, sticlindu-și dinții conici în lumina felinarului. Un trandafir abia scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
liniilor de autobuz. Câțiva producători sunt încurajatori. Îi promit să o aibă în vedere pentru următoarele lor proiecte. Prin norii de fum de țigară, ei își descriu proiectele în detaliu și îi reînnoiesc speranța. Bărbați atrăgători, cu idei atrăgătoare. Există aluzii despre modalități prin care să-și „asigure” locul în rând. O vede în ochii lor. Însă nu vrea, totuși, să se culce cu ei. E precaută, își oblojește încă iubirea pierdută. Nu vrea să se implice într-o relație în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nume, dar nu sunt în stare să cânte, să joace roluri. Te vei face remarcată. Așa că pune-ți mintea la contribuție. Dacă voi aduce oameni să te vadă în spectacol? Dacă ești bună, o să-l aduc pe tovarășul președinte Mao. Aluzia subtilă din vorbele lui. El îmi reamintește de faptul că timpul nu-mi dă voie să aștept. Tinerețea contează. Cât de repede se trece pielea fină a fetelor de la oraș în șmirghelul nisipului de aici. Vântul tăios nu ține seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Vă implor să mă ajutați. Kang Sheng nu răspunde multă vreme, apoi oftează, își exprimă dificultatea în care se găsește, descrie cum a fost atacat la ședință din cauza lui Wang Ming. Numai Mao îmi poate proba nevinovăția, face el o aluzie. Ea se repede să accepte târgul. Scoțându-și batista, își șterge lacrimile. O să văd ce pot face în legătură cu asta. O să vorbesc cu tovarășul președinte pentru dumneavoastră. Se șterge mai departe. Fața, gâtul, umerii, brațele, mâinile și degetele. Și apoi încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
-l zice este: Ia uite, a venit cloșca! Cum o cheamă? întreabă ea. Nah. Desfac coșul ca să i-o arăt pe fiica mea. Nah? Cum adică Nah? Nu a zis „Nu-mi spune că vine de la Tang Nah”, dar pricep aluzia. Este o pură coincidență, îi explic. Soțului meu puțin îi pasă cu cine am mai fost eu măritată. Numele vine de la învățăturile lui Confucius despre comportare. Nah e pentru auto-cultivare. A fost în întregime ideea lui Mao. Bun venit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
surprins de aparatele de fotografiat: Mao are pe el paltonul negru, iar de dedesubt i se vede pijamaua albă. Asta sugerează că Mao a venit aici în așa mare grabă, că nu a avut timp să se schimbe. E o aluzie că Mao nu s-a putut împiedica să nu vină. Pentru gazdă, premierul Zhou, sosirea lui Mao nu numai că-i onorează pe vechii tovarăși, dar o și denunță pe Jiang Ching și pe banda ei. După ceremonie, Mao poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și descrierea lor, polii geografici, polul ceresc, polii electrici, polul magnetic terestru, trecând sub tècere localizarea punctului pe suprafața corpului ei în care acul magnetic este în poziție verticalè deși ea, simțindu-i palmă zèbovind în jos pe pântece, bènuiește aluziile transparente ale lui Matei, invitându-l râzând sè-i mai împèrtèșeascè din vastele lui cunoștințe în materie, el, asumându-și conștiincios misiunea geodezicè care i-a fost încredințatè, cartografiazè ținuturi neexplorate, mèsurându-le, înaintând încet pe câmpii întinse și tremurètoare, traversând depresiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
n-are ce face! Pe mă-ta n-ai ce face, hai, sictir! i-am zis, vă dați seama că l-am mâncat cu fulgi cu tot... Trăncănea și se umfla În pene, jovialitatea lui de mitocan viclean. Degeaba făcuse aluzie la ședința de la Institut, degeaba se uitase de două ori la ceas. Celălalt se tolănea, din ce În ce mai confortabil, pe canapea, cu diplomatul Între picioare, și paharul Îi era iar gol. A dat să i-l umple iar, dar, când a Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
face teren! Un contabil la GAS din satul lui, așa ar arăta dacă i-ai scoate costumul first-class de la APACA și atât ajungea dacă nu cădea, la Înrolare, chiar În zona fierbinte, cu legionarii din munți. Să fie un avertisment aluzia la dușmanii lui din Institut, la ciripitorii ăia nenorociți pe care i-a pus la punct În adunarea generală? — ... Problema ar fi că n-a ieșit toate cum le-am gândit noi. Mi-a parvenit raportul ălălant, am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
trecutului se vindecă. Iar la soția lui vede, cu o mică Îngrijorare, cum apar tot mai frecvente goluri de memorie: altminteri, de ce i-ar oferi versiuni diferite despre aceeași Întâmplare tocmai lui, care nu Își permite nici cea mai mică aluzie, nici cel mai mic comentariu? — Erau prețuri atât de mari pentru alimente și prețuri atât de mici pentru lucrurile prețioase din casa bunicilor pe care le-am vândut pe rând! O vreme a stat la noi și Lily, sora lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
se pare puțin? Te asigur că era o ocazie rară, un ofițer american bibliofil... * Acesta este ofițerul american care a depus mărturie la procesul pentru pensie intentat de Christa companiei BASF, despre care ea nu aruncă Însă decât câte o aluzie, când și când. El nu Îi va atrage Însă atenția asupra acestui lucru, așa cum nu a Încercat să citească vreuna din scrisorile ordonat așezate În cutia golită de bijuteriile de familie ale bunicilor. Bijuteriile au scăpat de toate bombardamentele, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
eliberat și reabilitat ceeace nu este deloc adevărat. Aceste fapte concrete de necontestat se oglindesc În mod convingător de atmosfera din familia acestui dușman al regimului, strecurat Într-un post de documentarist În Institutul nostru de unde Înveninează tinerii cercetători cu aluzii fine Împotriva regimului În special Împotriva socializării agriculturii, spunîndu-le că GAS-urile și GAC-urile sînt focare de boli pentru animalele domestice și locuri de furt, proprietatea nimănui, minimalizînd și depreciind personalități contemporane de specialitate, de care În particular Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
stabilise întâlnirea pentru această seară de forfotă generală. Ideea era să nu atragă atenția nimănui. Prietenul lui, Horace-François-Bastien conte de Sebastiani îi trimisese prin curier un volum frumos, legat în piele de vițel. Niccolo Machiavelli, Principele. Era nu numai o aluzie la perioada lor comună de ascensiune diplomatică - o vreme în care experimentaseră cu entuziasm principiile cuprinse în celebra carte și chiar ceva pe deasupra -, dar și un mesaj clar privind respectarea, în continuare, a acelorași principii. Machiavelic vorbind, de când lumea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la fel de hotărât și de calculat! Numai că, și atunci când reușea să vadă lucrurile cu claritatea unui veritabil diplomat, impulsivitatea și nerăbdarea îl repuneau într-o postură total nediplomatică. În scrisoarea pe care consulul o găsise în coperta cărții, Horace făcea aluzie la toate acestea, punându-i în cârcă și pierderea boierului Constantin Filipescu, cel care adusese mari și importante servicii Franței. Îi recomanda să fie mai atent pe viitor. Urma să colaboreze cu... o femeie bogată, inteligentă și cultivată care, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
luminile civilizației și să-mi văd, mai bine, de-ale mele. Și valetul se înclină exagerat de mult, după care, scurt, îi întoarse spatele, păstrându-și însă înclinarea, ceea ce era nu numai curată sfidare față de poziția consulului, dar și o aluzie clară la cealaltă funcție a lui exercitată... pe din dos, și ieși fără să mai aștepte permisiunea acestuia, așa cum obișnuia. Fața lui Ledoulx se alungi, se umflă, se înroși. Mâna lui întinsă acuzator tremură o clipă prin aer, apoi căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îndemna să și-o închipuie plângând în taină. Se ferea și, totodată, brava: — Și până la urmă nu-mi pasă, înțelegi? Am casa mea, sunt pe picioarele mele, nu-mi dă nimeni să mănânc, nu atârn... Lui Rafael îi era limpede aluzia: el n-avea casa lui și, pasămite, ar fi atârnat la ea. Unde mai pui că se ducea noapte de noapte la școala aia care nu-l lăsa să uite. Nu că ar fi făcut caz, dar nici să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]