26,366 matches
-
încerca o tărie? Nu era băutor, dar se gândea că un pahar de ceva tare i-ar face bine. Intră alături, la Capșa și ceru un coniac, spunându-și, după ce a tras primul gât: Uite așa încep toți bețivii. Te apucă un of și fuga la pahar! Știa că așa ceva n-o să i se întâmple lui, dar zâmbi, amintindu-și de budana babei Floarea. Și ea "consuma", ca să-și mai uite necazurile, ca să mai uite de bătrânețe și singurătate. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sale, începu metodic să-și treacă, în caietul de note, "acțiunile", meniurile pe zile, cumpărăturile... În lipsa lui sosiseră saltelele, pe care le puse fiecare la locul ei, aranjă cearșafurile, pernele, plăpumile și păturile. În bucătărie orândui "inventarul" și apoi se apucă de meniu. Paștele era o sărbătoare deosebită, care se cerea cinstită cum se cuvine. Își amintea de bucatele mamei, dar cumpărase de la o librărie din București, fără știrea Cameliei și a fetelor, o carte de bucate de Sanda Marin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a doua zi îi așteptau noi surprize. Dimineață, Petre aducându-și aminte de copilăria sa, i-a invitat pe toți afară, așteptându-i cu un vas cu apă proaspătă, un ou roșu , un ban de argint și un "ștergar". Așa apucase el dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu banul de argint, apoi cu oul, s-au uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
porumb, să aibă de fiert și floarea soarelui, pentru frumusețe. Tot pentru frumusețe, în fața băncuței de sub nuc, răsădi flori vâzdoage, bumbișori, portolac, gura leului, regina nopții... Se bucura de pe acum de bucuria Anei când va vedea florile. În toamnă mai apucase să planteze, de o parte și de alta a cărăruii de la poartă, butași de trandafiri aduși de la București, care acum începuseră a înfrunzi. Deci avea livadă, avea grădină, avea trandafirii... Mai avea televizorul și computerul... Nu se omora cu privitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
convorbirea, Petre gândi: "Ana mai are un an la Liceul Lazăr, o să mă mai sperie de două-trei ori cu Cireșica, ba cu amandine, ba cu înghețată și din vara cealaltă se mută cu facultatea și cofetăria în altă parte!" Se apucă de pregătit bucate pentru Ana. Nu era mofturoasă, de mică mânca orice. Dar avea și ea preferințe: supă cu găluște, copănel cu piure, orez cu lapte. Pregăti totul și pentru restul zilelor își propuse să stabilească meniul împreună și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Aveam în livadă mulți pruni și în fiecare an îmi pregăteam, pentru lungile luni de iarnă, o budană cu țuică fiartă de două ori, din care mai trăgeam câte o dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
uite de singurătate. Mai vorbiră o vreme, apoi își luară rămas bun și plecară. În tot acest timp, Toni stătu de pază la poartă. După câteva zile, viața lui Petre și a Anei intră în normal: se sculau care când apuca, beau lapte proaspăt și mâncau pâine de casă unsă cu unt de țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mulțumit de spectacol, gândind poate: "domnișoară, eu am stăpânul meu, ăsta micu' e al matale"! Ana îl boteză Pic și din dimineața aceea erau nedespărțiți, Pic cel mic trepădând în urma ei peste tot. Acum, cu noul tovarăș alături, Ana se apucă de lucru, ba la caietul de schițe, ba la computer... La un sfârșit de săptămână, Petre o invită pe Ana în pădure. Pregătiră sucuri și sandvișuri, luară o pătură, cu Toni și cu Pic după ei merseră spre poienița cunoscută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută de bătrâne Care știu rostuă la pâne. Mânecile - o suflecat De colaci s-o apucat Au făcut colac mare, rotat L-au pus în cuiul de mai jos Pentru cei ce ură frumos. Iară dumneavoastră De nu vă place Să-l rupeți în două Și să ni-l dați nouă! Hăi! Hăi! De urat am
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așa cum cere eticheta. Felul în care mănâncă mama, nu numai supă ci orice, este de neîntâlnit în codul bunelor maniere. De exemplu, când avem carne la masă, o taie pe toată bucățele, folosind cuțitul și furculița. Dă apoi cuțitul deoparte, apucă furculița cu mâna dreaptă și străpunge, fericită, bucățică cu bucățică. Când mâncăm pui, noi ne dăm osteneala să luăm carnea de pe os fără să facem nici cel mai mic zgomot în farfurie, pe când mama, cu un aer nonșalant, ia osul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fără să facem nici cel mai mic zgomot în farfurie, pe când mama, cu un aer nonșalant, ia osul cu vârful degetelor și mușcă de pe el carnea. Uneori mănâncă cu mâna chiar șunca sau cârnații cu legume de la gustarea de prânz, apucându-le cu o iuțeală uluitoare. Astfel de gesturi necivilizate mi se par nu numai încântătoare, ci și profund senzuale când ele aparțin mamei. Zău că e originală! — De ce crezi tu că sunt atât de bune găluștele de orez? m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nici în ziua următoare. Unchiul mi-a dat două mii de yeni și mi-a spus să-i telegrafiez dacă mama trebuia internată. El s-a întors la Tokyo în aceeași zi. Am scos din bagaje strictul necesar și m-am apucat să fierb niște orez. Mama a luat trei linguri și apoi a clătinat din cap, semn că nu mai voia. Doctorul a venit iar, puțin înainte de prânz. Nu mai purta hakama albă, dar era încălțat cu șosete albe. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
N-ar fi trebuit să ard ouăle de șarpe. Poate că și de asta sunt într-o asemenea stare. Tot ce fac pare să sporească nefericirea mamei și s-o slăbească și mai mult. Cât despre dragoste... însă odată ce am apucat să aștern cuvântul, nu mă simt capabilă să mai scriu altceva. II În zilele care au urmat incidentului cu ouăle de șarpe, am avut parte de o serie de ghinioane care au sporit nefericirea mamei și i-au scurtat viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
un incendiu. Să mi se întâmple mie una ca asta! Nici măcar o dată în viața mea n-am visat că aș putea face un lucru atât de îngrozitor. M-au cocoloșit ca pe-o prințesă încă de mică și n-am apucat să-mi dau seama că un foc neînsemnat poate duce la incendiu. M-am trezit într-o noapte ca să mă duc la toaletă. Când am ajuns lângă paravanul din hol, am zărit o lumină ce venea dinspre baie. Uitându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
alta, și le-au dat din mână-n mână. Au reușit să stingă focul în câteva minute. Dacă mai ardea puțin, prindea și acoperișul băii. „Ce bine că s-a terminat!“ am zis în gând. În clipa următoare, m-a apucat groaza. Mi-am dat seama că dezastrul fusese provocat de scoaterea din cuptor, cu o seară în urmă, a vreascurilor încă fumegânde. Le-am lăsat lângă stiva de lemne, crezând că s-au stins. Îmi venea să plâng. Pe când stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
petrecute peste noapte! Am rămas în spatele mamei, cu ochii pironiți pe marea ce se vedea în zare. La un moment dat, mi-am dat seama că respiram în același ritm cu mama. După ce-am terminat micul dejun, m-am apucat de treabă. Voiam să scap de grămada de lemne arse. Osaki, Hangița, și-a făcut apariția la poarta din grădină. — Ce s-a întâmplat? Mi-au ajuns niște vorbe la urechi. Îi sclipeau ochii în lacrimi. Îmi pare rău, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
au fost cândva, dar dacă tot trebuie să dispară, măcar să dispară elegant. Nu mi-aș găsi liniștea pe lumea cealaltă dacă ar trebui să-mi ispășesc astfel vina de a fi provocat un incendiu. De-a doua zi m-am apucat să muncesc serios la câmp. Mă mai ajuta fiica domnului Nakai din când în când. De la isprava cu focul, am senzația că la pieptul meu sălășluiește iar acea viperă oribilă, că sângele mi s-a mai închis la culoare, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de un lucru neplăcut. După spusele lui, Naoji a început iar să se drogheze. — Iar?! Gura mi s-a strâmbat, ca și când aș fi mâncat ceva amar. Când era în liceu, ca să-l imite pe nu știu care mare romancier, Naoji s-a apucat să ia droguri și a reușit să facă atâtea datorii la o farmacie, încât mama a tot plătit la ele timp de doi ani. — Da. Se pare că iar a început. Însă omul spunea că e sigur că o să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de a reînnoi un obiect vechi ce-mi aparținea. Deoarece nu-mi prea plăceau culorile deschise, l-am pus iar deoparte. Astăzi, neavând ce face, l-am scos sub impulsul momentului și am început să tricotez. Abia când m-am apucat de tricotat, mi-am dat seama că rozul pal al lânii se combina cu griul cerului acoperit, dând o armonie de culori atât de suavă, încât n-aș putea găsi cuvintele potrivite pentru a o descrie. Nu m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
limpede vocea unui bărbat, o voce de bas inegală, precum o voce de la telefon care spune: „Ce mai vrei? Are douăzeci și nouă de ani!“ Obrajii îmi ardeau de rușine. Mama n-a comentat în nici un fel și s-a apucat iar de citit. De câteva zile, purta o mască subțire pe față și asta era probabil cauza tăcerii ei neobișnuite din ultima vreme. Purta masca în urma instrucțiunilor date de Naoji. Naoji se întorsese de vreo săptămână și era tare palid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a fi o operă măreață! O să-mi scriu romanul cu stângăcie, făcând dinadins treabă de cârpaci, doar ca să-i pot smulge prietenului un zâmbet de plăcere adevărată. Oh! De-aș vedea chipul fericit al prietenului meu! Dar ce m-a apucat oare să trâmbițez despre proză proastă și personaje negative, să declar public: „Iată-l pe nebunul numărul unu al Japoniei! În comparație cu mine, ești zdravăn. Îți doresc sănătate!“ Prietene! Tu, care declari cu chipul senin: „Ăsta-i prostul lui obicei! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Faptul că Naoji se droga a contribuit, în final, la divorțul meu. Nu, n-ar trebui să spun așa ceva. Am impresia că divorțul meu fusese hotărât încă din clipa în care m-am născut. Chiar dacă Naoji nu s-ar fi apucat de droguri, tot divorțam, mai devreme sau mai târziu, dintr-un motiv sau altul. Naoji nu se mai descurca cu banii pe care trebuia să-i dea farmacistului și îmi solicita mereu împrumuturi. Tocmai mă căsătorisem și n-aveam propriii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-i adevărat. Am văzut bețivi adevărați și arată cu totul altfel. Era prima oară când îl vedeam râzând cu poftă. — Atunci, probabil că nici fratele tău n-o să poată deveni bețiv adevărat. Cel puțin, n-ar fi rău să se apuce de băut. Hai să mergem! Nu vrei să întârzii, nu? N-are importanță. — Oricum... e prea multă lume aici. Nota, vă rog! — E scump? Dacă nu costă prea mult, am și eu niște bani la mine... — Atunci, plătește tu. — S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mare lucru despre dragoste și afecțiune, declaram sus și tare, fără jenă, că-l iubesc pe domnul Hosoda. N-am încercat niciodată să dezmint lucrul acesta, ceea ce a complicat lucrurile îngrozitor. De aceea, chiar și pruncul care n-a mai apucat să vadă lumina zilei a devenit ținta bănuielilor soțului meu. Cu toate că nici unul din noi n-a vorbit deschis despre divorț, atmosfera a devenit din ce în ce mai tensionată. M-am întors la mama. Am născut un copil mort. M-am îmbolnăvit și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
alte opere. Fără să-mi dau seama, am început să-i citesc romanele cu toată seriozitatea. Le discutam apoi cu Naoji. Aproape în fiecare seară, Naoji o lua, bălăbănindu-se, spre petrecerile lui Uehara. Așa cum prevăzuse acesta, Naoji s-a apucat serios de băut. Fără știrea lui Naoji, am întrebat-o pe mama ce să fac cu nota de plată a farmacistului. Și-a acoperit fața cu o mână și a stat, o vreme, încremenită. Imediat după aceea, și-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]