9,656 matches
-
Predominanța sexului feminin la vârste de 75 de ani i peste este explicată prin durata de viață mai mare în rândul femeilor. Profilul factorilor de risc asociază: preexistența anginei pectorale (70%), HTA (55%) și DZ (30%). Dislipidemia (37%), obezitatea (27%), antecedentele heredocolaterale (20%), fumatul (20%) sunt mai puțin frecvente la vârstnici (11,12). STEMI ar trebui suspectat la orice persoană vârstnică ce a instalat o tulburare acută de comportament, durere abdominală fără o etiologie certă sau o sincopă (11,12). Examenul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
evaluat rolul terapiei hipolipemiante cu statine la pacien ii vârstnici atât în prevenția primară, cât și secundară. Acest studiu a inclus 5.804 pacienți (2.804 bărbați și 3.000 femei) cu vârste cuprinse între 70 i 82 ani, cu antecedente cardiovasculare sau cu factori de risc cardiovascular. S-a administrat Pravastatin 40 mg/zi la 2.891 pacienți și placebo la 2.931 subiecți control. Perioada de urmărire a fost de 3,2 ani. Rezultatele au arătat că pravastatin scade
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
Schwartz și colaboratorii săi au arătat în studiul Myocardial Ischemia Reduction with Aggressive Cholesterol Lowering (MIRACL) scăderea mortalității globale și a incidenței evenimentelor coronariene recurente prin utilizarea atorvastatin 80 mg/zi la 3.086 pacienții cu sindrom coronarian acut în antecedente, efect evidențiat la 6-8 săptămâni de la inițierea tratamentului (50). Membrii Cholesterol Treatment Trialists’ Collaborators au realizat în 2005 o meta-analiză care a inclus 14 studii randomizate la 90.056 subiecți tratați cu statine, demonstrând o reducere cu 12% a mortalității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
infarct miocardic acut, rezultă că pacienții vârstnici sunt mai frecvent hipertensivi (77,1%) și unul din trei prezintă diabet zaharat (DZ) (36,1%). Boala arterială periferică se întâlnește la 14,8% dintre pacienți; 12,9% sunt fumători, 26,9% au antecedente familiale de boală cardio- vasculară, iar jumătate din pacienți au hiperlipoproteinemie (52,3%), date concordante cu cele din lotul nostru de studiu (tabelul 17.1). În ceea ce privește comorbiditățile la pacienții vârstnici cu SCA, tot din registrul CRUSADE (13) rezultă că unul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
jumătate din pacienți au hiperlipoproteinemie (52,3%), date concordante cu cele din lotul nostru de studiu (tabelul 17.1). În ceea ce privește comorbiditățile la pacienții vârstnici cu SCA, tot din registrul CRUSADE (13) rezultă că unul din trei pacienți (32%) prezintă în antecedente infarct mio - cardic, unul din patru pacienți are în antecedente angioplastie percutană transluminală (APTL) (21,4%) sau chirurgie de bypass (BAC) (23,2%), unul din patru pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
cele din lotul nostru de studiu (tabelul 17.1). În ceea ce privește comorbiditățile la pacienții vârstnici cu SCA, tot din registrul CRUSADE (13) rezultă că unul din trei pacienți (32%) prezintă în antecedente infarct mio - cardic, unul din patru pacienți are în antecedente angioplastie percutană transluminală (APTL) (21,4%) sau chirurgie de bypass (BAC) (23,2%), unul din patru pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
rezultă că unul din trei pacienți (32%) prezintă în antecedente infarct mio - cardic, unul din patru pacienți are în antecedente angioplastie percutană transluminală (APTL) (21,4%) sau chirurgie de bypass (BAC) (23,2%), unul din patru pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică. Studiul nostru a demonstrat o incidență mai mare și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
prezintă în antecedente infarct mio - cardic, unul din patru pacienți are în antecedente angioplastie percutană transluminală (APTL) (21,4%) sau chirurgie de bypass (BAC) (23,2%), unul din patru pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică. Studiul nostru a demonstrat o incidență mai mare și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
sau divorț - dacă mai are copii în instituție și unde anume. 4. Felul și numărul contactelor cu familia ori cu rudele - existența unor încercări de reintegrare familială. 5. Data la care copilul a devenit adoptabil și motivația. b. Date medicale Antecedente personale Fiziologice: - durata sarcinii - eventuale probleme medicale apărute în cursul ei - felul nașterii - prezentația - scor APGAR - greutate, talie, perimetre la naștere alimentație Patologice: - boli infecto-contagioasespitalizări - boli cronice sau tratamente de lungă durată. Antecedente heredo-colaterale Imunizări Starea prezentă la întocmirea fișei
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
devenit adoptabil și motivația. b. Date medicale Antecedente personale Fiziologice: - durata sarcinii - eventuale probleme medicale apărute în cursul ei - felul nașterii - prezentația - scor APGAR - greutate, talie, perimetre la naștere alimentație Patologice: - boli infecto-contagioasespitalizări - boli cronice sau tratamente de lungă durată. Antecedente heredo-colaterale Imunizări Starea prezentă la întocmirea fișei: - examenul pe aparate și sistemul - examenul de laborator descrierea copilului - fotografie Anexa 3 FIȘA DE OBSERVAȚIE NUME/PRENUME: SUBIECTUL OBSERVAT: LOCUL OBSERVAȚIEI: DURATA OBSERVAȚIEI: 1. Deprinderile de comunicare: - verbală - nonverbală - lecturascrisul - folosirea telefonului
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
pentru boala coronariană severă la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus 2.546 de pacienți de sex masculin, adresați pentru testarea de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând ca variabile independente: prezența antecedentelor de insuficiență cardiacă congestivă sau de utilizare a tratamentului cu digoxin, subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
riscului, o evaluare clinică amplă, evaluarea parametrilor biochimici, cât și evaluarea performanței cardiace și a capacității de efort. 10.2. Estimarea riscului Selecția pacienților vârstnici pentru aplicarea măsurilor de prevenție primară și secundară este imperios necesară, având în vedere că antecedentele personale patologice cardiovas - culare reprezintă cel mai important predictor pentru apariția unui nou eveniment cardio - vascular, precum și pentru mortalitate (11). Conform recomandărilor ultimului ghid de prevenție a bolilor cardiovasculare al Societății Europene de Cardiologie din 2012, precum și ale ghidului AHA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Risk Evaluation) sau prin grila Framingham, considerate modelele de predicție a riscului (15,16). Acestea sunt validate pentru subiecți cu vârsta sub 70 de ani, dar sunt utilizate și pentru calcularea riscului cardiovascular la subiecții vârstnici fără afecțiuni cardiovasculare în antecedente, în absența altor alternative (17,18). Între cele două sisteme de calculare a riscului cardiovascular acceptate există multiple similitudini, dar și diferențe (tabelul 10.1). Așadar, scorul de risc Framingham permite evaluarea riscului cardiovascular la subiecți cu vârsta sub 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vârsta peste 70 de ani nu sunt incluși în grilele standard de calculare a riscului cardiovascular. În ultimii ani s-au dezvoltat noi scoruri privind calcularea riscului cardiovascular care încorporează în algoritmul de calcul noi parametri precum, etnia, statutul social, antecedentele heredo-colaterale de boli cardiovasculare, insuficiența renală cronică și proteina C reactivă înalt specifică. Nici una dintre aceste grile de calcul a riscului cardiovascular nu este validată la populația vârstnică, nefiind fezabile la această categorie de pacienți (19 -21). La evaluarea screening
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
scop comparativ- cu adulții tineri. Pentru a schimba această falsă percepție, Smith și colaboratorii săi recomandă întreruperea fumatului la toți pacienții, indiferent de vârstă (69) . Întreruperea fumatului a determinat scăderea cu 50% a mortalității la pacienții cu infarct miocardic în antecedente, cu beneficii maxime în primul an (70). Riscul apariției unui nou eveniment coronarian scade imediat după întreruperea fumatului, ajungând la nivelul similar unui nefumător după 5 ani de sevraj. La subiecții cu vârsta peste 70 de ani cu boală coronariană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
beneficii maxime în primul an (70). Riscul apariției unui nou eveniment coronarian scade imediat după întreruperea fumatului, ajungând la nivelul similar unui nefumător după 5 ani de sevraj. La subiecții cu vârsta peste 70 de ani cu boală coronariană în antecedente incluși în studiul Coronary Artery Surgery Study (CASS) s-a evidențiat scăderea riscului cardiovascular în procente similare la pacientul vârstnic și adultul tânăr (71). 10.2.2. Factori de risc „non-tradiționali” cu relevanță la vârstnici La vârstnici au fost identificați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vârstnici. Aceasta este reprezentată de confuzie, sincopă, apatie, anorexie, dispnee, fatigabilitate, amețeli, vertij și „stare de rău general”. În plus, creșterea prevalenței tulburărilor cognitive și a demenței odată cu înaintarea în vârstă fac uneori imposibilă anamneza, obținerea istoricului bolii și a antecedentelor patologice, ceea ce face dificil diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor cardiovasculare. Examenul clinic la vârstnici relevă adesea prezența markerilor de ateroscleroză sistemică: gerontoxon, xantelasme etc. Sunt frecvent decelate sufluri arteriale carotidiene, abdominale, care confirmă, de asemenea, prezența aterosclerozei în multiple
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vasculară în multiple teritorii. Un studiu care a inclus 1.802 subiecți cu vârsta între 60 i 90 de ani a arătat că 79% dintre pacienții cu boală arterială periferică prezentau și boală coronariană clinic manifestă și un ACV în antecedente (93). În concluzie, factorii care contribuie la dificultățile în diagnosticarea bolilor cardiovasculare la vârstnic- pot fi sistematizați astfel:simptomatologia nespecifică;tendința pacienților și a familiei de a considera simptomatologia drept „stare generală normală” conform vârstei;reținerea pacientului vârstnic de a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cu vârsta peste 75 de ani. 10.5. Concluzii Degenerarea fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere cu senescența altor organe și sisteme, cauzează diverse boli cardiovasculare și le agravează pe cele preexistente. La pacienții vârstnici, o afecțiune cardiovasculară aterosclerotică în antecedente, ca de exemplu un infarct miocardic acut, reprezintă un predictor puternic de recurență a unor noi evenimente cardiovasculare. De aceea este imperios necesară implementarea măsurilor de prevenție, independent de vârstă. Astfel, studiile au arătat reducerea mortalității și morbidității la vârstnicii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
În EI asociată stimulatoarelor cardiace și defibrilatoarelor, hemoculturile sunt pozitive în 77% dintre cazuri, cei mai frecvenți germeni fiind stafilococii ( S. aureus în formele acute și S. epidemitis în cele subacute) (22,23). Hemoculturile negative se pot datora fie tratamentului antecedent cu antibiotice, fie tipului de microorganism (bacterii intracelulare sau microorganisme care necesită medii de cultură speciale). Hemoculturile negative sunt prezente în proporție de 16,7% la vârstnicii cu EI (24), dar vârsta per se nu constituie un factor independent de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
de profilaxie, diagnostic și tratament al EI, versiunea 2009 (2). Indicațiile de profilaxie au fost limitate la persoanele cu boli cardiace cu risc crescut de infecție: cei cu proteze valvulare sau alte materiale utilizate în repararea valvulară, cu EI în antecedente sau cu anumite boli cardiace congenitale (tabelul 24.9) (2). Procedurile care necesită profilaxie antibiotică sunt procedurile stomatologice care necesită manipularea gingivală, periapicală sau perforația mucoasei bucale (tabelele 24.10 și 24.11) (2). Profilaxia nu este recomandată în cazul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
perioadă de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
negative, la un segment de populație cu prevalență crescută a bolii coronariene. Rezultatele fals pozitive la testul de efort pot fi de asemenea mai frecvente la vârstnici, datorită prevalenței mai mari a unor factori de confuzie precum infarctul miocardic în antecedente sau hipertrofia de ventricul stâng (VS). Numărul rezultatelor fals pozitive poate fi redus prin excluderea de la testul de efort a pacienților care au o electrocardiogramă de repaus cu modificări ce se pretează la confuzii (3). În acord cu recomandările European
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
care a apărut conversia în timpul perioadei de urmărire, a fost aproape identic cu riscul la subiecții care au avut un răspuns inițial anormal al segmentului ST la testul de efort (2,72 versus 2,8, p < 0,002) (10). În funcție de antecedentele pacientului, de rezultatul evaluării clinice și ale testării de efort se stabilește diagnosticul de angină pectorală și riscul cardiovascular. Mai departe pot fi necesare metode suplimentare imagistice, pentru evaluarea perfuziei miocardice. La pacienții clasificați la risc scăzut pe baza informațiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
răspunsului frecvenței cardiace la tratamentul betablocant și printr-un test de mers sau de efort, dacă răspunsul la doza stabilită inițial nu este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25 mg reduce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]