25,430 matches
-
Însă pe femeile care Își câștigau existența de pe urma vânzării propriului lor corp, punându-le să plătească impozite cu o asiduitate care prima asupra moralei. Prostituatele care nu erau protejate de vreun senior sau amant puternic erau persecutate, violate, torturate sau arse pe rug. Scopul clerului era acela de a opri interschimbul sexual care lua amploare Între bărbați și femeile comune, fără a se priva Însă de serviciile numeroaselor prostituate atrăgătoare, curtezane sau de cel al matroanelor culte și fascinante. Victimele Inchiziției
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prostituția era larg răspândită și consumată inclusiv de preoți, chiar În formele ei cele mai deviante. Mănăstirile erau adevărate „case de pierzanie” unde se practicau cele mai perverse acte sexuale. În timpul Reformei protestante aproximativ 100.000 de femei au fost arse pe rug În Germania. Într-un orășel unde au fost arse simultan 160 de femei În piața publică, a fost nevoie de săptămâni Întregi de muncă pentru a scoate din zidurile caselor din apropiere grăsimea scursă din femeile transformate În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
formele ei cele mai deviante. Mănăstirile erau adevărate „case de pierzanie” unde se practicau cele mai perverse acte sexuale. În timpul Reformei protestante aproximativ 100.000 de femei au fost arse pe rug În Germania. Într-un orășel unde au fost arse simultan 160 de femei În piața publică, a fost nevoie de săptămâni Întregi de muncă pentru a scoate din zidurile caselor din apropiere grăsimea scursă din femeile transformate În torțe umane. Secolul al XVII-lea a constituit În Franța, datorită
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fragmente de silabă, contopire astăzi lucruri mici se uită pe geam la tine - cum te dezbraci cum vorbești, cum te miști, cum faci față acestei lumi carnivore și aspru pedepsitoare. scrumul țigărilor e compus din foiță de hârtie arsă, tutun ars aditivi arși, filtru strivit, melancolie. trotuarul ud al acestei toamne e o combinație de stropi cu celule de bitum care îți îmbrățișează tălpile, cu o putere mare răsturnând străzi și anotimpuri. te uiți și tu, dintr-odată, la lucrurile mici
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tău mult așteptat. vecinii te laudă în vremuri de prosperitate și te atacă în vremuri de restriște, tăcerea e ca lăptișorul de matcă pentru tine. șase în al cincilea loc: nu ești câtuși de puțin arogantă, deși ai strâns avere, arzi un fir de papură albă în seara aceasta ca să-nțelegi că focul poate mistui avuția ta într-o clipă, bunurile tale sunt zestrea ta, zestrea prințului tău drag este drumul lui lung și chinuitor către grădina suspendată a dragostei tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în grădina suspendată a dragostei tale, ajunge cu bine în mușuroiul cu cruce deasupra, făcut din cel mai fin nisip, consolidat cu sufleu bun de petunii magice și trifoi cu cinci foi, și raportează reginei furnicuțelor albe atacul suferit, își arde în flacăra mică și rece un picioruț. Regina furnicilor albe face vraja împotriva-orbilor-răi și cârtița se prăpădește, sătulă, de îndată, în chinuri groaznice. coarnele berbecului ikanga bat în poarta verde a grădinii tale suspendate, dar nu răzbesc, tigrul qilin, tigrul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
să scriu lucrarea in extenso a vieții noastre. nouă în primul loc: picioarele tale sunt două centrale nucleare, inima ta este o turbină hrănită de lacul de acumulare al vieții de până acum, sub fruntea ta, mine adânci de cărbuni ard și înalță în jet aburi puter nici, condensați în privirile tale agere, brațele tale sunt mori de vânt care macină planurile oștirilor dușmanilor tăi, te simți puternic, însă nu te gândești la război, ci la drumul cel mai rapid către
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mari de motan, îi rupi unul dintre cilișorii lui și îl arunci înapoi în apa verde, răsucești capacul la loc, pui tubul pe fundul desagii și aprinzi cilișorul cu un băț de chibrit cu cap de fosfor violet. mirosul cilișorului ars ajunge la zeii cei mai de jos, care se bucură, mișcându-și degetele de la picioare, dar și la prin țesa ta spectaculoasă, care, adulmecând prin grădina ei suspendată, se bucură că ești în viață și te îndrepți către ea. șase
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
carte pe cap, mi-am păstrat echilibrul fragil am mâncat politicos, cu cărți la sub braț am citit povești despre alții, la fel de triști ca mine, trăind prin alte ținuturi amare m-am plimbat aiurea prin pagini pe care le-am ars să îmi dezmorțesc mâinile și fața de foame, am mâncat pagini cu cerneală, pagini grele, de plumb dimineața și seara târziu pe care am promis că le voi scrie la loc într-o bună zi. șase în primul loc: drumul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nou forța și abilitatea zeilor corpului tău, benzaiten se întrece cu bishamonten, iar ebisu cu daikokuten, tu îi strunești, să nu ajungi în derivă sau să nu te învârți pe loc, îi înveți să lucreze în echipă, soarele mare te arde, te mai scalzi din când în când și mai bei din apa dulce și rece, mai mănânci câte o optime de măr sălbatic uscat, nu mai zărești nici un mal, te orientezi după umbra ta pe plută. șase în al cincilea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fantastică în care te afli acum, pe săniuța trasă de vulpile-zburătoare-cu-cap cenușiu, cu pătuțul înnegrit în cap, peste care vine cearceaful alb de camuflaj, e timpul să vânezi, vor veni vremuri în care ți se va face foame, te va arde stomacul, acum e cel mai potrivit moment să treci la acțiune și să vânezi ceva. îți apar în față, în susul drumul tău, pe dreapta, cele trei jocuri, scoate acum lasoul de liane din desaga-fără-fund și prinde cele trei jocuri diferite
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Ieronim se îndreaptă, încet, spre oglinda centrală.) BUFONUL: El a mers, a mers într-una / Făr-de greu de drum să-i pese... Când pe vârfuri trece luna / El văzu prin lunci alese / Un palat crescând departe, / Ce lucește parc-ar arde. / El intră pe scări de-oglindă / Și prin salele deșarte, / Pe covoarele din tindă... / Și-n lumina blândei lune / El văzu frumoasa fată. // (Apare imaginea Frumoasei fără corp Cezara.) Dulce, mândră, o minune, / Către el pășind ușoară... / Lângă ea, genunchiu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Al treilea: Muțachi Șmecherosu'. (liniște) Muțachi, unde ești, jigodie? Măi năpârlitule, unde te-ascunzi, n-auzi? MUȚACHI (pitit după car): Cu-cu! CODÂRLIC: Hai-hai! Când ți-oi da eu un cuc acuși ai să zici că-i altă pasăre! Îți arde de hârjoană, neîmplinitule! Treci la numărătoare. (Muțachi vine) Așa. Cu Muțachi, sunteți taman doi și jumătate, cum scrie la condică. Acuma, urchile cât gura pâlniei! Avem poruncă... ASCHIMODIE: Măi, să știi că dau cu tine de pământ! Ia te uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pleci de-aici. Mai ieri noapte ne-am bucurat c-ai venit. Acuma ne stai ca un ghimpe-n talpă. Că ne-am aciuat la o margine de lume de răul altor draci, mai vechi și mai pricepuți, care ne ardeau și ne frigeau de n-aveam nici un spor în ochii Tartorului cel bătrân. Așa că, năpăstuiți și fugari fiind, și după ce-o ducem ca vai de lume, iaca vii tu acuma să ne bați țărușu-ntre coarne. Fă bine și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ursul în bârlog cu asemenea rânduială. (Iese. Se izbește de cineva, face un pas înapoi. Pârjol, dincolo de ușa întredeschisă.) PÂRJOL: Mă iartă de izbitură, frate Ceaun. Da' ce arăți așa plouat, ți s-a afumat mâncarea sau ți s-au ars plăcintele? (Face un pas în încăpere. E mustăcios și îmbrăcat cu dichis militar zornăitor. Trec amândoi spre rampă. Dialogul dintre cei doi continuă pe un ton scăzut, să nu audă Liana din încăperea alăturată) CEAUN: Ba-s afumat și ars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ars plăcintele? (Face un pas în încăpere. E mustăcios și îmbrăcat cu dichis militar zornăitor. Trec amândoi spre rampă. Dialogul dintre cei doi continuă pe un ton scăzut, să nu audă Liana din încăperea alăturată) CEAUN: Ba-s afumat și ars eu singur, frate Pârjol. Ia-n te uită ici cam ce mi se dă de-o copilă, pentru șapte zile de masă a Măriei Sale. PÂRJOL (ia înscrisul, citește, dă semne de uimire): Peste poate! Însă despre ce copilă vorbești? De când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
petrece înainte de ’89, de aici prețul nesimțit de mic. Marcel ăsta s-a oprit lângă țigancă, și-a suflecat pantalonii, i-a întins un leu cincizeci, a luat cântarul la subțioară și a plecat foarte liniștit. Țiganca, după el, stai, arză-te-ar gazu’! Dă cântaru’ înapoi! Marcel s-a ofuscat bine. Nu scria, bre, acolo că atâta costă? Apoi i-a explicat că, pentru a nu mai induce lumea in eroare, trebuie să inscripționeze pe carton: „Cântăritul - 1,50 lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pentru Emil Constantinescu Echipat într-un halat foarte dichisit, tușind ușor și plimbându-se gânditor prin bucătăria în care băltesc vagi vapori de cafea, Emil gândește. Din când în când, se deplasează până la fereastră, se sprijină de caloriferul care îl arde abia simțit și oftează printre cutele perdelei. La masă, Ciuvică așteaptă ceva cu un instrument de scris în mână. Tușește spre a nu mai fi ignorat. Se grăbește, e mai tânăr, cugetă Emil ca pentru sine. Are, nu se știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
În jocul de umbre nedeslușite, Costăchel răscolea priveliștea cu privirea înfrigurată. Când și-a descoperit casa, inima i-a tresărit cu zvâcnet nebun și o lacrimă - lacrima pe care o purta în suflet - a pornit să se rostogolească pe obrazul ars de soare... „Doamne Dumnezeule! Am ajuns, în sfârșit!” Era primul lui gând, sprijinit pe imaginea satului din vale. Plumbul cuibărit în mădularele vlăguite parcă începuse să se topească. A pornit cu pași mari, nefirești, dezarticulați... Era de mirare cum de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-mă. Că de băgat nasul în treburile mele a început să și-l bage care cum vrea. Adică cum vine asta, jupâne? Mai multe nu pot să-ți spun, că, dacă află unii, mâinepoimâine mă trezesc cu magazia și casa arzând. Ferească Dumnezeu! Jupâne Ștrul, eu am o treabă cu dumneata. Putem sta de vorbă într-un loc mai ferit? Amu’ nu poți fi sigur de nimic. Spune ce treabă ai cu mine, că aici nu ne aude nimeni. Apoi, uite
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Doar se uită la noi, așa ca din altă lume, și oftează cu răsuflare grea - a grăit cu glas înmuiat în lacrimi mama lui Costăchel. Parcă ar vrea să spună ceva, dar nu are glas - a completat Măriuca. O lumânare ardea la capul bătrânului... Costăchel s-a așezat pe marginea laiței, i a luat mâna uscată într-a lui, privindu-l resemnat. În liniștea ca de templu, doar răsuflarea grea a bătrânului sublinia trecerea clipelor. La un timp, lui Costăchel i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
care tocmai intra. Să trăiți... Vă rog să mă... a îngăimat goarza, în timp ce Petrache a intrat râzând la primar: Ce i-ai făcut bietului om de-i așa speriat? Lui nu i-am făcut nimic, dar ție tare ți-aș arde una. M ai lăsat să fierb o zi întreagă. N-ai venit să-mi spui nici că-i laie, nici că-i bălaie. Ei, ai vreun răspuns? Sau... Măi, da’ aprig mai ești la mânie! Stăi colea pe scaun și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
întrebat: Unde-i băiatul? Îi plecat cu mai mulți colegi, să-i ure pe profesori. Nu știi cum îi obiceiul? Bine face - a răspuns Costăchel, absent. Afară ningea. Clinchete de clopoței se amestecau cu glasuri neprihănite... Ultima noapte a anului ardea cu ultimele licăriri ca un muc de lumânare... Costache! M-am întâlnit cu inginerul Cicoare - a deschis vorba Petrache. Ei! Ce face domnul inginer? Abia aștept să-l văd - s-a arătat Costăchel bucuros. Și el îi în așteptarea unui
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
apoi coboară mătăluță șuncile și cârnații de la afumat... pregătește acolo vreo două-trei bardace cu vin... da’ știi tu de care. Din butoiul cela uitat de anțărț în fundul beciului. Și... mai stăm de vorbă. Altfel... O rog pe Didina să-i ardă colea și un cuptor de plăcinte, de să-ți lingi degetele. Încolo... Sănătate! Atunci treaba-i ca și făcută. Mâine seară ai musafiri, Petrache! Sunteți bine veniți. Numai să nu te văd că o faci iar pe mutul, că nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
s-a auzit din nou glasul lui Costăchel: Într-o noapte o plouat și o suflat vântul. Nu prea am avut unde să ne adăpostim. La vreo două zile, Filip parcă nu mai putea merge ca înainte... O început să ardă ca o sobă. „Costăchele, nu te speria. O să-mi treacă. Înainte, băiete! Înainte!” Atâta spunea și se târa după mine, cu suflarea grea. Nu mă lăsa măcar să-l ajut. „Păstrează-ți puterile, Costăchele! Lasă că eu mai pot încă. Ferească
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]