2,417 matches
-
Regat, cât și în teritoriile rămase României după Septembrie 1940. În acest timp, îndeosebi în Basarabia o puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași de moșii, comercianți de cereale și produse agricole, mici comercianți și cârciumari la sate și constituiau îndeosebi în Moldova, Bucovina și Basarabia rețeaua de colectare a mărfurilor vândute sau cumpărate de țărani. b.În industrie și comerț: După datele publicate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prevede acordarea unei despăgubiri în obligațiuni 3% blocate, în favoarea evreilor expropriați, o comisiune funcționând pe lângă Ministerul Economiei Naționale urmând să stabilească această despăgubire. Prin art. 10 toate contractele de arendare, asociație sau administrare încheiate între un proprietar neevreu și un arendaș, asociat sau administrator evreu, sunt nule de drept. Decretul-Lege menționat mai sus a fost completat printr-o nouă Lege de o egală importanță și anume: 2. Decretul-Lege pentru completarea Decretului-Lege din 5 Octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
farmaciile nu pot fi arendate la evrei. contractele de arendare existente la acea dată au fost anulate până la 3 Noemvrie 1940. diriginții administratori au fost înlocuiți până la aceeași dată. Ceiace s'a urmărit prin această lege a fost înlăturarea proprietarilor, arendașilor sau administratorilor. Prin D.L. Nr. 3984 din 5 Decemvrie 19401116 deci posterior Decretului 3294/940, evreii indiferent de categoria din care fac parte, sunt supuși la taxe militare precum și a presta munca obligatorie. Dacă măsura înlăturării evreilor din farmacii avea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înaintea celei de lemn și paiantă, înlocuită recent cu aceasta de zid, alta tot din lemn și paiantă; - pe vatra Torceștilor, în locul unde se găsește gospodăria cetățeanului Alexandru Tonu, a funcționat o biserică, construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau seama de situația disperată în care se găsesc. Și, întocmind imediat jalbă, se plâng și denunță contractul ilegal prin care - scriu ei - „cătră posăsorul său ne-au dat în dijmă și din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile răzășilor ca unili ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la un loc”, răzeș fiind, deci, și Sandu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a doua oară o tânără văduvă. În evidențele Vistieriei Moldovei din anul 1816, el, Mavrogheni, figurează ca stăpân al moșiilor Conăchești moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de numeroși. Unul dintre aceștia, pe nume Grigore Suțu, dar altul decât ginerele beizadea, o convinge pe văduvă să încheie căsătoria cu el, deși diferența de vârstă dintre cei doi era apreciabilă în defavoarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la care stăpâna nu-și mai zicea Mavrogheni, ci „postelniceasa Ilinca Manu”. Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și grija stăpânei pentru proprietatea și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă, moara să fie permanent și bine „iezită” și așa să fie predată la expirarea contractului de trei ani. Arendașii,,să fie cu priveghere ca hotarele moșiei să nu fie încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau și la alte moșii. În acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Strigările încep de la suma de 650.000 lei aur, sumă considerată exagerată, scăzându-se apoi la 500.000. După câteva termene fără finalitate, imobilul, adică moșia Umbrărești și dependențele (acareturile), va fi adjudecat pe 22 aprilie 1892 de un mare arendaș al timpului, Lt. N. Drossu. Nu se arată suma. Afacerist notoriu, el revinde imediat lui Ion D. Movileanu, și acesta amator de câștig ușor, căci cumpărase anterior bucăți de pământ de la locuitorii cudălbeni. Moșia Umbrărești cu anexele vor trece de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se înțelege), apărând trupul Țigăneii, trupul Arhipoaia etc. În vremea stăpânirii sale, moșia, astfel unificată, a fost valorificată și administrată prin darea în posesie, adică în arendă. Arendașii mai cunoscuți din această perioadă au fost Gravril și Costantin Dodan. La 15 februarie 1836, Gavril Dodan, alarmat, scrie proprietarului la Iași și-l informează cum au „venit de peste Siret un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia”, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din moșia de la Torcești din Siret spre răsărit” (au tras cu lanțu înseamnă au măsurat). Cere proprietarului să facă demersurile necesare spre a corecta situația. Theodor Ciuntu, în lucrarea intitulată Dicționarul statistic și istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul Torcești. Deși biserica nu era din cărămidă, ci din paiantă, autorul scrie că ea a fost „zidită în anul 1840 de Gavril și Constantin Dodan, arendașii moșiei lui Mihail Pașcanu, care era proprietar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul Torcești. Deși biserica nu era din cărămidă, ci din paiantă, autorul scrie că ea a fost „zidită în anul 1840 de Gavril și Constantin Dodan, arendașii moșiei lui Mihail Pașcanu, care era proprietar al moșiei Torcești”. Este vorba, credem, de biserica al cărei loc se afla marcat, în perioada interbelică, printr-un gărduț de lețuri și o cruce, loc pe care acum se găsește casa și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca dată a construcției anul 1851, căci, de fapt, lucrarea a fost realizată mai târziu, între anii 1856-1865. Aflăm explicit acest lucru din dosarul cu acte referitoare la procesul intentat „de doamna Ruxandra Balș, născută Pașcanu, contra lui Petre Anastasiu”, arendașul moșiei și al morii în perioada imediat următoare punerii ei în funcțiune, prilej pentru Panait Balș, plenipotentul (împuternicitul) soției sale la proces, de a expune pe scurt istoricul construcției în felul următor: „zidirea ei s-a început de mine încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mine încă din anul 1856 și, neavând închipuirea a o găti, am fost silit a arenda moșia mea, Torceștii, d-lui Alecu Anastasiu și să-1 scad din costurile morii pentru gătirea ei [...], care a costat 12.000 galbeni; în adevăr, arendașul s-a achitat de a sa datorie, gătind moara cu mehanicul D-l Groholschi”. Acest mecanic era renumit în Moldova încă de prin 1841, când i se face reclamă în „Albina românească” (XII, nr. 42, p. 162) pentru cunoștințele practice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de a întreține în stare perfectă „iazurile morilor”, în caz de inundații, pentru a se feri distrugerea stăvilarului și a canalului de aducțiune a apei până la scocul morii, lung de circa 300-400 m. Dar - continua P. Balș în pledoaria sa -, arendașul nu a respectat clauza contractuală respectivă și iazurile s-au deteriorat în urma marilor inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră cioplită și toată mașinăria ei de fier, nu s-au primejduit în nimica și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în urma marilor inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră cioplită și toată mașinăria ei de fier, nu s-au primejduit în nimica și nici nu se putea primejdui din cauza apei”. Pretenția boierului era ca arendașul să despăgubească pe proprietar, pentru deteriorarea iazului și a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lei venitul morilor de la Umbrărești ce s-au vândut pe acest an și până la anu’ 1796 noiembrie 7”, deci o sumă ceva mai ridicată față de anul precedent. Vinderea venitului înseamnă arendarea morilor cu anul și încasarea sumelor direct din mâna arendașilor, oameni din partea locului, cum este Andoni vornicul din Liești (un Ciorâță), Toader morar din Umbrărești ori un slujitor al lui Conachi, pe nume Gheorghe Șanoiu, căruia nu i se arată domiciliul. Ei arendaseră în noiembrie 1793 și morile de la Boziești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce s-a păstrat și din care redăm fragmentar: „să să știe că am cumpărat venitul morilor dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu șase sute de lei”. Printre condițiile prevăzute, mai importante ni se par cele prin care arendașii se obligă „să iezească iazul morii foarte bine”, moara să fie menținută în bună stare, iar boierul se angaja să dea „un țigan să lucreze la moară”. Fiindcă despre mori și morărit documentele umbrăreștene sunt relativ darnice în informații, având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe teritoriul comunei actuale. Să urmărim alte informații documentare de mai târziu prin care se poate dovedi permanența de care am amintit. În contractul de arendă a moșiei Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și botezuri. Am reprodus parțial textul contractului pentru ca cititorii să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați spre îmbogățire și înșelăciune din comerțul speculativ. În cele din urmă, arendaș va ajunge, prin transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la decesul lui Serea Vasile Răducan. Trebuie remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]