2,824 matches
-
fumului de Ńigară. S-a urmărit elucidarea rolului nicotinei în generarea acestor efecte, studierea persistenŃei acestora după întreruperea expunerii și cuantificarea rolului asupra afectării microcirculaŃiei prin măsurarea fluxului sangvin cutanat. S-a constatat creșterea frecvenŃei cardiace și a reflexiei undei aortice și descreșterea timpului de tranziŃie în urma expunerii la fumul de tutun, dar nu și în urma expunerii la fumul provenit din alte plante. Expunerea nu a afectat tensiunea arterială. Fluxul de sânge cutanat la temperatura normală a fost neschimbat, dar s-
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
s-a constatat o întârziere a răspunsului acestuia la încălzire. Niciunul dintre efectele menŃionate nu a persistat peste 20 minute după întreruperea expunerii. Un alt grup de subiecŃi a primit tablete de nicotină sublingual, constatându-se efecte asupra reflexiei undei aortice în corelaŃie cu concentraŃia serică a nicotinei. 3.2.3. DisfuncŃia endotelială Endoteliul vascular joacă un rol important în reglarea fluxului sangvin prin producerea de substanŃe vasoactive (oxid nitric, endotelină, prostacicline, angiotensinogenă. Datorită substanŃelor oxidante, fumatul poate produce disfuncŃie endotelială
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
citoscheletului prin ruperea filamentelor de actină. Astfel, fumatul are ca efecte atât producerea de leziuni endoteliale, cât și dereglarea mecanismelor fiziologice de reparare endotelială. Studiile pe animale de laborator au arătat efecte similare celor endoteliale și la nivelul musculaturii netede aortice. Un alt efect al fumatului care scade potenŃialul vasodilator arterial este creșterea rigidităŃii arteriale. Fumatul pasiv la subiecŃii sănătoși determină o creștere semnificativă a rigidităŃii aortice, după aproximativ 15 minute de expunere la tutun și atingând maximul la 30 minute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
animale de laborator au arătat efecte similare celor endoteliale și la nivelul musculaturii netede aortice. Un alt efect al fumatului care scade potenŃialul vasodilator arterial este creșterea rigidităŃii arteriale. Fumatul pasiv la subiecŃii sănătoși determină o creștere semnificativă a rigidităŃii aortice, după aproximativ 15 minute de expunere la tutun și atingând maximul la 30 minute, în această perioadă înregistrându-se și o creștere a presiunii sistolice aortice și brahiale. Studiile au evaluat și efectele expunerii cronice la fumul de Ńigară asupra
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
creșterea rigidităŃii arteriale. Fumatul pasiv la subiecŃii sănătoși determină o creștere semnificativă a rigidităŃii aortice, după aproximativ 15 minute de expunere la tutun și atingând maximul la 30 minute, în această perioadă înregistrându-se și o creștere a presiunii sistolice aortice și brahiale. Studiile au evaluat și efectele expunerii cronice la fumul de Ńigară asupra rigidităŃii peretelui arterial. S-a constatat că rigiditatea arterială crește proporŃional cu expunerea la fumul de Ńigară la subiecŃii cu un indice de masă corporală peste
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
arătat că fumatul este un factor de risc semnificativ pentru accidentul vascular cerebral, iar riscul scade la 2 ani de la sistarea fumatului și atinge valori similare la 5 ani de abstinenŃă. Studiile au arătat că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia unui anevrism aortic abdominal cu diametru sub 3 cm a fost evaluată din punct de vedere al riscului relativ cauzat de fumat sau hipercolesterolemie: fumatul a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia unui anevrism aortic abdominal cu diametru sub 3 cm a fost evaluată din punct de vedere al riscului relativ cauzat de fumat sau hipercolesterolemie: fumatul a cauzat un risc
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia unui anevrism aortic abdominal cu diametru sub 3 cm a fost evaluată din punct de vedere al riscului relativ cauzat de fumat sau hipercolesterolemie: fumatul a cauzat un risc relativ mediu de 4,45 faŃă de riscul relativ cauzat de hipercolesterolemie, de numai
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sub 3 cm a fost evaluată din punct de vedere al riscului relativ cauzat de fumat sau hipercolesterolemie: fumatul a cauzat un risc relativ mediu de 4,45 faŃă de riscul relativ cauzat de hipercolesterolemie, de numai 1,29. Anevrisme aortice abdominale au fost identificate ultrasonografic atât la femei, cât și la bărbaŃi, observaŃie care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali (130Ă. Recomandările actuale sunt pentru efectuarea ecografiei abdominale ca test screening pentru anevrismul aortic la fumătorii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
29. Anevrisme aortice abdominale au fost identificate ultrasonografic atât la femei, cât și la bărbaŃi, observaŃie care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali (130Ă. Recomandările actuale sunt pentru efectuarea ecografiei abdominale ca test screening pentru anevrismul aortic la fumătorii de sex masculin cu vârste cuprinse între 65-75 ani. Rezultatele a multiple studii au arătat incidenŃa crescută a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare la fumători. Studiul de referinŃă Framingham Heart Study a demonstrat riscul crescut de arteriopatie obliterantă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Bolile valvei aortice 22.1. Stenoza aortică 22.1.1. Date generale: repere epidemiologice, etiologie Diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace valvulare au fost puternic influențate de creșterea dramatică a speranței de viață care a început în a doua jumătate a secolului XX. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
Bolile valvei aortice 22.1. Stenoza aortică 22.1.1. Date generale: repere epidemiologice, etiologie Diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace valvulare au fost puternic influențate de creșterea dramatică a speranței de viață care a început în a doua jumătate a secolului XX. În consecință, valvulopatiile degenerative au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
1). Studiile au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze principale de stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze mai rare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze principale de stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze mai rare sunt reprezentate de boli metabolice (boala Fabry), lupus eritematos sistemic, boala Paget, alcaptonurie. Stenoza aortică însoțită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze mai rare sunt reprezentate de boli metabolice (boala Fabry), lupus eritematos sistemic, boala Paget, alcaptonurie. Stenoza aortică însoțită de modificări calcare importante ale valvei se întâlnește frecvent la bolnavii cu boală cronică de rinichi. Frecvența relativă a cauzelor bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
mai rare sunt reprezentate de boli metabolice (boala Fabry), lupus eritematos sistemic, boala Paget, alcaptonurie. Stenoza aortică însoțită de modificări calcare importante ale valvei se întâlnește frecvent la bolnavii cu boală cronică de rinichi. Frecvența relativă a cauzelor bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
cu boală cronică de rinichi. Frecvența relativă a cauzelor bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale. 54% dintre pacienții incluși în studiu au prezentat o valvă anormală anatomic: 49% valvă bicuspidă și 4% valvă unicuspidă, însă frecvența a variat foarte mult cu vârsta: dintre cei 7
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aproximativ două treimi au avut bicuspidie și o treime valvă tricuspidă; numai foarte puțini au avut valvă unicuspidă; dintre ceilalți pacienți cu vârsta peste 70 de ani, aproximativ 60% au avut o valvă tri - cuspidă și 40% valvă bicuspidă. Stenoza aortică degenerativă sau calcifică este considerată cea mai frecventă leziune valvulară întâlnită la pacienții vârstnici (3 5). În Helsinki Aging Study, 501 pacienți rando- mizați, de ambele sexe, cu vârsta între 75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4,5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
calcifică este considerată cea mai frecventă leziune valvulară întâlnită la pacienții vârstnici (3 5). În Helsinki Aging Study, 501 pacienți rando- mizați, de ambele sexe, cu vârsta între 75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4,5). Prevalența stenozei aortice cel puțin moderate, definită ca o arie a valvei aortice ≤ 1,2 cm 2 și un raport de velocități ≤ 0,35, a fost de 5%. Prevalența stenozei aortice critice (aria valvei aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de velocități
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pacienții vârstnici (3 5). În Helsinki Aging Study, 501 pacienți rando- mizați, de ambele sexe, cu vârsta între 75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4,5). Prevalența stenozei aortice cel puțin moderate, definită ca o arie a valvei aortice ≤ 1,2 cm 2 și un raport de velocități ≤ 0,35, a fost de 5%. Prevalența stenozei aortice critice (aria valvei aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de velocități ≤ 0,25) a crescut cu vârsta de la 1 2% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4,5). Prevalența stenozei aortice cel puțin moderate, definită ca o arie a valvei aortice ≤ 1,2 cm 2 și un raport de velocități ≤ 0,35, a fost de 5%. Prevalența stenozei aortice critice (aria valvei aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de velocități ≤ 0,25) a crescut cu vârsta de la 1 2% la indivizii cu vârsta între 75 și 76 de ani până la aproape 6% la cei cu vârsta peste 86
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]