2,478 matches
-
a le face cunoscută în lume situația, cerând guvernului român să le acorde azil politic și căutând să procure personal unora dintre ei ajutoare și locuri de muncă. La începutul anului 1907 a izbucnit răscoala țărănească, dirijată la început împotriva arendașilor evrei, dar extinsă apoi și contra marilor moșieri și înăbușită în cele din urmă în sânge de noul guvern dominat de Partidul Liberal. Rakovski a condamnat vehement în ziarul său represiunea și a făcut apel la soldați să nu tragă
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
în pădure, sau probabil un călugăr ar fi avut acolo o chilie care din motive necunoscute ar fi ars. Astăzi, în acest loc numit Arșița, locuitorii comunei au ridicat un Schit de călugări. În timpul boierului Stârcea au fost aduși de către arendașii moșiei oameni din Ardeal pentru muncă, care erau agricultori și crescători de animale, în special oi. În perioada stăpânirii austriece (1774-1918) au fost colonizați germanii, repatriați apoi în 1941. Numele inițial al satului Valea Moldovei a fost Valea Seacă, nume
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
meșterul fierar, la care veneau locuitorii din Valea Moldovei să-și repare uneltele agricole. Aceștia spuneau: ”merg la Miron” și așa a rămas numele satului de Mironu. Aici au fost aduși țigani lingurari din Muntenia pentru a lucra pe moșia arendașilor, dar astăzi majoritatea țiganilor sunt muzicanți. Satul Mironu a avut în continuare o evoluție istorică legată de cea a satului Valea Moldovei. În prezent familiile de romi sunt cu mult mai numeroase decât familiile de români și locuiesc într-o
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul genezei relațiilor capitaliste, burghezia s-a format din mari negustori, bancheri, antreprenori în minerit și industrie, armatori, meșteșugari-patroni, imogatiti, proprietari de ferme organizate pe baza capitalistă, deținători de slujbe oficii publice, arendași ai veniturilor statului-impozite, taxe. Burghezia din sec. XVI-XVII investea capitaluri și își desfășura activitatea frecvent și concomitent în mai multe sectoare economice-minerit, industrie manufacturieră, comerț, operații bancare, navigație, economi agrară), precum și în deținerea unei slujbe de stat. Și chiar dacă ponderea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
la sfârșitul sec. XVI au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea burgheziei olandeze care deținea principalele pârghii ale vieții economice și politice în noul stat. În rândurile lor intrau antreprenorii industriali, armatori, negustori, deținători de acțiuni în companiile comerciale, proprietari și arendași de ferme organizate pe baza capitalistă.Deși burghezia din Provinciile Unite era angrenată în principalele ramuri ale economiei, cele care aveau o pondere mai amre în activitatea să erau comerțul de parcurs lung, navigația și operațiile bănești, în care principalul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
discontinuu tăia sudul Finlandei de la vest la est, împărțind țara în Finlanda Albă și Finlanda Roșie. Gărzile Roșii controlau zona din sud, inclusiv aproape toate marile centre industriale, precum și cele mai mari moșii și ferme cu mulți țărani dependenți sau arendași fără pământ. Armata Albă controla zona din nord, predominantă agrară, cu ferme mici sau medii și cu țărani fără pământ arendași, și unde țăranii dependenți erau puțini sau aveau o situație mai bună decât în sud. Existau enclave ale ambele
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
sud, inclusiv aproape toate marile centre industriale, precum și cele mai mari moșii și ferme cu mulți țărani dependenți sau arendași fără pământ. Armata Albă controla zona din nord, predominantă agrară, cu ferme mici sau medii și cu țărani fără pământ arendași, și unde țăranii dependenți erau puțini sau aveau o situație mai bună decât în sud. Existau enclave ale ambele forțelor de părți opuse ale frontului: în interiorul zonei albe se aflau orașele industriale Varkaus, Kuopio, Oulu, Raahe, Kemi și Tornio; în interiorul
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
există doar fundația soclului. În peștera din stânca Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie, ce ulterior avea să primească denumirea de "Bethlen", după András Bethlen, ministru agriculturii maghiar care vizitase Brașovul în 1891. Zi de zi, arendașul care stăpânea popasul pentru turiști urca cele 25 de serpentine ale Tâmpei, alături de măgărușul său cu sticlele în spinare. Seara, mulți rămâneau sus să admire orașul luminat noaptea. Extins printr-o terasă deasupra abruptului în 1905, după 1948 s-a
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848. era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său, Ienache, acesta își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji. Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
nu lătraseră și nici nu fuseseră nici adormiți sau omorâți, cum de nu-i furaseră popii și caii, „un buiestraș minunat și două iepe de prasilă.“ După două săptămâni de la această întâmplare, se auzi de o altă tâlhărie îngrozitoare asupra arendașului de la Dărmănești, care fusese prădat, chinuit, apoi omorât împreună cu o bătrână cu care stătea. După această fărădelege, hoții „spoiți cu negru căzură în lanțurile justiției“. Stavrache avea un han așezat „în drum“, era „om cu dare de mână“ și fusese
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
proveneau de la o agricultură foarte productivă bazată pe munca țăranilor, iar ele erau apoi reinvestite tot în producția agricolă. În paralel, s-au intensificat conflictele între cei care lucrau pământul și proprietari: după o creștere în numărul de procese implicând arendașii și o scădere a calutății lucrărilor efectuate ca zile de muncă obligatorii, rezistența, inspirată de exemplele lui Tudor Vladimirescu și a altor diferiți "haiduci", s-a transformat în sabotaj și uneori în violență. Un incident mai important a avut loc
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
de dobândă, pentru a-și hrăni familiile și a-și asigura semințele pentru semănatul din primăvara următoare. Sistemul asigura astfel îndatorarea din ce în ce mai accentuată a țărănimii. În plus, prin măsurători incorecte, țăranii erau adesea pur și simplu furați de către oamenii boierilor (arendași), administrația lăsând însă furtul nepedepsit, pentru că trăgea avantaje din situația dată, ea fiind de partea arendașilor. În 1905, aproximativ jumătate (48,7%) din pâmântul cultivabil era în proprietatea a 0,6% dintre proprietarii de pământ, acest teren cultivabil fiind în
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
următoare. Sistemul asigura astfel îndatorarea din ce în ce mai accentuată a țărănimii. În plus, prin măsurători incorecte, țăranii erau adesea pur și simplu furați de către oamenii boierilor (arendași), administrația lăsând însă furtul nepedepsit, pentru că trăgea avantaje din situația dată, ea fiind de partea arendașilor. În 1905, aproximativ jumătate (48,7%) din pâmântul cultivabil era în proprietatea a 0,6% dintre proprietarii de pământ, acest teren cultivabil fiind în proprietatea coroanei (monarhului), a câtorva mii de familii de boieri care-și duceau viețile în capitală
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
proprietatea coroanei și majoritatea pământurilor în proprietatea Bisericii Ortodoxe erau date în arendă, la fel ca cea mai mare parte din pământul aflat în proprietatea boierilor; aproape 59% din întreg pământul arabil al moșierilor se afla în regim de arendă. Arendașul plătea o sumă fixă pentru pământul în chirie și administrație, încercând apoi să scoată un profit maxim prin exploatarea țăranilor. În Moldova, de unde a izbucnit răscoala, 40% dintre arendași erau evrei și alți 10% indivizi de altă etnicitate decât cea
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
întreg pământul arabil al moșierilor se afla în regim de arendă. Arendașul plătea o sumă fixă pentru pământul în chirie și administrație, încercând apoi să scoată un profit maxim prin exploatarea țăranilor. În Moldova, de unde a izbucnit răscoala, 40% dintre arendași erau evrei și alți 10% indivizi de altă etnicitate decât cea română. În România anului 1905, neoiobăgia prevala și disparitatea între marea și mica proprietate era fără egal în Europa, chiar și atunci când considerăm Rusia. Majoritatea marilor proprietari funciari în
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
Rusia. Majoritatea marilor proprietari funciari în anii premergători răscoalei preferau să locuiască în orașe, și nu doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor. Prin urmare, închiriau domeniile lor unor intermediari ("arendași"), primind în schimb o sumă fixă ("arendă"). Arendașii, la rândul lor, încercau să obțină profituri cât mai mari într-o perioadă cât mai scurtă de timp. În acea perioadă țăranii formau până la 80% din populația României și circa 60% aveau pământ foarte puțin sau nu aveau deloc, în timp ce
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
în anumite medii, să se dea o tentă antisemită răscoalei, prin afirmația că evreii ar fi fost de vină pentru asuprirea cruntă a țăranilor. În realitate, puțini erau evreii care se ocupau cu arenda, iar în țară erau și mulți arendași români. Dacă răscoala ar fi fost o mișcare antisemită, ea ar fi trebuit să se limiteze la nordul Moldovei, unde arendașii evrei predominau. Ori, răscoala s-a extins în zone cu foarte puțini arendași evrei, printre care și Oltenia, unde
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
cruntă a țăranilor. În realitate, puțini erau evreii care se ocupau cu arenda, iar în țară erau și mulți arendași români. Dacă răscoala ar fi fost o mișcare antisemită, ea ar fi trebuit să se limiteze la nordul Moldovei, unde arendașii evrei predominau. Ori, răscoala s-a extins în zone cu foarte puțini arendași evrei, printre care și Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
iar în țară erau și mulți arendași români. Dacă răscoala ar fi fost o mișcare antisemită, ea ar fi trebuit să se limiteze la nordul Moldovei, unde arendașii evrei predominau. Ori, răscoala s-a extins în zone cu foarte puțini arendași evrei, printre care și Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
arendași evrei, printre care și Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii - arendașii evrei și arendașii români deopotrivă - sunt în egală măsură răspunzători. Alți istorici subliniază însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
evrei, printre care și Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii - arendașii evrei și arendașii români deopotrivă - sunt în egală măsură răspunzători. Alți istorici subliniază însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
și Oltenia, unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii - arendașii evrei și arendașii români deopotrivă - sunt în egală măsură răspunzători. Alți istorici subliniază însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra evreilor. Că răscoala a început în Moldova, adică acolo unde arendașii evrei predominau (40% dintre arendași), este perfect explicabil: factorul etnic și religios n-a făcut decât să întărească frustrarea maselor de țărani români exploatați crunt de-un sistem injust, așa cum se întâmplă peste tot unde nemulțumirea economică este complicată de
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra evreilor. Că răscoala a început în Moldova, adică acolo unde arendașii evrei predominau (40% dintre arendași), este perfect explicabil: factorul etnic și religios n-a făcut decât să întărească frustrarea maselor de țărani români exploatați crunt de-un sistem injust, așa cum se întâmplă peste tot unde nemulțumirea economică este complicată de componente etnice și religioase cu
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
crescând și exploatarea țăranilor, astfel încât nemulțumirea lor a crescut și ea, fapt care a dus în cele din urmă, în martie 1907, la răscoală. Cei doi istorici români arată că tulburările au început "„în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendașii erau puternici”", și spune că numai trustul fraților Fischer, care deținea moșii și păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]