5,333 matches
-
Gogoșari, toate din județul Vlașca. Prin februarie 1948, a încadrat pe Sabin Popescu din Giurgiu, cu care ulterior a luat contact și Velculescu Corneliu, cu care prilej Sabin Popescu i-a dat lui Velculescu o notiță cu efectivele diferitelor comune, arătate însă fără nume, ci numai numeric și pe comune. O asemenea notiță Velculescu a mai primit și de la preotul Lungeanu și apoi a predat ambele notițe lui Ion Jurubiță. Velculescu pretinde că ambele notițe totalizau circa 20 de oameni. Tot
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Sofia pe drumul bătut de atâția alții înaintea noastră: Sofia, Belgrad, Viena, Berlin, Rostock. Veniserăm din București un grup de cinci camarazi. Roșu Ionel, student la drept din București, Sterie Ion, Bulumete Gheorghe, Canciuc Ștefan și eu, și pe traseul arătat. Când am ajuns la Rostock neam simțit ca într-o familie mai mare, căci aproape toți ne erau cunoscuți, iar Nea Pătru crease în condițiile de acolo un stil de viață ca într-o tabără legionară. Acum săracul suferea îngrozitor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
necrezut: l-am îndoit peste căpătâiul patului, i-am lărgit sfincterul anal cu singurul obiect aflat în cameră, coada periuței de dinți. După aceea, picurând pe coada periuței plasată în sfincter, cafeaua cu sulfamidă, i au ajuns în intestin. Operația arătată am făcut-o dimineață și pe la ora 12 a încetat diareea. Dar el slăbise îngrozitor. Nu putea merge nici până la tinetă pentru necesități. La trei-patru zile o dată, îl luam pe brațe și-l puneam pe tinetă. Nu avea cred nici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ascuns rămâne. Ceea ce este evident, este atenția permanentă de care se bucura, pentru a i se cunoaște orice gând, orice intenție, orice evoluție a comportamentului acestui om clădit parcă din granitul cel mai dur. Pentru o ilustrare palidă a celor arătate mai sus, dăm în continuare, într-o ordine cronologică, acest „curiculum”, parțial refăcut, cu explicațiile sumare la fiecare schimbare așa cum sunt arătate în rapoartele respective. Câteva explicații și deducții la „Curiculum” Consemnările din rapoartele și procesele verbale puse în ordine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Alberta Canada între 1951-1977 Archives Psychiatry (pg. 511-573) Whitlock F.A. (1971): Migration and suicide (pg. 840-848). Nimeni din anturajul lui Nicolae Petrașcu nu a putut remarca o atitudine care să dea de bănuit un astfel de deznodământ, deci conform celor arătate și de specialiștii de mai sus, ipoteza sinuciderii cade. Desigur că s-ar putea cita o bibliografie întreagă de lucrări, care studiază problema sub diverse aspecte, dar scopul lucrării de față nu este de a face o expertizare a faptului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spus că această acuzație este o minciună absurdă, ca un comandant să-și ucidă ostașii și nu are nici o șansă să fie crezută și chiar lor le va face mai mult rău decât bine. Atunci au început șantajul cu torturile, arătate mai sus până când l-au îmbolnăvit grav de T.B.C., ajungând în preajma morții; au început alt șantaj cu antibioticele și transfuziile de sânge, pentru a-i salva viața de care aveau nevoie pentru proces. Până la urmă, Tavi, nu a călcat pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
arhitecți etc.) vor fi folosiți, potrivit specialității sau pregătirii lor, în calitate de rechiziționați și plătiți cu o diurnă ce se fixează prin deciziune ministerială. Tot prin deciziune ministerială se va hotărî și în privința asimilării cu gradele militare a specialiștilor mai sus arătați. Pentru timpul cât cei arătați în alineatele de mai sus sunt astfel întrebuințați, se deduce cota respectivă din cuantumul taxelor militare, după normele stabilite de Ministerul Finanțelor, pe baza comunicărilor făcute de cercurile de recrutare. Art. 9. Pe tot timpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pentru restul personalului evreu, căruia i se dă alte utilizări decât munca propriu zisă și anume: supraveghetori, cei însărcinați cu aprovizionarea, bucătari, etc., plata să fie tot lei 45 pe zi, indiferent de funcție, aplicându-se la nevoe corectivele disciplinare arătate mai sus. 6. Pentru ingineri, medici și alți profesioniști, care vor fi utilizați după pregătirea ce o au, în conformitate cu ordinul 3598 Cab./52835, din 12.8.1941, al Domnului Ministru al Lucrărilor Publice și comunicațiilor plata să fie tot de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Dvs. anterioare, Inspecțiile, respectiv Secțiile, vor da autorizare celor în această situație de a merge seara la locuință cu obligația strictă ca a 2-a zi să fie prezent la serviciu la ora programului, în caz contrariu, aplicându-se sancțiunile arătate mai sus la punctul B.3. D. Timp de lucru 10 ore pe zi în timpul zilelor lucrătoare. În zilele de sărbătoare, în principiu nu se lucrează. În cazuri de forță majoră însă, ca accidente, inundații, incendii, descărcări sau încărcări urgente
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lucrărilor. În orice caz chiar pentru grupurile mici de maximum 100 lucrători nu se va întrece procentul 8% din efectivul acelui grup, iar pentru cele mai mari peste o mie lucrători maximum 2%. Pentru numărul de lucrători cuprins în limitele arătate se va face proporția. G. Paza lucrătorilor și menținerea disciplinei. 1. Se va face concursului D-lui Ofițer destinat de către Comandamentul detașamen telor de lucru CFR, pentru comanda Detașamentului evrei respectiv. 2. D-l Comandant al Detașamentului nu va avea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
economia și averea națională românească. Astfel: - Intervenții prin Consulatele streine. - Intervenții mascate cu o oarecare formă legală a unora din autorități, între prinderi, organizații, persoane marcante sau cu influență. - Insinuări, greutăți în ce privește mersul normal al vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau justifica eliberarea din lagăre sau reintroducerea în viața economică și publică a evreilor. S’au insinuat și cerut reintroducerea medicilor evrei în spitalele de răniți, etc. (răniții refuză serviciul chiar al frizerilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 9 Martie 1938 prevede: Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau Judecătorii, au dobândit națio nalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. - să fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut în țară; - să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria II-a. - să fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut întâmplător în străinătate din părinți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trecerea vaselor pluti toare în patrimoniul Statului. 22/. Decizia M.A.N. No. 203 (Monitorul Oficial din 5 Septembrie 1941) reduce complet circulația turismelor persoanelor de origine etnică evrei, chiar dacă acestea sunt proprietatea vreunei întreprinderi sau societăți. Din expunerea celor arătate mai sus și ca încheiere a acestui capitol, se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Se poate ușor constata că suntem în fața unei legislațiuni pentru care imperativul ceasului în care s’a elaborat, a cerut o redactare în pripă. De aceea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
însă nu s’a definit cine este etnic român și cine eliberează dovada despre aceasta. Mai mult încă, Decretul cere dovadă de etnicitate iar un comunicat oficial anunță că nimeni au are voie să dea certificate de etnicitate. Pentru motivele arătate mai sus, apreciem că este absolut și urgent necesar să se alcătuiască într’un sistem juridic complet un statut al evreilor din România, în care să se precizeze definitiv și complet situația lor juridică, cu drepturi și obligațiuni categorice, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
punctul de plecare pentru toate drepturile recunoscute sau refuzate evreilor. Este greu de conceput că în același timp cineva este evreu în raport cu o lege și nu este evreu în raport cu o altă lege. Aceasta trebuie clar formulat prin statut. În afară de cele arătate mai sus, sunt de asemenea de semnalat următoarele, de care va trebui să se țină seama la întocmirea Statutului propus: a. - Decretul-Lege pentru reglementarea situației juridice a evreilor din România din 9 August 1940, prevede trei categorii de evrei, după cum
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obștesc. Începând de la 1 Ianuarie 1942, evreii nu se vor mai rechiziționa pentru lucru la întreprinderile unde activează în mod obișnuit, urmând ca cei necesari acestor întreprin deri să fie scutiți de munca de interes obștesc, în schimbul taxei de scutire arătată mai sus. În aceste condițiuni, au dreptul a fi scutiți, pe bază de acte doveditoare: a. - Cei prevăzuți la articolul 29 din Regulament și anume: - Evreii foști ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști activi; - Evreii foști ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
i-a cazat arătând că construirea de bărăci sau bordee nu este posibilă din cauza duratei scurte a lucrărei și pe cari Dnii șefi de Secț. o cunosc fiecare. Se pot da și alte dispozițiuni de Dvs., în plus de cele arătate mai sus și pe care le găsiți necesare pentru conf. Ord. M.St. Major. Domnii șefi de secție sunt rugați a ne trimite câte o copie a proceselor verbale ce [se] vor întocmi cum s’a arătat mai sus. Pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pentru cei prevăzuți la aliniatele a, b, d, e, f și g. de sub punctul 2 de mai sus, scutirile se aprobă de Cercurile de Recrutare respective, în următoarele condițiuni: - Să facă dovada cu acte legalizate că aparțin uneia din categoriile arătate mai sus, actele doveditoare prezentate se vor păstra la arhiva Cercului de Recrutare: - Să depună la Cercul de Recrutare, odată cu aceste acte și recipisa de plata taxei pentru scutire de munca de interes obștesc, ce se va fixa de Marele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au un titlu universitar. Conducerea Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de Folos Obștesc, va putea fi de asemenea încredințată prin delegație, dată prin decizia ministrului subsecretar de Stat al muncii unui funcționar public, care îndeplinește condițiunile arătate mai sus. Salariul sau indemnizația inspectorului general se vor plăti din fondurile prevăzute la art. 5 din prezentul decret-lege. Salariul Inspectorului general va fi cel prevăzut în tabela A 26, tipul 18 din codul funcționarilor publici. Art. 4 - Prin derogare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va hotărî printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri; b.) Cotele afectate de Departamentul sau instituțiile în folosul cărora se execută lucrările; c.) Sumele realizate prin lucrările afectate în acest scop prin legi speciale. Art. 6. - Administrarea fondurilor mai sus arătate, se va face de către Subsecretariatul de Stat al Muncii. Veniturile și cheltuielile se vor înscrie în bugetul Fondului muncii sub un capitol special. Art. 7 - Taberele și coloanele de muncă obligatorie de folos obștesc sunt supuse regimului de ordine și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
liber profesioniști, a celor utilizați în întreprinderile civile sau comerciale, aparținând persoanelor fizice sau juridice, cât și a celor aflate la instituțiuni, asociații, fundațiuni sau stabilimente de orice fel, hotărând pe acei evrei care sunt necesari să rămână în formațiunile arătate mai sus. IV. - Întrucât Inspectoratul Taberelor și Coloanelor de Muncă a întâmpinat greutăți și n-a reușit să organizeze taberele de muncă, Domnul Mareșal ANTONESCU prin Directivele trimise cu No. 5295/M din 21 Aprilie 1942, a cerut Marelui Stat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vor organiza echipe de meseriași evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această cifră. 3. Asemenea echipe se vor forma și din meseriașii care nu sunt necesari la lucrările arătate mai sus (croitori, cizmari, cojocari, curelari, etc.). 4. Meseriașii arătați la punctele 2 și 3 de mai sus, vor fi folosiți, fie în echipe omo gene, fie în echipe mixte (în care caz se vor divide echipele omogene de câte
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii între 20 și 30 ani și 300 lei pe zi, evreii dela 30 de ani în sus). 2. Evreii care lucrează în instituții și întreprinderi să plătească 30% din salariile lor. Decretele Legi, pentru cele două categorii de taxe, arătate mai sus, sunt semnate și reținute la Ministerul Apărării Naționale, până la clarificarea soluțiunei B. SOLUȚIA B. Centrala Evreilor din România s’a oferit să verse în bugetul Statului o sumă globală de 1.200.000.000 lei, care să acopere
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Naționale, până la clarificarea soluțiunei B. SOLUȚIA B. Centrala Evreilor din România s’a oferit să verse în bugetul Statului o sumă globală de 1.200.000.000 lei, care să acopere toate taxele datorate de cele două categorii de evrei arătați mai sus. Marele Stat Major a propus ca această sumă să se ridice la 2 miliarde lei. Soluția B are avantajul că asigură o sumă mult mai mare decât s’ar încasa prin aplicarea celor 2 Decrete-Legi indicate la soluția
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau gunoaie. 1/. CERCUL TERITORIAL BAIA. - 210 evrei au prestat 5 zile de muncă. - 1221 -10 - 3 n’au prestat munca obligatorie. - 93 au plătit taxele pe 5 zile adică 465.000. - 41 -10 410.000. În afară de numărul de evrei arătați mai sus s-au impus la taxa de 1000 lei pe zi și evreii care deși erau repartizați la această muncă s-au găsit cu lipsuri de 1 - 8 zile în tabele de pontaj și care se repartizează astfel: Total
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]