3,713 matches
-
1963-1969), trecând ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1978). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
fost reînscris la intervenția lui N. Iorga, impresionat de figura adolescentului slăbuț și îmbrăcat sărăcăcios pe care îl întâlnea adesea în anticariatele bucureștene. A îndeplinit diverse munci pentru a-și putea plăti taxele școlare. În 1920 e angajat corector la „Anuarul economic al României”, și peste un an va conduce librăria socialistă „Casa Poporului” de pe strada Brezoianu, loc de întâlnire al militanților socialiști și social-democrați. Aderă la Uniunea Tineretului Socialist, al cărei președinte devine (1924-1926). Între 1923 și 1926 activează în
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
1965 la „Iașul literar” (cu studiul V. Alecsandri și marii poeți din epoca lui Augustus) și la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași” (cu studiul M. Eminescu și arta traducerii din poeții greco-latini). Colaborează la „Studii clasice”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Limba română” (Chișinău), „Studia antiqua et archaeologica”, „Convorbiri literare” ș.a. I se decernează Premiul „Francesco Petrarca” (Avignon, 1979), pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
1936 se transferă la Liceul „Aurel Vlaicu” din București. A debutat în 1921 cu note și recenzii în „Buletinul Institutului de Literatură” al lui Mihail Dragomirescu. Este prezent, de asemenea, cu articole referitoare la aromâni sau articole de cultură în „Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o serie de cărți în care probează
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
DIN TRADIȚIILE POPULARE ALE ROMÂNILOR DIN UNGARIA, publicație periodică apărută din anul 1975 la Budapesta, sub auspiciile Secției naționalităților conlocuitoare a Asociației Maghiare de Etnografie. Nu este definită ca un anuar aparte al subsecției românești, dar volumele, care ies mai întâi o dată la doi-trei ani, iar din 1993 anual, poartă același titlu, iar numerotarea este succesivă. Redactorul-șef al publicației a fost, la început, președintele adjunct al Asociației, dar în ultimii
DIN TRADIŢIILE POPULARE ALE ROMANILOR DIN UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286785_a_288114]
-
de pe Milcov, conferențiază I. A. Bassarabescu, I. Cantacuzino, Mircea Eliade, C.C. Giurescu, Iorgu Iordan, S. Mehedinți, Leca Morariu, D. Murărașu, Cezar Petrescu, Ion Petrovici, Ion Pillat, Al. Procopovici, C. Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, I.M. Sadoveanu, Al. Tzigara-Samurcaș. Debutează în „Anuarul Societății literare «Gr. Alexandrescu»” din Focșani (1921-1922) și editorial cu volumul Ținutul Vrancei (1930). Face parte din colegiul de redacție al revistelor focșănene „Milcovia” (1930-1936), „Școala Putnei” (1932), „Căminul” (1932-1933), „Crinul” (1937) și conduce singur revista „Ethnos” (1941-1943). D. este
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
unde ctitorește „Galeria oamenilor de seamă” în casa Lovineștilor, muzeograf la Muzeul Județean Suceava, din 1978 conducând și organizând Fondul memorial-documentar „S. Fl. Marian”. Debutează cu un articol în „Zori noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor”, „Ateneu”, „Argeș”. „Ultimul cunoscător complet” al spiritualității din zona Fălticenilor, cum
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
Dicționarului limbii române. Se impune cu lucrări originale asupra literaturii vechi, editări de texte vechi, studii de toponimie, lexicografie, gramatică, istorie a limbii, remarcându-se ca filolog de formație eclectică, cu preocupări multiple. Majoritatea contribuțiilor le publică în revistele „Dacoromania”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Revista filologică” și altele. Încă din 1914 începe să editeze texte vechi românești: Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian (studiu și transcriere). La început folosește transliterația, deoarece: „Transcrierea cu litere latine trebuie întocmită astfel încât
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
de istorie literară, iar din 2002 este cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. În publicistică, s-a manifestat cu oarecare parcimonie, dar niciodată fără relief. Cu studii, articole, cronici și recenzii a colaborat la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (unde debutează în 1965, fiind între 1988 și 1996, în colegiul de redacție), „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Basarabia”, „Echidistanțe”. D. s-a consacrat cu perseverență unor proiecte colective: Dicționarul
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
Stinghe, Brașov, 1901, 66-71, 173-174, 177, 188, 191; Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 8-9, 15a.; Em. Kretzulescu, Codex Kretzulescus, RIAF, vol. XI, 1910, partea I; I. Crăciun, Cronicile românești ale Transilvaniei și Banatului, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, t. I-II, 1958-1959; Ist. lit., I, 643-644; Dicț. lit. 1900, 306; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii românești, Iași, 1997, 237-268. C.T.
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
corespondent (1915) și membru de onoare (1940) al Academiei Române. Conduce revistele „Șezătoarea” (1892-1929), „Răvașul poporului” (1907-1909, împreună cu Mihail Sadoveanu) și „Revista populară” (apărută în patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul literar și artistic”, „Analele Academiei Române”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Arhivele Olteniei”, „Arhiva românească”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri critice”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta săteanului”, „Graiul nostru”, „Izvorașul”, „Însemnări literare”, „Junimea literară”, „Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
sale, REF, 1972, 1; Petru Ursache, „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Bârlea, Ist. folcl., 327-332; G. T. Kirileanu, Corespondență, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977, 459-484; Ion Chelcea, Artur Gorovei (1864-1951). Cu privire la activitatea sa entografică și folclorică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1981, 493-508; Lucia Berdan, Artur Gorovei și Academia Română, AC, 1991, 11; Gheorghe Vrabie, Artur Gorovei la Cercul de studii folclorice în 1948, REF, 1995, 4; Datcu, Dicț. etnolog. I, 300-302; Dicț. scriit. rom., II, 431-435; Datcu, Repere, 60-103
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
361, II, 119; Călinescu, Ist. lit. (1941),-, Ist. lit. (1982), 640; Leca Morariu, De-ale lui Emanuil Grigorovitza, GT, 1944, 36; Erich Beck, Der grosse Erzähler Emanuil Grigorovitza, „Der Südostdeutsche”, 1963, 20; Traian Cantemir, Semnificația prozei lui Em. Grigorovitza, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1979-1980, 197-198; Mircea Grigoroviță, Un bucovinean de altădată: Emanuil Grigorovitza, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1983, 769-778; Dumitru Teodorescu, Em. Grigorovitza. Viața. Opera, Rădăuți, 1995; Dicț. scriit. rom., II, 455-456. R.Z.
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
ale lui Emanuil Grigorovitza, GT, 1944, 36; Erich Beck, Der grosse Erzähler Emanuil Grigorovitza, „Der Südostdeutsche”, 1963, 20; Traian Cantemir, Semnificația prozei lui Em. Grigorovitza, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1979-1980, 197-198; Mircea Grigoroviță, Un bucovinean de altădată: Emanuil Grigorovitza, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1983, 769-778; Dumitru Teodorescu, Em. Grigorovitza. Viața. Opera, Rădăuți, 1995; Dicț. scriit. rom., II, 455-456. R.Z.
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed. 2, îngr. și introd. Petre V. Haneș, Craiova, f.a., 247-249; Popovici, Romant. rom., 367-370; Cornea, Originile, 594-595, 699; Dicț. lit. 1900, 250; Scarlat, Ist. poeziei, I, 341-342; Gh. Sibechi, Contribuții biografice, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1983. S.C.
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
din Beiuș, face studii universitare de filologie la Cluj, devenind profesoară de liceu și apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Este doctor în științe filologice cu teza Obiceiul cununii la seceriș în folclor românesc (1996), Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
universitare de filologie la Cluj, devenind profesoară de liceu și apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Este doctor în științe filologice cu teza Obiceiul cununii la seceriș în folclor românesc (1996), Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura reflexelor de artă”, C.
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
din 1990). Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în buna tradiție a școlii folcloristice clujene, mai cu seamă pe sistematizarea
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
ecology, 1890 to 1930 and beyond. Social Science History, vol. 28, nr. 4, iarna. Herf, J. (1986) [1984]. Reactionary modernism: Technology, culture, and politics in Weimar and the Third Reich. Londra: Cambridge University Press. Herseni, T. (1936). Geografie și sociologie. Anuarul Societății Studenților în Geografie „Soveja”, anul VIII. Kristof, L. (1994). The image and the vision of fatherland. În David Hooson (coord.), Geography and national identity. Oxford: Blackwell Publishers. Livezeanu, I. (1998). Cultură și naționalism în România Mare. București: Editura Humanitas
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Konflikte von Kulturen, Békéscsaba/Budapest. Schullerus, Adolf. (2003). Scurt tratat de etnografie a sașilor din Transilvania. București: Editura Meronia. Scott, W. Richard. (2004). Instituții și organizații. Iași: Editura Polirom. Sfârlog, Benoni. (2004). Aspecte teoretice privind investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936). Vecinătățile din Drăguș, Sociologie Românească, București, I, 1. Stahl, Henri, H. (1972). Satul Drăguș după 40 de ani, Viitorul social, București, 2. Stahl, Henri, H. (1946). Sociologia satului devălmaș
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Română „A. Philippide” din Iași, unde a lucrat până în 1995, când s-a stins în urma unei boli necruțătoare. A debutat încă din facultate, publicând doar din când în când, din pricina unei exigențe împinse la extrem. În „Viața studențească”, „Cronica”, „Alma Mater”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Buletinul Universității «Al.I. Cuza»”, „Echidistanțe”, „Dacia literară”, i-au apărut recenzii și articole în care sagacitatea analistului e dublată de voința de a conferi discursului un suport de trimiteri erudite. A mai semnat S.
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
născut în familia cu cinci copii a Veronicăi (n. Mici) și a lui Coloman Husar, mecanic de locomotivă. Face școala primară în Ilva Mare, iar în 1931 este înscris la Liceul Grăniceresc „George Coșbuc” din Năsăud. Debutează în 1936 în anuarul liceului. Compune versuri ce-i sunt publicate în revistele „Vatra” și „Solia”, ca și în „Curierul elevilor năsăudeni”. După bacalaureat, urmează Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București, specialitatea filosofie (are aici, ca profesori, pe Tudor Vianu și
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
N. Cartojan, Dan Simonescu. Debutează în „Revista istorică română”, fiind apoi cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București. Își ia doctoratul în 1971 cu teza Radu Greceanu și „Istoria domniei lui Constantin Brâncoveanu”. A colaborat la revistele „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Studii și cercetări de bibliologie”, „Studia bibliologica”, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” (Cluj), „Studii și materiale de istorie medie” ș.a. I s-a decernat Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum”. I. a depus cu
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]