6,796 matches
-
dialogului științific direct cu lumea exterioară și, definitiv, accederea spre funcțiile de comandă ale vieții academice, acolo unde opera sa științifică, precum și alesele-i însușiri de caracter îl îndreptățeau și-l recomandau cu prisosință. Or, fără să fi nutrit vreodată ambiții arivistice, pe care le-a respins, le-a condamnat și disprețuit organic, cercetătorul Boicu a făcut „imprudența” de a răspunde insistentelor (sincerelor și justificatelor) chemări colegiale de a intra, ca titular, în rândul corpului profesoral al Facultății de Istorie, ipostază
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
războiul lui Ali Pașa de la începutul anilor 30 ai secolului al XIX-lea) în cursul secolului al XIX-lea un nucleu de viață națională, ca reacție împotriva avariției din Imperiu; pe de altă parte, chestiunea orientală rezultă din rivalitățile europene: ambițiile puterilor se precizează, interesele lor se formulează la sfârșitul secolului al XVIII-lea; 1752 este un an critic; pacea de la Iași (9 ianuarie) dă Rusiei țărmul nordic al Mării Negre, face din Imperiul țarilor vecinul imediat al creștinilor din Balcani, declarația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ce gândea însă Bem ? Știm că el acceptase ideea extinderii operațiunilor militare în afara arcului Carpaților, dar nu știm cât de sincer și decis proiecta să acționeze. Marceli Handelsman observase că Bem era un bun general, curajos, abil, dar că avea ambiții nemăsurate, că autoritățile de ocupație țariste din Țara Românească încercaseră prin intermediul lui Segur să-i smulgă generalului o declarație de respectare a teritoriului moldo-valah, încercări care au eșuat, Bem intrând în Moldova și dezvăluind planuri ascunse. Constatările lui Marceli Handelsman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
logici, numită "cuantică". În 1936, Birkhoff și van Neumann prezintă o primă propunere a unei asemenea logici cuantice. De atunci, un număr important de lucrări (Mackey, Jauch, Piron etc.) a fost consacrat studiului unei formulări coeren-te a unei logici cuantice. Ambiția unei astfel de logici era de a rezolva paradoxurile generate de mecanica cuantică și de a încerca, în măsura posibilului, să ajungă la o forță predictivă mai mare decît prin logica clasică. Statutul său rămîne și astăzi ambiguu: ne îndoim
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de civilizație este, în ultimă instanță, un conflict de logici. Am trăit și credem că trăim încă sub domnia logicii maniheene a lui Aristotel, cea a categoriilor tranșante și necomunicante"14. Logica sa este cu siguranță o logică a contra-dicției. Ambiția lui Abellio, la fel ca a lui Lupasco, este de a unifica contrariile: " Mi se părea că se apropia vremea cînd avea să fie dată o șansă tuturor contrariilor, tuturor extremelor, de a ieși unite, măcar pentru o clipă, din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Coleridge, W. Wordsworth, R. Southey, W. Hazlitt, W.S. Landor, J.M.W. Turner și H.C. Robinson au fost interesați în mod special de poezia să. Reputația lui Blake cea mai stabilă a fost aceea de gravor, iar cele mai mari ambiții le-a avut ca desenator. Părerea larg răspîndită în secolul al XX-lea că Blake a fost unul dintre cei mai mari gravori de la Renaștere încoace, firește, ar fi uimit pe contemporanii săi28. În 1796, British Critic denunță "gustul detestabil
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
eului este o motivare subiectivă "pe care a dat-o conștiința acestor diferite anticipații organice. Dimpreună cu simțirea eului și-au făcut apariția, în sufletul omenesc, și diferitele nuanțe emoționale legate de atitudinile corpului (în momentele de luptă): trufia, vanitatea, ambiția, gelozia, invidia, deoparte; simpatia, generozitatea, mărinimia, iubirea, de cealaltă. Toate aceste nuanțe de emoții sunt cu mult mai vechi în sufletul omenesc decât cele mai elementare acte intelectuale. Ele au găsit în eu un fel de cadru organizator"134. Eul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cheie, duetul din actul I cu Macbeth de după asasinarea lui Duncan și scenă somnabulismului din actul IV. În esență Macbeth nu este dramă unei pasiuni trădate sau a unei pasiuni pierdute; ea este tragedia unui pasiuni pentru putere, a unei ambiții nestăvilite, care în final conduce la demență și pierzanie. Referitor la antecedențele tratării operistice a piesei lui Shakespeare putem menționa că Beethoven a făcut o încercare de a scrie o operă cu subiectul piesei marelui Will, Macbeth. Din păcate libretistul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
acest teatru unde s-a bucurat de aclamațiile publicului. Acest lucru avea să-l convingă pe Lumley că e cazul să achiziționeze o nouă opera de Verdi, cel care devenise între timp figură cea mai marcanta din lumea operei Italiene. Ambiția managerului de la Her Majesty's Theatre era să prezinte în premieră mondială o operă de Verdi. Acesta va accepta oferta lui Lumley iar producția urma să aibă loc în vara următoare. - cea a anului 1846. Din nefericire sănătatea marelui compozitor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a forțat-o să se căsătorească cu un duce care ulterior a fost ucis într-o bătălie. Federica este acum o femeie bogată și se bucură de multă trecere la Curtea Imperiala. Rodolfo îi mărturisește tatălui său că nu nutrește ambiții legate de Curte. El este pe punctul de a-i spune că o iubește pe Luisa dar li se anunță sosirea Ducesei Walter îi ordona lui Rodolfo să-l asculte și să meargă să o întâmpine pe Ducesa și anturajul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rom J. Rominger, am mai dat de un proces în care celebrul Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.) a pledat atât de încântător bazându-se pe particularitatea general umană prin care clișeele și imitarea modelului asumat conduc ambițiile și, respectiv, viața oamenilor. Nu este același lucru dacă un prunc crește într-o familie demnă și își ia de mic drept exemplu pe onorabilul său tată ori se naște într-un mediu infracțional, unde pruncul nu învață decât să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
doi. Se întîmplă... Cu ostenelile împîclite în rutină ale robotelii lui de funcționar, ce avînturi să-i mai ceri domnului Popescu? "Corect ca un principiu", înfundîndu-se în teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar un slujbaș muncit, devorat de ambiții? Ce se ascunde îndărătul acestei încrîncenări? Terfeloage peste terfeloage, dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un palpit de suferință numai dezgust. Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din nevoia disperată de a umple cu ceva vidul sufletesc în care se mișcă și acționează. Montarea lui Dan Nasta (semnatar atât al regiei cît și al scenografiei) a accentuat caracterul "derizoriu" al tragediei din Calul verde, astfel încît micimea ambiției morale a personajelor se degajă insidios de pretutindeni, într-o senzație de stagnare exasperantă. Interpreții sînt foarte bine aleși, cu o excepție paradoxală! autorul Constantin Popa, care este și interpretul rolului principal. Nu că actorul nu s-ar achita cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unei persoane depinde mai puțin de productivitatea sa individuală, decât de locul pe care îl ocupă în cadrul unei ierarhii a funcțiilor tehnice. Motivarea în muncă. Tânărului căruia i se încredințează o responsabilitate importantă, chiar dacă este insuficient experimentat, i se cultivă ambiția, dorința de afirmare, i se întreține mândria pentru munca pe care o face, speranța într-un viitor strălucit. El va îndeplini cu succes chiar sarcini dificile, fiind recompensat corespunzător cu un salariu mai mare. Tradiția cere ca salariul să crească
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
menținere a unei distanțe culturale, de conștientizare a diferenței de coduri, de sisteme de valori, de obișnuințe. În legătură cu această distanță necesară, nu trebuie creată iluzia abolirii, ci a temperării, a potențării, a stăpânirii acesteia În limite acceptabile. Nu trebuie avută ambiția transparenței, a „dezgolirii” totale a alterității culturale. Merg spre celălalt nu cu gândul să aflu totul despre el, să intru (spiritual) În el, să devin ca el. O astfel de gesticulație conduce nu la delimitare, ci la... desființare! Raportarea interpersonală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu atât vom avea și o societate mai dezvoltată; cu cât vom avea o societate mai dezvoltată, cu atât și Învățământul va fi de calitate. Din păcate, sesizăm o instabilitate a sistemului de Învățământ, datorită fluctuațiilor politice și mai ales ambițiilor și voluntarismelor unor persoane sau grupări politice. Aproape orice ministru și ministeriat Întronat au ținut cu tot prețul să „dărâme” ceea ce au construit predecesorii și să vină cu altceva În schimb. Elementele de continuitate au fost desconsiderate, chiar dacă unele demersuri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
divers, asemănător și diferit, pornind de la statutul și funcționalitatea pe care o implică dimensiunea respectivă la scara corpusului comunitar. Unele aspecte vor trebui puse În acord, altele vor rămâne cum au fost (sau mai mult decât atât). Nu putem avea ambiția de a institui o limbă unică (deși această realitate ne-ar avantaja În comunicare), pentru că așa ceva este imposibil, Împotriva unei evoluții firești, a unei polivalențe expresive naturale. Nu putem spera la o religie unică sau la supremația unei confesiuni prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
urmat însă această cale, deoarece destrămarea statelor multinaționale din Iugoslavia a readus pe ordinea de zi a actualităților răbufnirea conflictelor interetnice și, odată cu ele, exacerbarea naționalismului șovin. Spațiul fostei Iugoslavei a devenit teatrul unor sângeroase conflicte armate, alimentate și de ambițiile unor lideri politici veleitari. Iar intervenția Comunității internaționale a complicat lucrurile și mai mult. Sârbii au avut de partea lor sprijinul Italiei și, pentru o vreme, chiar și pe cel al Franței. Croații au avut ca ajutor Germania, iar SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și la dezbaterile din ONU, problema războiului din Vietnam, raportată la intențiile americane de a ieși din conflict prin negocieri și dorința Washington-ului de a fi încunoștințat de eventuale semnale venite din partea Hanoi-ului, ca și problema Kashmir-ului, raportată la ambițiile inacceptabile ale Indiei. Audiența, a cărei tematică se lărgește considerabil și care face trimiteri la convorbiri cu oficialități americane, se va constitui ca un precedent care va favoriza extinderea dialogului româno-chinez la ampla problematică a lumii. De pe acum liderii români
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
celor trei mai sus-enumerate. 2. "Marele Joc" pentru controlul Mării Caspice și al Asiei Centrale "Marele Joc" pentru controlul asupra Bazinului Caspic și al Asiei Centrale se desfășoară de multă vreme. SUA au înlocuit Marea Britanie, după ce aceasta și-a pierdut ambițiile imperiale, iar țările nou-apărute pe harta lumii au devenit competitori independenți în acest joc abia în secolul XX. Evenimentele de dată recentă din regiune, summit-urile Organizației de Cooperare de la Shanghai, transformarea acestei organizații și lărgirea ei, vizitele intreprinse în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
celelalte țări să nu experimenteze, să nu transfere, să nu dobândească, să nu posede sau să producă asemenea arme"15 În ciuda caracterului său limitat la încetarea experiențelor în cele trei medii, efectul era unul de blocaj efectiv pentru țările cu ambiții nucleare, care nu puteau evita din cauza limitelor tehnologice ale epocii experiențele în atmosferă dacă doreau să se doteze cu arme nucleare și să acceadă astfel la "Clubul puterilor nucleare". Statele imediat vizate erau China și parțial Franța. China, care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
apelând la efecte de melodramă, ca și la alte procedee din panoplia romantică (travesti, situații-limită, lovituri de teatru, tirade - despre soartă, cu ale ei căderi și înălțări, despre glorie și deșertăciunea ei). Despot este văzut ca un aventurier îmboldit de ambiția încoronării, care piere nu datorită unui destin potrivnic, ci fiindcă, în patima lui pentru putere, încalcă legile și tradițiile pământene, pierzându-și încrederea celor din jur și, îndeosebi, a norodului. O apariție bizară, cu pigmentări burlești, este aceea a nebunului
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
15 ianuarie 1888. Comitetul de redacție era alcătuit dintr-un grup numeros de scriitori și publiciști, printre care Bonifaciu Florescu, Anghel Demetriescu, C. Georgian, D. Stăncescu, D. Teleor, G. Dem. Teodorescu, Șt. Vellescu, M. Gaster, Traian Demetrescu și Mircea Demetriade. Ambiția lor, nerealizată, era aceea de a combate, prin revistă și prin cercul literar care trebuia să se constituie în jurul ei, influența „Convorbirilor literare”. P. Ispirescu, O. Lugosianu, F. Simionescu și D. Stăncescu au publicat literatură populară. O comedie, În noaptea
ANALELE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285337_a_286666]
-
era vorba despre interese, ale lui, ale altora sau chiar interesul general. El veștejește „mahalagismul”, „mizeria morală” a mediilor politice, consemnează compromisuri, trădări, intrigi, descrie în chip foarte subiectiv, dar și - prin aceasta chiar - savuros, o lume colcăind de interese, ambiții, vanitate, rivalități, egoism și pofte, foarte vie și foarte impură, dar fără de care n-ar fi putut trăi. Evadează uneori în lecturi și peisaje, căci are, după cum se vede în notațiile din Egipt, simț poetic și plăcerea fanteziei, dar adevărata
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
Alcibiade e frumos, bogat, de familie bună, inteligent, fără a se ridica Însă vreodată nici la măreția tutorelui său (Pericle) și nici la cea a mentorului spiritual (Socrate). Mult prea risipitor cu darurile oferite de zei, extravagant, egocentric, de o ambiție nesăbuită, Alcibiade rămâne În amintirea atenienilor drept bărbatul „cel mai neînfrânat și arogant”, „Îmbătat de putere”, „Îngâmfat de laudele ce i le aduceau nu puțini dintre cei puternici”1. De unde atunci faima sa peste veacuri? De unde fascinația exercitată cu precădere
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]