6,475 matches
-
un autoportret mascat, deopotrivă portret al umanității, Cioran denunță acid limitele gloriei: „Când sare-n ochi că gloria și fericirea sunt incompatibile, cum se face că atâția oameni aleargă după glorie? Din aceleași motive pentru care primul om a ales arborele cunoașterii, amăgirea, sclipiciul cunoașterii în locul adevăratei vieți. Falsa nemurire în locul celei adevărate, aparența în locul ființei. Omul e superficial și mizerabil, el vrea să lase urme vizibile și nu izbutește decât vânzolindu-se în fața semenilor săi, în loc să aspire la Dumnezeu și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
reproșează că nu se bucură suficient de inactivitatea sa: „Nimic nu otrăvește mai tare ca resturile de ambiție, drojdia omului cel vechi” (III, 299). Și dacă la un moment dat își dorea să fie piatră, altundeva citează din Pascal: „Un arbore nu se știe nefericit” (I, 60), invocând nostalgia lui după vegetal. „Ar trebui să poți renunța la tot, chiar și la nume, să te arunci în anonimat cu patimă, cu furie” (I, 61). Caută cu ardoare un refugiu („Aș vrea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
labirint etc. ).142 Întoarcerea la pământ, pe Pământul Făgăduinței sau la pământul natal simbolizează renașterea dintr-un spațiu sacru.143 În mitologia românească, o primă legendă despre nașterea Pământului mumă relatează cum deasupra noianului de ape primordiale s-a înălțat arborele cosmic bradul cu rădăcinile de pământ, sprijinindu-se de străfundurile apelor 144. În mentalitatea populară, nu există un singur pământ, se poate vorbi de "o pluralitate a pământurilor create": suprapământurile sau pământurile cerești și Raiul, pământul propriu-zis și Lumea Albă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în devenirea sa, manifestări multiple: astfel, "semnul aerian", bazat pe "o dinamică a dematerializării" 181, unește infernalul cu celestul, noaptea cu ziua, lumea de sus cu lumea pământescului 182, viața cu moartea, ca metamorfoză a imaginilor cer, vânt, vis, pasăre, arbore. Focul, în viziunea lui Bachelard, ia naștere tocmai din această interacțiune a contrariilor, binele și răul: "El strălucește în Paradis. El arde în Infern. El este plăcere și tortură. El este bucătărie și apocalips. El este plăcere pentru copilul așezat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între pământ și cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute" 315, și-a căutat "corporalitatea" în diverse elemente ale naturii, prin intermediul cărora s-a exprimat ca "ființă simbolică". Cele mai frecvente simboluri în care semnificațiile aerului s-au întrupat au fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute" 315, și-a căutat "corporalitatea" în diverse elemente ale naturii, prin intermediul cărora s-a exprimat ca "ființă simbolică". Cele mai frecvente simboluri în care semnificațiile aerului s-au întrupat au fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca "ființă simbolică". Cele mai frecvente simboluri în care semnificațiile aerului s-au întrupat au fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu Universul, este bradul. Legenda spune că "Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către nași, după botez
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei și Moldovei este obiceiul, numit "colăcime" (cumetria), ca părinții copilului să ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]