3,836 matches
-
martorului sub ochii căruia , în 14 decembrie 1989 nu s-a petrecut absolut nimic evenimențial în Piața Unirii Iași, cât și pe platforma Combinatului de utilaj greu , de natură să sugereze iminența unui protest politic , sau mă rog , o revoluție anticomunistă . În vidul prozaic temporal s-a comis totuși, un fel de raport, o lucrare, aș numi-o cu malițiozitate, antologie de truc și chestii, prin excelență de sorginte tupeist-livrescă, însoțită de explicația : “Am considerat necesară apariția acestei cărți pentru că trebuie
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
găseau oricând , doar apariția cărții în cele două ediții, respira generos în librării după 1989. De ce a evitat să scrie despre mine ? Ce angajament anume a excedat obligația-i firească de a face referiri la contribuția lui Tacu la rezistență anticomunistă? M-am simțit îndreptățit să fac din toate acestea un caz. Decizia nr.593/18 .03 .2004 “SE ACORDĂ CALITATEA DE LUPTĂTOR ÎN REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ domnului TACU ALEXANDRU , în baza prevederilor OUG 114/1999 etc. Sub dictatura totalitară existam silnic
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
a excedat obligația-i firească de a face referiri la contribuția lui Tacu la rezistență anticomunistă? M-am simțit îndreptățit să fac din toate acestea un caz. Decizia nr.593/18 .03 .2004 “SE ACORDĂ CALITATEA DE LUPTĂTOR ÎN REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ domnului TACU ALEXANDRU , în baza prevederilor OUG 114/1999 etc. Sub dictatura totalitară existam silnic în epicentrul registrului de relații adverse cu securitatea, neaspirând cu abilitățile și relațiile consistente la o, neapărat, revoluție. Dar nu cunoșteam că numitul CaSSian Maria
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
profunzimea lor organică germenii Hekatei, (otrăvurilor întunecate ). Domnule, am tristețea să vă reamintesc răscolitoarea dramă: FIUL MEU, TÂNARUL POET ALEXANDRU MĂLIN TACU, A FOST ASASINAT POLITIC LA VÂRSTA DE 17 ANI, altfel spus, ÎNFRÂNT PE FRONTUL DE ONOARE ÎN REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ. Mălin, înzestrat cu o dinamică fericită îsi umilea adversarii prin înfățișarea plină de savoare și demnitate model, prin frumusețea fizică încântătoare. Un sportiv efeb, seducător. Deranja “lumea bună” cu ritmul de invidiat al afirmării în domeniul creației. Pe deasupra, Mălin era
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Popular Român la date diferite , de autori diferiți în aceeași localitate, determină o solidarizare disjunctă a faptelor și, detaliu cu detaliu, pe cale de consecință, apare lovirea lor de nulitate absolută. Dacă ne raportăm la tehnicile de înființare a unei organizații anticomuniste, la exigențele diseminării ei în mulțime, la sagacitatea suplă a contactelor, la aplicarea în pași mărunți, de velur, sau după caz, în tumult tactic spre victorie , prin contraste de aspect, organizația Frontul Popular Român, nu a existat niciodată ! Din start
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
revoluție victorioasă post festum cu eructație la desert, împotriva celui mai criminal și forte regim politic din Europa impunea un epilog demn de imperativul barangaliu, Fii cuminte Cristofor! Pag. 191 - “Cu câteva zile înainte, în oraș au fost împrăștiate manifeste anticomuniste, cetățenii fiind îndemnați să participe la un miting anticeușist în Piața Unirii, la ora 16. Pag. 258 - 259“ - Manifestele (Frontului), au fost tiparite pe hartie FORMAT A 4. Pag. 177 - Matrița acestor manifeste era CONFECȚIONATĂ DIN ȘASE RADIERE . . . N.n. - Am
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pentru “pampușca” tumefientă de la Iași, Paiața Hunirii !) Pag. 261 - Revoluționarilor din 14 decembrie 1989 le-am acordat drepturi chiar înaintea altora.( C.Simirad fost primar al Iașului) . (Ei, așa mai merge : punct ochit , punct lovit . Omul mai face o revoluție anticomunistă , mai una , alta , dar... mai și câștigă !) . Pag. 262 - “Membrii Asociației revoluționare 14 Decembrie” sau declarat nemulțumiți că autoritățile , atât cele de la nivel central , cât și liderii administrației județene au ignorat această ZI IMPORTANTĂ PENTRU ROMÂNIA ... Indignarea lor este cu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
erau făcute prin presare, cu o literă oarecum standardizată . Ce rost mai aveau probele grafologice ? Să o luăm băbește : In data de 14 decembrie 1989 ora 16 , cum - necum “pe un ecran halucinant s-a ținut fictiv, marea revoluție anticeaușistă , anticomunistă , antisocialistă din Piața Unirii Iași”, încununată de un eșec lamentabil și ridicol , mai precis nu s-a mișcat nimic , dar ABSOLUT NIMIC! Data de 14 decembrie, în municipiul Iași, a trecut ca orice zi, banală: cu barabule, takamury, bere Zimbru
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Europei . Proprietari de mituri și avortoni rentabili, chiuretați de pârlaci în căutarea unei sosii perene . Cam multi termeni barbari, dar mesajul tocmai îi cere ca remediu împotriva toxinei din fariseismul declarațiilor . Elevii claselor a dousprezecea din România învață istoria revoluției anticomuniste de la Iași 1989 - Piața Unirii, după sursa Cassian Maria Spiridon și iau de bune palavrele samsarilor din agora . CE PRĂPĂD, CE MIZERIE MORALĂ! Miza calculată corespunde realmente fostelor tentative didactice de construire a “omului de tip nou”, un rest de
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
întoarcem, pentru început, cu mai bine de cinci ani în urmă, în noiembrie 1989, când economistul Ștefan Prutianu, împreună cu încă doi prieteni de la Centrul de cercetări științifice și inginerie tehnologică, Casian Maria Spiridon și Ionel Săcăleanu, înființau o organizuație conspirativă anticomunistă intitulată “Frontul Popular Român”. N.n. -Propunem să refacem istoria, din paginile cum urmează : 123 - “Frontul Popular Român este o organizație construită în secret, în perioada 27 noiembrie - 14 decembrie 1989, având la bază norme și pricipii conspirative” ... 199 - “Ștefan Prutianu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
dintre rapsozii lui cei mai înfocați și mai recompensați (în 1949, 1950 și 1951 e laureat al Premiului de Stat, în 1974 și 1978, e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor etc.). Lungi compuneri epic-discursive exaltă lupta împotriva „dușmanilor poporului” (partizanii anticomuniști din munți), noile șantiere, modelul Rusiei bolșevice și utopia comunistă. Mult timp, D. este valorizat exclusiv ca autor al poemelor Lazăr de la Rusca (1949) și Minerii din Maramureș (1951), intens mediatizate, impuse în programele școlare și în manuale ca modele
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
dar pentru aceasta tot mai convinși de adevărul luminii, și mai tari și împăcați interior de certitudinea că servim o cauză etern invincibilă” (Cum stăm, 1967). Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o revistă de constantă atitudine anticomunistă. Alături de semnatarii permanenți ai textelor ideologice (V. Posteucă, N. Petra, John Halmaghi), Horia Stamatu susține ultima serie a publicației cu o suită de eseuri și pamflete pe marginea dezastrului economic, politic și social din România ceaușistă (Scrisoarea unui european, Altă
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
romano”, „Il Quotidiano” ș.a., devenind și colaborator permanent, din 1945 și până în 1950, al secției române a postului Radio Roma. În aprilie 1949 face să apară publicația lunară în limba română „Țara”, „tribună a românilor liberi”, cu un profund caracter anticomunist, ceea ce a contat, probabil, în mare măsură, la numirea sa ca director al secției române a postului de radio Europa Liberă, chiar de la înființarea acestuia, în 1950, la München. În „Țara” au apărut documente revelatorii privind procesele intentate de comuniști
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
1954 intră la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București, dar în noiembrie 1956, după revoluția din Ungaria, va fi arestat și condamnat la doi ani de închisoare, urmați de alți cinci ani de domiciliu obligatoriu în Bărăgan, pentru agitație anticomunistă. După trei ani de la eliberare, timp în care lucrează ca zilier, își continuă studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București. A debutat cu proză scurtă în „Luceafărul” (1966). În 1968, entuziasmat de neparticiparea României la invazia Cehoslovaciei de către
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
sociale și culturale. Documentul nu va obține semnăturile colegilor de breaslă, cu excepția lui Ion Vianu și Ion Negoițescu. Este arestat, apoi obligat să se expatrieze, în toamna anului 1977, când ajunge în Franța. După această dată desfășoară o intensă activitate anticomunistă, prin nenumărate interviuri, articole și scrisori deschise publicate în presa străină sau difuzate la Radio Europa Liberă. Tot la Europa Liberă sunt difuzate, în lectura autorului, fragmente ample din romanele Ușa... și Gherla. În 1978 devine membru fondator al Comitetului
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
membru fondator al revistei „L’Alternative” și membru în colegiul de onoare al revistei „Kontinent”. Din 1980 este director al colecției „Est-Ouest” de la Editura Hachette și apoi de la Albin Michel. Între 1980 și 1990 participă la diverse conferințe și colocvii anticomuniste, fiind, printre altele, membru fondator al Internaționalei Rezistenței, cu sediul la Paris; pentru toate acestea, este de mai multe ori ținta unor atentate puse la cale de agenți ai Securității de la București. În 1986 i se conferă, de către ministrul Culturii
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
în politică. În ceea ce privește alegerile prezidențiale din România, importanța lor vine din faptul că, de fiecare dată, ele coincid cu alegerile legislative și senatoriale. În România, lipsa de transparență a pasajului 1989 condiționează structurarea clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se conturează un pluralism de coaliții hibride, din cauza tendințelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
le petrec în opoziție nu permit construirea unui partid structurat care să-și reînnoiască discursul, practica și elita politică. Constatăm o diminuare globală a distanțelor ideologice ce nu se sincronizează cu opoziția structurilor postnomenclatură nerecunoscută și partidele care utilizează etichetarea anticomunistă ca garanție a calității. Reculul PRM arată că partidul de extremă dreapta își asumă indirect rolul de stabilizare politică, ce permite, astfel, depășirea opozițiilor de dinainte de 2000, animate de tensiuni punctuale. El favorizează crearea unui consens ce facilitează o colaborare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Eftimiu, Mihai Ralea, Zaharia Stancu. Imediat după august 1944, la solicitarea lui Iuliu Maniu, reactivează ziarul „Dreptatea”, pe care îl conduce până în 1947, sprijină apariția ziarului social democrat „Libertatea” și intenționează să scoată, împreună cu Zaharia Stancu, un ziar de luptă anticomunistă, „Ofensiva”, proiect respins de Comisia de Armistițiu. Colaborează acum frecvent la „Curierul”, condus de Augustin Popa. În ianuarie-martie 1945 este director al Teatrului Național din București și director general al teatrelor, fiind ultimul cumulard al celor două funcții; după instaurarea
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
nostru, care le pot fi spre întărire sufletească, precum și tot ce avem mai deosebit în visteria noastră proprie, cu care avem tot dreptul să ne mândrim.” În prima sa serie, C. este, în exclusivitate, o revistă culturală, de fermă orientare anticomunistă și, implicit, antisovietică. Susținută de colaborarea permanentă a lui Aron Cotruș și a lui Pamfil Șeicaru, se situează între cele mai importante reviste românești ale perioadei postbelice, impunându-se deopotrivă prin ținuta publicistică, prin valoarea textelor selectate și, dincolo de unele
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al publicației semnează o Profesiune de credință, în care se încearcă adoptarea unei poziții politice de echilibru între extremismele cu un caracter naționalist, dar net anticomunist. Rubrici obișnuite sunt: „Creionări”, „Centrul politic”, „Centrul economic și social”, „Din șapte zile”. Între semnăturile mai importante, se disting cele ale lui Aron Cotruș, Ștefan Dragu, Ion Băleanu, N.N. Diaconescu, T. Mihailovici. Partea literară este redusă. Cronicos semnează sporadice Însemnări
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
diluat pe parcurs, revista acordând, în special după 1981, mult spațiu unor texte cu caracter propagandistic. C. l., a cărei prezență în viața literară a diasporei românești atinge trei decenii, se remarcă prin accentuatul său caracter de dreapta, antisovietic și anticomunist. M.P.-C.
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
de oficialitatea comunistă, în urma participării la o șezătoare literară organizată de ziarul „Dreptatea” și de Partidul Național Țărănesc. Alături de Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Dinu Pillat, Constant Tonegaru, Theodor Mihadaș și alții, C. face parte, din 1946 până în 1950, din Asociația (anticomunistă) Mihai Eminescu, condusă de preotul catolic Marie-Alype Barral. La sfârșitul anului 1947, lui C. îi apare la Editura Cultura Națională romanul Blocada, prima parte dintr-o trilogie epică, Simfonia dobrogeană, pe care piesa La Farmecul nopții, ca și nuvelistica debutului
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
Un alt tip de proză încearcă scriitorul în romanul Hotarul de nisip, cele șase capitole definitivate, din varianta inițială a cărții, datând din anii 1952-1954. E vorba de un roman de acțiune cu trimiteri retrospective, reconstituind episoade din lupta românească anticomunistă. SCRIERI: La Farmecul nopții, București, 1945; Blocada, București, 1947; ed. 2, pref. Petru Comarnescu, Cluj-Napoca, 1991; Din cetățile de scaun ale Țării Românești, București, 1974; De la Negru Vodă la Neagoe Basarab. Interferențe literar-artistice în cultura românească a evului de mijloc
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
lui Gellu Naum. În paralel, i se interpretează în concerte diverse piese muzicale (o sonată pentru vioară și pian, o simfonie, lieduri etc). În 1985, implicată în cazul inginerului Gheorghe Ursu, arestat de Securitate în urma denunțului că scrie un jurnal anticomunist și ucis în închisoare, jurnal în care erau notate discuții purtate în casa poetei, aceasta, de teamă că va trebui să dea explicații și să suporte consecințele, părăsește țara, stabilindu-se în SUA. Aici va fi prezentă la început cu
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]