2,942 matches
-
Conștiința aceasta exacerbată a propriei existențe m-a marcat din copilărie, deși ea nu are nici o rațiune de a fi, e o farsă a unei identități sofisticate, Însetată de o exprimare accentuată, manifestată prin absență. Dar intuirea acestei stări de angoasă m-a făcut să-mi depășesc vârsta, mai precis, să-mi refuz trăirea. Fără ca cineva să mi-o impună, deodată, am ieșit din joaca băieților de vârsta mea, deși plăcerea jocului era/este un act absolut pentru mine. Poate tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că trăiește, niciodată nu l-a auzit nimeni plângându-se de ceva. Ce-a avut, domnule, de și-a luat viața, că doar nu și-o fi pus lațul de gât doar spre a demonstra că era cutremurat camusian de angoase metafizice insurmontabile? Mă uit la familia lui, o Întreb pe soție dacă cel ce s-a spânzurat avea anumite Îngândurări, dacă a lăsat ceva cu limbă de moarte? Nu, nu avea nimic, nu a spus nimic, s-a spânzurat pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
teamă și rușine să-și manifeste deschis acest sentiment profund În care nu putea să trișeze cu propria-i credință sau, mai precis, să se autotrișeze. Ea nu avea timp decât pentru acel gând interior, religios, Înăuntrul căruia Încăpeau toate angoasele În legătură cu noi, copiii, trăite doar de ea cu un individualism absolut. Timpul ei era circumscris de meandrele timpului nostru și, dacă ne Îmbolnăveam unul dintre noi, ea era capabilă, printr-o terapeutică telepatică, să preia o parte din boală asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aduc ultimul număr cu mine. Mi-e teamă că am ratat marea ocazie, cine știe dacă am să-l mai văd atât de aproape pe Marin Preda și să stau de vorbă cu el numai pentru mine. El parcă intuiește angoasa În care mă găsesc: „Coboară la chioșc, monșer, și ia o revistă“. Alerg. Când să ies, „Stai să-ți dau 3 lei“, Îmi strigă. Nu mai stau. În trei minute sunt cu revista Înapoi. Întâi Își pune alți ochelari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cel Mare, Cezar). Mă interesează ce fac aceștia În viața obișnuită sau dacă au timp și pentru a fi obișnuiți; e curios, dar nu s-a păstrat decât ceea ce este oarecum ieșit din comun În presupusa lor existență. Unde sunt angoasele, Îndoielile, teama de moarte? Se pare că faima i-a nivelat, lustruindu-le o viață-etalon ce nu mai are nimic personal, nimic uman, prin care să se simtă că au trăit cu adevărat. A fi celebru nu este o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o respingi. Uite, focul nu țâșnește direct din nări, ci de mai departe. Aripile sunt mai mari și mai întinse decât de obicei. Ochii nu au pupile, sunt ca ai statuilor vechilor greci... Ce înseamnă asta ? — Ești confuză. Sentimentul unei angoase, mai bine totuși decât gândul morții. Nu uita, e anul dragonului. Vremea începuturilor. Închise caietul și i-l dădu înapoi. Ea își lăsă mâna într-a lui. — Cum de reușești toate astea ? șopti. Să te simt, dintr-odată, atât de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
raportat la genul și subiectul producției audiovizuale; ... b) utilizarea violenței și rolul acesteia în rezolvarea problemelor; ... c) modalitatea de tratare prin imagini a scenelor de violență, tipul de plan utilizat, realismul reprezentării, rolul coloanei sonore în a genera frică ori angoasă; ... d) contextul în care este prezentat consumul de droguri și alcool; ... e) numărul și natura scenelor de nuditate, reprezentarea actului sexual; ... f) psihologia personajelor și reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenților; ... g) tipologia eroilor, scopul acțiunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216221_a_217550]
-
raportat la genul și subiectul producției audiovizuale; ... b) utilizarea violenței și rolul acesteia în rezolvarea problemelor; ... c) modalitatea de tratare prin imagini a scenelor de violență, tipul de plan utilizat, realismul reprezentării, rolul coloanei sonore în a genera frică ori angoasă; ... d) contextul în care este prezentat consumul de droguri și alcool; ... e) numărul și natura scenelor de nuditate, reprezentarea actului sexual; ... f) psihologia personajelor și reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenților; ... g) tipologia eroilor, scopul acțiunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
Artă regală», București, 1999. Repere bibliografice: Mircea Popa, „Lecturi bacoviene și alte eseuri”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1645; Iulian Boldea, „Lecturi bacoviene...”, VTRA, 1996, 4; Ioan Moldovan, În căutarea unui sens mai pur, F, 1996, 4-5; Al. Cistelecan, Sfieli și angoase, LCF, 1996, 24; Aurel Pântea, Gradul zero al retoricii, APF, 1996, 6; Iulian Boldea, Poezii din subterană, LCF, 1996, 42; Diana Adamek, Trasee bacoviene, TR, 1996, 43; Cornel Vâlcu, Alte lecturi bacoviene, ST, 1996, 9-10; Adrian Ălui Gheorghe, „Seară cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
se asociază foarte frecvent. Copiii diagnosticați cu o tulburare anxioasă primară suferă adesea și de alte tulburări anxioase. Pe scurt 5.1 Principalele categorii de tulburări anxioase din DSM-IV Anxietatea generalizată Îngrijorare excesivă permanentă și anxietate (de exemplu, nevroza de angoasă). Atacul de panică Apariție bruscă a unor sentimente intense de teroare; frică sau neliniște însoțită de reacții fizice (respirație tăiată, palpitații cardiace, disconfort) și cognitive/emotive (dorința de a scăpa, teama de a nu pierde controlul asupra propriei persoane, teama
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
relaxare musculară profundă. Această tehnică se numește procedura lui Rachman. desensibilizare sistematică. programul „Coping Cat”. sensibilizare in vivo. Teama de a avea atacuri de panică repetate determină adesea frica de a ieși în spații deschise, cunoscută ca și nevroza de angoasă. arahnofobie. fobie socială. agorafobie. Care din următoarele comportamente este un exemplu de obsesie? Spunerea de rugăciuni Număratul Spălatul pe mâini Teama de contaminare Care din următoarele tulburări anxioase apare prima, din punct de vedere cronologic? Fobia specifică Tulburarea de panică
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
neprihănită la semi-virgină / 31 FLIRTUL UN JOC INOCENT? / 33 Un import anglo-saxon? / 33 Jocul în cadrul mecanismelor sociale / 39 Jocul flirtului: necuviințe cuviincioase / 45 Nerușinatele / 60 FLIRTUL MONDEN "VICIUL FEMEILOR CINSTITE" / 81 Despre balanța sentimentelor / 83 De la flirt la adulter / 88 ANGOASELE SFÂRȘITULUI DE VEAC / 97 Flirtul culme a perversității / 98 Flirturi romanești și perversități / 114 Partea a doua: 1914-1945: Sub semnul băiețoasei / 129 PRIMUL RĂZBOI MONDIAL: SFÂRȘITUL UNEI LUMI / 133 Vremea datoriei și a austerității / 133 Surorile de caritate și "nașele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îmbătătoare a balului, a acestei "clipe desfătătoare" arată destul de bine că un hohot de râs, un vals însuflețit în brațele unui băiat sunt suficiente pentru a o vindeca, măcar vreme de-o clipă, de suferințele cotidiene. Pentru a-i anihila angoasa, neliniștea existențială, întrebările rămase fără răspuns. Așa frivole cum sunt, flirturile Catherinei au darul de a o reconforta. Îi confirmă propria valoare, îi întăresc încrederea în sine, în puterea sa de seducție. De la un flirt la altul, observă tânăra, devine
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trezească în ea însăși pentru a dansa, și care acum "nu mai vrea s-o părăsească". Tânăra e "însetată de-un sărut", de "două brațe" care s-o strângă cu putere. Toți nervii îi sunt întinși, "întinși și strigându-și angoasa". Prin urmare, pentru Catherine flirtul nu are numai o funcție de distracție, ci și o funcție educativă, o funcție de trezire. O tulbură, o amețește, îi provoacă fiori și senzații îmbătătoare. Oferă senzualității pe care ea se încăpățânează s-o refuleze un
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se expusese tuturor privirilor. Fără îndoială, nici cedând nu s-ar fi putut compromite mai mult. Poate că reputația ei, ca și aceea a unei fete tinere prea zburdalnice, fusese distrusă, sau cel puțin pătată de această faptă rea, flirtul. ANGOASELE SFÂRȘITULUI DE VEAC Este flirtul o faptă rea? Cuvântul este desigur cam prea dur. Și totuși, nu este mai puțin adevărat că, în perioada Belle Époque, chiar dacă rămâne cel mai adesea superficial și efemer, flirtul nu este considerat niciodată anodin
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
temerile care marchează, în perioada Belle Époque, întreg corpul social: teama de femeia modernă, teama de mutațiile sfârșitului de secol, teama de decadență... Când citești aceste romane, simți că inspirația autorilor lor își trage seva dintr-un veritabil fond de angoase. Însă asta nu e totul. Acestor neliniști provocate de mediul social, percepute și amplificate de imaginația romancierilor, li se adaugă alți factori susceptibili a produce denaturări, cu o specificitate literară mai pronunțată. Romancierii la care ne referim sunt marcați de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apăra împotriva unor potențiale acuzații de imoralitate? Ne-am putea întreba unde se sfârșește angoasa și unde încep închipuirile acestor romancieri atât de sentențioși. Monștrii pe care îi înfierează acești autori nu sunt oare, în egală măsură, propriii lor demoni? Angoasa, reală, pe care o încearcă ei în raport cu fenomenul flirtului este dublată de complezență. Simțim că scrierea acestor romane le-a provocat autorilor lor o satisfacție răutăcioasă. Toți descriu cu nespusă delectare scenele erotice. Cât despre conflictele pe care le provoacă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
surori ale Năzuinței, mirese ale Desăvârșirii, mame ale Milostivirii, exclamă autorii, luați vrerea noastră sub sfânta voastră oblăduire [...]. Oh, voi Femei, dacă veți ști să deveniți acum iubite preacurate, viitorul va fi o apoteoză a Dreptății, a Frăternității, a Dragostei". Angoasa decăderii cedează locul unei speranțe milenariste, unei rugi înflăcărate și extatice închinate femeii mântuitoare. Imaginea semi-virginei prostituate se estompează în fața surâsului dătător de curaj al Mariei. Iar mormântul face loc leagănului... Partea a doua 1914-1945: Sub semnul băiețoasei În concluzie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
face loc leagănului... Partea a doua 1914-1945: Sub semnul băiețoasei În concluzie, în perioada Belle Époque flirtul nu se mărginește la a-și face apariția la baluri și prin saloane, ci invadează imaginarul colectiv, bântuie spiritele, generează o sumedenie de angoase și de întrebări. Celor care nu văd în flirt decât o joacă nevinovată, moraliștii le răspund că, dimpotrivă, acesta este un joc periculos, culmea perversității feminine. Este în același timp și o maladie morală, o primejdie de moarte care amenință
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scurtă, pantofi cu talpa plată și își fardează fața. Ele "beau tărie", fumează ca turcii, "înjură ca niște birjari"92 și umplu cafenelele cu hohotele lor de râs, dogite ori cristaline. Însă atitudinea dezinvoltă a acestor tinere femei maschează multe angoase: teama de bărbați, teama de sexualitate, de ce va spune lumea, de o sarcină nedorită. Trebuie să reamintim că în 1920 nu exista încă niciun mijloc contraceptiv foarte sigur. "Camera albastră", intenționând să repopuleze Franța decimată de război, votase chiar o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adevărat că, începând cu anii '20, flirtul, mai ales atunci când rămâne ocazional, devine considerabil mai încordat. Mai mult ca niciodată, acesta se înrudește cu "micul război între sexe" pe care îl prevesteau moraliștii perioadei Belle Époque. El face să plutească angoasa frustrării asupra dorinței masculine și spectrul violului asupra virtuții feminine. Tinerele fetele, care acum nu mai sunt nici însoțite, nici încorsetate, sunt cele mai amenințate. Dacă vor să-și păstreze intactă virtutea, trebuie să se apere ele însele de bărbați
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dedice căminului, care capătă însemnătatea unui refugiu. De asemenea, mulți petrecăreți pun capăt extravaganțelor de până atunci. Francezii par să ducă din nou un trai mai așezat, mai ordonat. Să se fi întors oare puritanismul? Da și nu. Căci această angoasă determină în același timp și punerea sub semnul întrebării a moralei tradiționale. "De ce să le acordăm atâta importanță celor care încearcă să ne impună mereu aceleași legi morale pentru a ordona o lume aflată în continuă schimbare?" se întreabă scriitorul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din spate..". "Mădular în formă de cazma", "bocănit de copite", "miros de fum"... Sofia visează că se împreunează cu diavolul. În vis, ea se dedă unei liturghii satanice, unui sabat blasfemator, unei profanări a lăcașului de cult. Toate dorințele, toate angoasele sale se învălmășesc în acest vis într-un dans satanic. El evocă suferința din lagărele de concentrare, martiriul oamenilor transformați în schelete, în simple "oase goale", asemenea unor Hristoși răstigniți. El face trimitere la criza spirituală prin care trece Sofia
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
experiența se transformase într-un complet fiasco. Această împreunare fusese nu o dezvirginare, ci mai curând o "înghesuială patetică", o "copulare jenantă". Ajungând la un hotel jalnic amețit de "oceanele de bere" pe care le îngurgitase pentru a-și domoli angoasa inițială, Stingo iese din această experiență simțindu-se încă și mai umilit. Partenera sa, "o prostituată bătrână, obosită, de pe plantațiile de tutun", îi reproșase neîncetat, în vreme ce el, "călare pe trupul ei îmbătrânit", "pompa de zor", că se mișcă "mai încet
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate făcîndu-ne părtași la Istoria unui stat-lume (cum spunea J. Galtung) și creează, într-un ritm frenetic, tipare și identități. Produsele media flatează populismul cultural și diseminează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]