2,924 matches
-
existențialism se produce, totuși, prin eliminarea efectelor acestui tip de "transcendență vidă" angoasa. Omul postmodern, în perspectiva "noului antropocentrism", se consideră fericit, cu adevărat liber de orice "povară" transcendentală, fie ea de nuanță spiritualistă sau materialistă. La existențialiști, nimicul produce angoasă, neliniște metafizică, în plin sentiment al absurdului, subliniat nu numai de filosofi, ci și de scriitori ai modernismului precum Kafka, Beckett sau Eugen Ionescu. Antropocentrismul modernist-existențialist putea fi "inuman", "torturant". Noul antropocentrsim se dorește eliberator fără limite, într-o postistorie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceea, iubirea este întotdeauna de aproape. Nimeni n-a surprins mai grăitor aceste treceri "oximoronice" ca Eminescu, acel zbor ca gând purtat de dor al ființei hyperionice, alternând cu sentimentul copleșitor al îndepărtării din Despărțire sau din De câte ori, iubito... Trăirea angoasei îl duce pe Părintele Stăniloae la următorul raționament impecabil: Angst e semn că timpul vieții pământești nu-și este suficient sieși și că ni s-a dat întru eternitate, într-o lume-lumen: "aceasta atestă că noi nu avem în noi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
când o persoană te urăște, tot spațiul din jurul ei devine neplăcut, insuportabil, că nu mai știi unde să fugi, ca să scapi de iradierea prezenței ei insuportabile"50. Reflecția e stranie și unică în felul ei, fiindcă urâtul, ca manifestare a angoasei, n-a fost pus de gânditori pe seama spațiului, ci întotdeauna a timpului. Iată un argument că Părintele Stăniloae vede spațio-timpul ca pe o singură formă mundană cu două fețe. Căci spațiul face transparent timpul ca urât, pe când timpul apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Rosenstock-Huessy, acestea par să se apropie de teologia Părintelui Stăniloae, căci și el tinde să depășească timpul heideggerian și existențialist, în genere, cel producător de Angst. De altfel, și în teologia tradițională timpul privit ca pedepsitoare cădere avea contingențe cu angoasa modernă, ajunsă la "saturație" cu acel gol istoric bacovian. Înțeleg foarte bine reacția de "ostilitate" a lui Constantin Noica față de filosofiile timpului ajunse pe culme cu Heidegger și urmașii săi existențialiști: Obsesia timpului a rămas în filosofie o obsesie proastă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
antitezelor care sunt viața (Eminescu), ducând fie spre dictaturi, fie spre anarhism. Nici maladiile psihice, nici cele sociale nu se pot vindeca fără a ține seamă de realitatea contradictorială a ființei: "tocmai contradicția noastră imanentă este libertatea noastră", precizează filosoful. Angoasa contradictoriului vine din "ocrotirea metafizicilor de mai multe ori milenare ale non-contradicției, pe care logica sub toate aspectele și oricare i-ar fi fost vicisitudinile și adaptările a avut sarcina să le decodifice și cărora nu le-a fost decât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ne vor ajuta s] plas]m etică budist] într-un cadru adecvat. Miezul doctrinei budiste îl constituie conceptul de dukkha, un sentiment de nemulțumire în raport cu suferință uman] trec]toare, cu durerea fizic] sau cu boala, cu conflictul psihologic, neliniștea și angoasa, dar și cu o tr]s]tur] mai profund] a lumii, descris] că lips] de substanț]. Aceast] tr]s]tur] este legat] de alte doctrine budiste, cum ar fi renunțarea la sine, permanentă schimbare și efemeritatea. Ceea ce Buddha numește „individ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în jurul cărora se organizează ansamblul prozaic al poeziei: „Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru”, „Amintirile cu miros de farmacie curată”, „Când își freacă soarele pleoapa pe poteci”, „Cum rup liliecii bucăți de noapte din chilie” ș.a. Angoasa vibrează de multe ori în aceste versuri, un fond dramatic, grav stă gata să erupă: „În mine se rup trestii cu foșnet de hartie” sau „Mama, plâng mereu că un sfârșit de gamă”. Este evident că poetul produce o falie
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
dinafara caselor...”. Nu e un ruralism decorativ, convențional-feeric ori un paseism inert, de o duioșie minoră; poetul celebrează satul și rânduielile sale, dar în imagini mai degrabă stranii, armonios-bizare și difuz incomode, uneori cvasichagalliene, moderat dramatice, cuprinse vag de o angoasă domolită în fața „marii treceri”. Încă din primul volum își face loc tema dezrădăcinării, revizitată pe coordonatele exodului populației rurale către oraș în urma industrializării și, firește, pe cele ale propriei biografii, ilustrată în versuri expresive: „Și stâlp și mire, sicriu și
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
nu,/lovind sălbatică în cer/deși e timpul, ca valuri/să mi se facă fruntea/și ochii calzi să se scufunde/în jocul de meduze verzi” (Nu sunt eu marea). Acvaticul, omniprezent, configurează imagini aparte, în care trupul, chinuit de angoase, trecând prin stări de calmă melancolie sau de exuberanță, aspiră către lumină. Metafora trupului, „recipient” al apei și al sângelui, reflectând roșul și albul, simboluri ale transformării, și aceea a „spațiului gol”, destinat unei noi creații, devin repere la care
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
Semnele negative ale schizofreniei (anhedonia, avoliția) ar fi mai puțin severe la pacienții schizofreni consumatori constanți de cocaină. Pe de altă parte, schizofrenii ar Încerca să obțină un efect anxiolitic sau sedativ pentru a putea lupta pe această cale Împotriva angoasei psihotice de destructurare sau pe cea indusă de trăirile și ideile lor delirante sau pur și simplu să Încerce să contracareze anxietatea non - specifică „free - floating”. Ca și la alcoolici și toxicomanii non - psihotici, alcoolul, canabisul și cocaina diminuează dispoziția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
18-19). Acesta este momentul din viața adolescentului, când criza se temperează și atitudinea lui față de Dumnezeu se definește mult mai clar. Tinerii își formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce atrage după sine apatia, stări de angoasă, disconfortul psihic, nonconformismul și dorința de independență. Se observă de obicei la adolescenți o adevărată controversă cu autoritatea. Perioada adolescenței este hotărâtoare în centrarea individului spre credința religioasă. M. Dubesse observă că „ acum e momentul când de obicei se pierde
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
accente psihoterapeutice. Ea vine în întâmpinarea nevoilor de a avea încredere în sine, în capacitatea de a soluționa orice fel de probleme asigurând o devenire mai puțin dureroasă, chiar dacă nu comodă, formând „priceperea de a trăi” într-o lume a angoaselor majore, a dilemelor și a sentimentului existențialist al „aruncării în lume”. Ea poate cultiva „pasiunea schimbării”, gustul inițiativelor, al riscului și al experimentelor rapide. Orice act trebuie să devină semn de inițiativă și de implicare a persoanei. Cunoașterea inovatoare presupune
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
aberații. Prima tentație căreia i-am putea ceda acum ar fi aceea că toate ipotezele din Meditația I-a, dar îndeosebi ultimele două, apropie cartesianismul de filosofia contemporană, de filosofia abisului, în care combinații de genul: tristețe-tragic; angoasă-frică sunt frecvente. Angoasa este frica fără obiect, nudă, iar tragicul e tristețe în sine. Doar ele fac posibilă străpungerea imediatului și intrarea în transcendență. La aceste stări se ajunge raționînd dar, odată atinse, raționarea încetează și ele se transformă în trăire afectivă, una
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Pascal respinge orice axiomă rigidă în timp ce va pune bazele unei cunoașteri certe a absolutului si își propune să arate relativitatea întregii științe. Rațiunea este incompetentă, ea face abstracție de existența umană. Niciodată un calcul nu va putea pune capăt unei angoase. A dovedi existența lui Dumnezeu, nu înseamnă a te dedica unei operații zadarnice ce nu ține cont de preocupările vitale ale conștiinței? Rațiunea nu sesizează exigențele existenței. Descartes se minunează de simplitatea principiilor în fața cărora gîndește că poate dobîndi o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sau fără menționarea titlului său -, iar celălalt în descrierea ekphrastică a tabloului. În ordinea discursului romanesc, primul fragment care evocă pânza flamandă aparține personajului principal. Antipa își amintește ziua când vizitează casa Baroni și experimentează o nouă senzație: starea de angoasă. În acest context se referă vocea auctorială la imaginea creată de Pieter Janssens Elinga. Așa cum se poate remarca, este vorba de o referință lacunară, o citare ce omite titlul picturii: În aceeași seară am descoperit acasă, într-o carte, tabloul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prezintă ca o reacție la un potențial pericol necunoscut. Dacă anxietatea se însoțește de senzația de disfuncție a unui organ, aparat sau sistem (constricție precordială, laringiană sau toracică, palpitații, tahipnee, tahicardie, oscilații ale valorilor presiunii arteriale etc.) ea se numește angoasă deoarece ea se manifestă pregnant în stomatologie și de aceea a fost denumită “ angoisse dentaire” Frica în comparație cu anxietatea poate fi considerată ca răspuns emoțional real. Ea reprezintă o reacție subiectivă sau obiectivă la un pericol cunoscut, sursa acesteia găsindu-se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
problemă majoră atât pentru pacient cât și pentru medicul practician. Pacienții anxioși au tendința de a evita tratamentul și odată instalați în scaunul stomatologic sunt greu de stăpânit. Fobia. Anxietatea acompaniată de manifestări somatice, greu suportate de către un pacient devine angoasă, care angoasă nu are decât un pas până se transformă în fobie. Fobia stomatologică este însă o problemă diferită de frica simplă sau de anxietate. Ea este o stare de teamă dar cu obiect bine precizat, teamă mai mult trăită
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
atât pentru pacient cât și pentru medicul practician. Pacienții anxioși au tendința de a evita tratamentul și odată instalați în scaunul stomatologic sunt greu de stăpânit. Fobia. Anxietatea acompaniată de manifestări somatice, greu suportate de către un pacient devine angoasă, care angoasă nu are decât un pas până se transformă în fobie. Fobia stomatologică este însă o problemă diferită de frica simplă sau de anxietate. Ea este o stare de teamă dar cu obiect bine precizat, teamă mai mult trăită decât gândită
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pe care le necesită o situație dată. Excitația poate să alterneze cu inhibiția sau poate să domine tabloul clinic sub formă de agitație, febrilitate, iritație, bruschețe sau chiar agresiune. Manifestări fizice Epifenomen în anxietatea obișnuită, ea se manifestă intens în angoasă și panică. Semnele subiective sunt dominate de senzația de sufocare, apăsare precordială, jenă în respirație. Modificarea de tonus muscular, astenia, senzația de slăbiciune, indispoziția există întotdeauna. Frecvent apar dureri fără substrat organic cum ar fi cefaleea, odontalgiile, dureri precordiale, abdominale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja ca pe un pictor al memoriei ancestral-afective. Un „ecologist” al imaginii prime și paradisiace, într-o lume bântuită de „angoasa” cotidianului. O voită și voinicească încercare de a opri haotica destrămare a echilibrului lumii. Demne și grea încercare, pentru care îi mulțumim.” ( Andrei Medinski) Gheorghe Doja Prin pădure Ulei pe pânză „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de ea știută, sărbătorile specifice, toate sânt povestite, evocate cu o generoasă dezinvoltură în armonii calde, pline de prospețime și de franchețe. Spectacolul plastic este întotdeauna tonic, capabil să comunice bucurii integrale, solare. În tablourile sale nu-și găsesc locul angoasele, tristețea, cel mult ușoare nostalgii, în realul sentimental al fiecăruia dintre noi.” (Vasile Savonea) „Tematica extrem de diversă pe care o abordează este în cea mai mare parte a ei, precumpănitor, o efectivă carte de povești în care sânt evocate cu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
interioară, discretă, melancolică, în ciclurile de lucrări intitulate „Viața”, „Destin”, „Oprește clipa”. Constantina Voicu a descoperit în pictură o zonă de echilibru sufletească, de lumină, un tărâm colorat al liniștii și al bucuriei de a fi pur și simplu. Fără angoase, patetisme, fără stridențe, lucrările ei te fac să te apropii în chip prietenos de ele, transmițându-ți o stare de bine atât de rară în agitata lume în care trăim.” (Revista Ateneu , Carmen Mihalache, redactor sef) Constantina Voicu Se face
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
În mod special, Biserica nu are voie să tacă. Ea trebuie să ofere alternative la o viață secularizată. Astăzi, când trăim Într-o goană după confort, Într-o preocupare obsesivă pentru frumusețea trupească, Într-o groază de Îmbătrânire și o angoasă În fața morții, viața jertfelnică a Brâncovenilor ne oferă o alternativă, ne cheamă să deslușim sensul profund al vieții, ne invită la o terapie Împotriva mediocrității. Trecem prea adesea inerți și ignoranți, fără să știm să profităm de ele, pe lângă valori
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja ca pe un pictor al memoriei ancestral-afective. Un „ecologist” al imaginii prime și paradisiace, într-o lume bântuită de „angoasa” cotidianului. O voită și voinicească încercare de a opri haotica destrămare a echilibrului lumii. Demne și grea încercare, pentru care îi mulțumim.” ( Andrei Medinski) „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică. Există la
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]