4,386 matches
-
pozițiile A7-B7 și A20-B19. O a treia punte disulfhidrică face legătura resturilor aminoacidice 6 și 11 de pe lanțul A (fig. 2). Localizarea acestor 3 legături disulfhidrice este invariabilă, la cele mai multe specii lanțul A având 21 aminoacizi, iar lanțul B 30 aminoacizi. În molecula insulinei participă 16 aminoacizi diferiți, care apar cu frecvență variabilă. Molecula de insulină este prezentă în aproape toate viețuitoarele, structura sa fiind bine conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B sunt constanți, în timp ce alții sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
treia punte disulfhidrică face legătura resturilor aminoacidice 6 și 11 de pe lanțul A (fig. 2). Localizarea acestor 3 legături disulfhidrice este invariabilă, la cele mai multe specii lanțul A având 21 aminoacizi, iar lanțul B 30 aminoacizi. În molecula insulinei participă 16 aminoacizi diferiți, care apar cu frecvență variabilă. Molecula de insulină este prezentă în aproape toate viețuitoarele, structura sa fiind bine conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B sunt constanți, în timp ce alții sunt variabili (tabelul 1). Relația structură/funcție
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
specii lanțul A având 21 aminoacizi, iar lanțul B 30 aminoacizi. În molecula insulinei participă 16 aminoacizi diferiți, care apar cu frecvență variabilă. Molecula de insulină este prezentă în aproape toate viețuitoarele, structura sa fiind bine conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B sunt constanți, în timp ce alții sunt variabili (tabelul 1). Relația structură/funcție indusă de diferiți aminoacizi este dovedită pentru unii aminoacizi sau grupe de aminoacizi, problema rămânând însă incomplet clarificată. Unii aminoacizi (ca, de exemplu, cisteina
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
cu frecvență variabilă. Molecula de insulină este prezentă în aproape toate viețuitoarele, structura sa fiind bine conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B sunt constanți, în timp ce alții sunt variabili (tabelul 1). Relația structură/funcție indusă de diferiți aminoacizi este dovedită pentru unii aminoacizi sau grupe de aminoacizi, problema rămânând însă incomplet clarificată. Unii aminoacizi (ca, de exemplu, cisteina) sunt importanți pentru proprietatea de a forma punți disulfhidrice, element important pentru conformația moleculei. Alți aminoacizi sunt importanți pentru activitatea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
insulină este prezentă în aproape toate viețuitoarele, structura sa fiind bine conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B sunt constanți, în timp ce alții sunt variabili (tabelul 1). Relația structură/funcție indusă de diferiți aminoacizi este dovedită pentru unii aminoacizi sau grupe de aminoacizi, problema rămânând însă incomplet clarificată. Unii aminoacizi (ca, de exemplu, cisteina) sunt importanți pentru proprietatea de a forma punți disulfhidrice, element important pentru conformația moleculei. Alți aminoacizi sunt importanți pentru activitatea antigenică a moleculei sau pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
aproape toate viețuitoarele, structura sa fiind bine conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B sunt constanți, în timp ce alții sunt variabili (tabelul 1). Relația structură/funcție indusă de diferiți aminoacizi este dovedită pentru unii aminoacizi sau grupe de aminoacizi, problema rămânând însă incomplet clarificată. Unii aminoacizi (ca, de exemplu, cisteina) sunt importanți pentru proprietatea de a forma punți disulfhidrice, element important pentru conformația moleculei. Alți aminoacizi sunt importanți pentru activitatea antigenică a moleculei sau pentru interacțiunea ei cu receptorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B sunt constanți, în timp ce alții sunt variabili (tabelul 1). Relația structură/funcție indusă de diferiți aminoacizi este dovedită pentru unii aminoacizi sau grupe de aminoacizi, problema rămânând însă incomplet clarificată. Unii aminoacizi (ca, de exemplu, cisteina) sunt importanți pentru proprietatea de a forma punți disulfhidrice, element important pentru conformația moleculei. Alți aminoacizi sunt importanți pentru activitatea antigenică a moleculei sau pentru interacțiunea ei cu receptorii insulinici specifici, prezenți în celulele periferice țintă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
funcție indusă de diferiți aminoacizi este dovedită pentru unii aminoacizi sau grupe de aminoacizi, problema rămânând însă incomplet clarificată. Unii aminoacizi (ca, de exemplu, cisteina) sunt importanți pentru proprietatea de a forma punți disulfhidrice, element important pentru conformația moleculei. Alți aminoacizi sunt importanți pentru activitatea antigenică a moleculei sau pentru interacțiunea ei cu receptorii insulinici specifici, prezenți în celulele periferice țintă. Diferențele dintre insulina diferitelor specii animale sunt datorate secvențelor diferite ale aminoacizilor din pozițiile 8, 9 și 10 ale lanțului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
punți disulfhidrice, element important pentru conformația moleculei. Alți aminoacizi sunt importanți pentru activitatea antigenică a moleculei sau pentru interacțiunea ei cu receptorii insulinici specifici, prezenți în celulele periferice țintă. Diferențele dintre insulina diferitelor specii animale sunt datorate secvențelor diferite ale aminoacizilor din pozițiile 8, 9 și 10 ale lanțului A și a aminoacidului 30 din lanțul B (tabelul 2). Menționăm că unele dintre peptidele insulinice sunt secretate în țesutul cerebral. Funcția de reglare metabolică a insulinei depinde de porțiunile bine conservate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
activitatea antigenică a moleculei sau pentru interacțiunea ei cu receptorii insulinici specifici, prezenți în celulele periferice țintă. Diferențele dintre insulina diferitelor specii animale sunt datorate secvențelor diferite ale aminoacizilor din pozițiile 8, 9 și 10 ale lanțului A și a aminoacidului 30 din lanțul B (tabelul 2). Menționăm că unele dintre peptidele insulinice sunt secretate în țesutul cerebral. Funcția de reglare metabolică a insulinei depinde de porțiunile bine conservate ale moleculei: punțile legăturilor disulfhidrice realizate între aminoacizii sulfurați, resturile hidrofobe din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
lanțului A și a aminoacidului 30 din lanțul B (tabelul 2). Menționăm că unele dintre peptidele insulinice sunt secretate în țesutul cerebral. Funcția de reglare metabolică a insulinei depinde de porțiunile bine conservate ale moleculei: punțile legăturilor disulfhidrice realizate între aminoacizii sulfurați, resturile hidrofobe din regiunea terminală a lanțului B și resturile amino și carboxil terminale ale lanțului A. Dimerizarea insulinei depinde de terminalul hidrofob al lanțului B. Insulina de porc diferă de insulina umană numai printr-un singur aminoacid (substituția
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
între aminoacizii sulfurați, resturile hidrofobe din regiunea terminală a lanțului B și resturile amino și carboxil terminale ale lanțului A. Dimerizarea insulinei depinde de terminalul hidrofob al lanțului B. Insulina de porc diferă de insulina umană numai printr-un singur aminoacid (substituția treoninei din insulina umană, cu alanina în insulina de porc). Insulina bovină are, pe lângă această modificare din poziția B30, alte 2 poziții substitute: alanină în loc de treonină în poziția A8 și valină pentru izoleucină în poziția A10 (Tab.2). Aceste
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
prezența alimentelor, dar înainte ca ele să fie consumate, secreția de insulină este stimulată prin mecanisme nervoase și neuroendocrine („faza cefalică” a insulinosecreției), inducând o discretă creștere insulinemică [2]. Răspunsul insulinic după glucide poate fi aproape triplat prin co-ingestia de aminoacizi sau proteine [16]. După ingestia alimentelor și în funcție de compoziția lor, insulinemia crește rapid (1-2 min) în circulația portală și apoi (după 3-5 min) și în circulația sistemică. Creșterea insulinemică postprandială este proporțională cu creșterea glicemică și posibil aminoacidică plasmatică, conducând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
Aici intervine subunitatea ribozomală S60, care se atașează complexului anterior, formând unitatea S80, numită și complexul de inițiere (alcătuit din subunitatea S80 ribozomală și RNAm al pre-proinsulinei). În faza de elongație continuă „scanarea” complexului ribozomal S80. RNAt-aminoacil selectează și plasează aminoacidul potrivit, impus de ordinea codonului, pe matricea mRNA. Legarea aminoacidului în peptid se face în interiorul unității ribozomale S80, conducând treptat la nașterea noii molecule de pre-proinsulină. Toate aceste etape sunt reglate de glucoză. În plus, procesul biosintezei pre-proinsulinei mai este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
formând unitatea S80, numită și complexul de inițiere (alcătuit din subunitatea S80 ribozomală și RNAm al pre-proinsulinei). În faza de elongație continuă „scanarea” complexului ribozomal S80. RNAt-aminoacil selectează și plasează aminoacidul potrivit, impus de ordinea codonului, pe matricea mRNA. Legarea aminoacidului în peptid se face în interiorul unității ribozomale S80, conducând treptat la nașterea noii molecule de pre-proinsulină. Toate aceste etape sunt reglate de glucoză. În plus, procesul biosintezei pre-proinsulinei mai este controlat de mulți factori, incluzând: nutrienți, neurotransmițători, hormoni și proteine
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
Mg+2 pare necesar biosintezei proinsulinei, nu însă și exocitozei etc. Biosinteza proinsulinei în celulele β necesită prezența atât a moleculei de ATP cât și de GTP. Am văzut că pre-proinsulina conține în plus față de proinsulină un fragment de 24 aminoacizi (cu un terminal hidrofob NH2). Rolul său este acela de a facilita transportul moleculei de pre-proinsulină din ribozomi în reticulul endoplasmic rugos (RER). Odată ajunsă aici, molecula eliberează fragmentul semnal, lăsând în lumenul RER moleculele de proinsulină (20). Păstrarea în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
C și câteva resturi aminoacidice se află în granulele secretorii imature, după etapele schițate în figura 3. Maturarea granulelor secretorii este marcată tocmai de predominanța insulinei față de moleculele de proinsulină. Enzimele implicate în clivările secvențiale ce au loc între diferiți aminoacizi care fac legătura dintre insulină și peptidul C sunt endopeptidazele PC2 și PC3 și carboxipeptidaza H. PC2 și PC3 sunt enzime dependente de Ca+2 și de un pH acid (optim 5 - 5,5). Aceste condiții sunt îndeplinite de mediul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
participând în biogeneza acestora. Multe din proteinele G cu greutate moleculară mică poartă cele mai variate prescurtări: Ras, Rac1, Rac2, Rab, Rho etc. Multe dintre ele intervin în procesele mitogenice. Proteinele mici G pot participa (împreună cu GDP) în activarea unor aminoacizi (histidina, de exemplu), care imprimă anumite caracteristici moleculei din care face parte și care devine și ea „activată”. În celula β, proteinele G heterotrimerice interacționează cu câțiva inhibitori ai secreției de insulină, precum: PGE2 (Prostagladina E3), adrenalina, somatostatinul și galanina
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
ore, deși începe imediat după scăderea insulinemiei. Inhibiția producției hepatice de glucoză depinde, în mare măsură, de caracterul pulsator al insulinei. Scăderea producției hepatice de glucoză ar putea fi secundară scăderii afluxului precursorilor neoglucogenetici din țesuturi către ficat (AGL și aminoacizi). Recent, Adkins și col. (1) identifică o sensibilitate graduală a diferitelor procese biochimice față de insulină. Glicogenoliza, de exemplu, este inhibată la creșteri mici ale insulinei plasmatice, în timp ce neoglucogeneza este inhibată de concentrații insulinice mai mari. Astfel, o creștere progresivă a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
fac referire la magistrala demonstrație făcută de Paulescu referitoare la efectele anabolice ale insulinei pe toate cele trei principii nutritive, inclusiv asupra metabolismului proteic. Unele dintre mecanismele care stau la baza efectului anabolic asupra proteinelor este stimularea captării celulare de aminoacizi, care este reglată de un transport activ. La acesta se adaugă efectul antiproteolitic al insulinei. Desfacerea proteinelor în aminoacizii săi constituenți este un proces continuu. Pentru menținerea structurilor organismului în stare funcțională, sinteza proteică trebuie să fie egală cu procesul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
nutritive, inclusiv asupra metabolismului proteic. Unele dintre mecanismele care stau la baza efectului anabolic asupra proteinelor este stimularea captării celulare de aminoacizi, care este reglată de un transport activ. La acesta se adaugă efectul antiproteolitic al insulinei. Desfacerea proteinelor în aminoacizii săi constituenți este un proces continuu. Pentru menținerea structurilor organismului în stare funcțională, sinteza proteică trebuie să fie egală cu procesul catabolic. În această resinteză sunt folosiți în mod egal aminoacizii aduși din alimentele ingerate și cei eliberați prin proteoliză
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
se adaugă efectul antiproteolitic al insulinei. Desfacerea proteinelor în aminoacizii săi constituenți este un proces continuu. Pentru menținerea structurilor organismului în stare funcțională, sinteza proteică trebuie să fie egală cu procesul catabolic. În această resinteză sunt folosiți în mod egal aminoacizii aduși din alimentele ingerate și cei eliberați prin proteoliză (10). Transportul activ intracelular al aminoacizilor se face împotriva gradientului de concentrație existent, cel mai mare gradient fiind înregistrat pentru glutamat și cel mai mic pentru aminoacizii ramificați. Transportul activ este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
continuu. Pentru menținerea structurilor organismului în stare funcțională, sinteza proteică trebuie să fie egală cu procesul catabolic. În această resinteză sunt folosiți în mod egal aminoacizii aduși din alimentele ingerate și cei eliberați prin proteoliză (10). Transportul activ intracelular al aminoacizilor se face împotriva gradientului de concentrație existent, cel mai mare gradient fiind înregistrat pentru glutamat și cel mai mic pentru aminoacizii ramificați. Transportul activ este consumator de energie și este stimulat de insulină. Sistemele de transport variază de la țesut la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
folosiți în mod egal aminoacizii aduși din alimentele ingerate și cei eliberați prin proteoliză (10). Transportul activ intracelular al aminoacizilor se face împotriva gradientului de concentrație existent, cel mai mare gradient fiind înregistrat pentru glutamat și cel mai mic pentru aminoacizii ramificați. Transportul activ este consumator de energie și este stimulat de insulină. Sistemele de transport variază de la țesut la țesut. În circulația cerebrală, aminoacizii pătrund la concentrații plasmatice mai mici decât cele necesare pentru transportul intramuscular. Insulina influențează transportul aminoacizilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
de concentrație existent, cel mai mare gradient fiind înregistrat pentru glutamat și cel mai mic pentru aminoacizii ramificați. Transportul activ este consumator de energie și este stimulat de insulină. Sistemele de transport variază de la țesut la țesut. În circulația cerebrală, aminoacizii pătrund la concentrații plasmatice mai mici decât cele necesare pentru transportul intramuscular. Insulina influențează transportul aminoacizilor în mușchi, hepatocite și fibroblaști. În plus, influența este limitată la aminoacizii neesențiali (alanină, glicocol și glutamină). Perfuziile folosite în clampul euglicemic/hiperinsulinemic conduce
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]