5,079 matches
-
culoare cărămizie; Mormântul 39, care avea ca urnă, un vas borcan din pastă ciment, același lucru și în mormintele nr. 40 și 45. În mormântul nr. 46 s-au descoperit trei vase folosite drept urne, în fiecare existând câteva oase arse și cenușă, iar în mormântul nr. 63 urna era reprezentată de un vas borcan din pastă ciment. Cu excepția a două morminte (M. 25 și 40), care au avut o cantitate mai mare de oase calcinate, toate celelalte morminte de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu este de dorit în unele locuri: dacă s-au depozitat reziduuri toxice și ele nu sunt etanșate și îngropate adecvat, la un moment dat pot apărea emanații de gaze nocive. Gunoiul nu dispare! Gunoiul aruncat miroase foarte urât. Gunoiul ars elimină gaze care pot provoca îmbolnăvirea oamenilor și a animalelor. Încetați să mai faceți gunoi! 8 IUNIE - ZIUA MONDIALĂ A OCEANELOR Oceanele acoperă două treimi din suprafața planetei. Ele furnizează oxigen pentru atmosferă și hrană pentru populațiile care trăiesc în
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
cămașa lungă murdară dintr-o țesătură aspră. Scotoci prin fân și scoase un bidon plat, cazon, și-l duse la buzele uscate de sete care refuzau să se deschidă. Nenea își dădu cu părerea: - O fi moartă... Mihu sări ca ars. - Măi Nene, ești chiar fără inimă, zău așa, am auzit-o eu gemând, mai bine dă baioneta ceea de la brâu. Deschise gura încleștată fetiței cu lama lată a baionetei, apoi turnă câteva picături de apă călduță, sălcie și stătută, din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Linemann și zise cu glas gros: - Nici nu trebuie să mai sapi, groapa, o ai gata făcută de bombă, rămâne doar să-i pui acolo și să tragi țărâna pe deasupra. Ambulanța greoaie demară cu un fum negru de motorină arsă și dispăru în direcția gării, lăsându-l mai departe cu cei doi morți. Se uită la groapa mare, făcută de bombă în mijlocul drumului și nu i se păru un loc potrivit pentru un mormânt. „De ce tocmai aici? Pe drum vor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
De undeva din dreptul satului se auziră învăluitoare glasuri de clopote, plutind victorioase pe deasupra volburii apelor, împrăștiind noaptea, spărgând-o în țăndări. Dealul fără nume A utobuzul mare și hodorogit, înotând în fum negru și gros, cu miros de motorină arsă, îl lăsă, hăt, în valea vineție, străjuită de sălcii găunoase, fără vârstă, care-și scuturau spre firul sărac de apă a unui pârâu, mai mult imaginar, crengile subțiri ca o plângere continuă prin strigătul aspru al anotimpurilor. Cineva din autobuz
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
până pe movila cu mormântul, vrei, uite la crenguța aceasta o s-o înfig la încheietura crucii ca s-o găsim când vom trece ziua pe aici. Să vezi atunci ce vom râde amândoi de frica ta de acum. Culai sări ca ars: „Ai înnebunit? Să nu faci asta, s-ar supăra mortul, nu te duce. Vocea sa rugătoare, gâtuită parcă de un spasm interior îl făcu pe Niță să arunce crenguța ceea verde și să înainteze cu un pas înaintea prietenului său
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care au existat prin politica românească, așa ca de exemplu, fosta scrumbie afumată numită Corneliu Coposu. Pe un asemenea prof. dr. am reușit odată să-l scot din Zen, cu o remarcă, zic eu de bună credință. A sărit ca ars. Cum îți permiți, musiu? Dar cine ești dumneata, ca să-mi spui mie din astea? Știi dumneata cine sunt eu? Cât am citit eu pe lumea asta, nu ai citit dumneata cu toată familia dumneata de la facerea lumii, încoace. Și te
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Gherăiești. Surprinși de același eveniment neașteptat, nemaiavând timpul necesar pentru a face cât de cât ceva, atât șoferul cât și copilul, s-au lăsat amândoi în voia sorții. După trecerea peste... scrijelind pietrele de cremene cu urme negre de cauciuc ars, camionul s-a oprit brusc, în aceeași clipă în care și din cabină a sărit un tânăr neamț, cel de la volan; îmbrăcat într-o salopetă militară cu platcă, buzunar în față și bretele; cu un chipiu pe cap cu cozoroc
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și o ceramică aparte, alături de o plastică antropomorfă și zoomorfă extrem de interesantă. Pe teritoriul localităților din zona comunei DĂNEȘTI s-au descoperit numeroase vestigii ale epocii bronzului, acest pasionat cercetător punând în evidență așezări și necropole atipice, obiecte de lut ars și din os, sceptre din piatră și topoare din bronz. Toate aceste mărturii denotă un tărâm civilizator, plăsmuitor de viață și eternitate, cu un patrimoniu arheologic bogat și variat. Totodată, prin munca asiduă a lui COSTACHE BURAGA, aceste locuri s-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
artistice, având un referent ficțional, concret sau abstract. În funcție de tipul percepției senzoriale, imaginile artistice se clasifică în: - vizuale: Neguri albe, strălucite / Naște luna argintie (M. Eminescu, Crăiasa din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și spirit activ pe bunul său amic Dionisie Exiguul. Amiciția celor doi s-a bazat pe o stimă intelectuală reciprocă. Cassiodorus precizează că eruditul său amic, „Sfântul bărbat” Dionisie, a predicat mulți ani în biserică și, apoi, a predat dialectica (ars bene judicandi, logica) la Academia de la Vivarium. Traducea fluent din latină și greacă, dovedindu-se, astfel, un admirabil vorbitor al acestor limbi, dar și un exeget profund al Sfintei Scripturi. Era un ortodox desăvârșit, definitiv atașat regulilor din mănăstiri, respectiv
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu una parțială, ca pe vremea iudeilor. Dumnezeu poruncise iudeilor să lase la o parte tot pământul și să aducă jertfă și să se roage numai într-un singur loc, tocmai pentru că tot pământul era necurat, din pricina fumului, a grăsimii arse și a tuturor celorlalte întinăciuni de la jertfele elenilor, aduse pe pământ”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 88-89) „Pomenești, tâlhare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu introductiv și note de Petka Grigoriu, Editura Ars Longa, Iași, 2007, 275 pp. 42. „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fantasme: "mă sperii de toți cei ce-mi apar / deodată mascați, emoționați, toți ai mei, tata, / mama, bunicile, bunicii, străbunicii, străbunicile". Ieșirea din timpul concret presupune contacte cu "forțe obscure", cu "fluide și străfulgerări". Într-o banală ulcică "de pământ ars" "sălășluiesc sufletele / strămoșilor stând în prag, gata să-și ia zborul odată / cu noi". Întoarceri afective ca acestea, în modul lui Sadoveanu și Blaga, sunt mai degrabă halucinații line. Unei ființe iubite, poetul i se adresează transtemporal "în bătaia lunei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
A conceptualiza înseamnă a sintetiza, a prinde un buchet de sensuri într-o singură expresie. Putem astfel sintetiza pînă la nimic, pînă la tăcere, înainte de care Christian Tămaș îl așează pe El (vezi lucrarea El, avatarurile unui articol hotărît, Editura Ars Longa, Iași, 2012), dar un El nerostit, sau rostit mereu în tăcerea veșnică. Ne putem aștepta la puține noutăți conceptuale, mai totul s-a spus sau se tace, sau curge. Căci aici este problema, de a regăsi fluiditatea gîndirii, curgerea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
asasinat pentru că este evreu, se folosește expresia "a murit al kidush Hashem". Când evreii au fost exterminați în timpul Shoah-ului, nu toți erau religioși, bineînțeles. Totuși, când se rostește celebra El male rahamimxxxxx, se spune întotdeauna "care au fost uciși și arși al kidush Hashem". Dacă raportăm acestea la cazul lui Ilan, chiar dacă se spune că toți acei oameni erau dezorientați, dezechilibrați, chiar dacă se spune că au atacat evrei, dar și ne-evrei, chiar dacă, chiar dacă..., știm prea bine că înverșunarea cu care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
seceta ce biciuise stepele. În Balcani, au găsit, pe alese, locuri îmbelșugate unde să-și așeze târlele și odalâcurile. Războinice și patriarhale, aceste triburi au trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit, sub copitele cailor, lutul ars și încondeiat al ceramicii din străvechime pe care au spart-o într-un infinit de cioburi. Fluxul migrator de la începutul Antichității, provenind din zona stepelor nord pontice, a perturbat serios dezvoltarea socio economică a Balcanilor, inclusiv a ținuturilor noastre. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de o cunună de flori, le mai acoperea goliciunea. La un semn, se prindeau de mână și, în chiote de veselie, se puneau a se învârti. Horind, pârjoleau iarba sub tălpile și călcâiele încinse de jocul lor fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
minuțioasă la viziune poetică. De fapt, cîteva pagini ale cărții ne lasă să întrevedem, ascuns în străfundurile ființei profesorului Tiberiu Brăilean, un suflet de poet. Cu aceste cuvinte poetice doresc să închei aceste scurte considerații: Nu uitați că suntem fiii arși ai Luminii, lumînări de ceară topită, orbiți de Lumină [...], așteptînd o remodelare, o formă nouă, ca să mai ardem o dată pentru norocul nostru și pentru îmbunarea nu-i așa? a destinului. Se mutau stelele pe cer într-un menuet cosmic, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și e totodată în continuă comuniune cu Dumnezeu. El este ghidul tău spre mîntuire și nu-ți cere decît să-ți sporești bucuria în tine și s-o împărtășești în numele Său, căci suntem în era Duhului Sfînt. 5.14. FIII ARȘI AI LUMINII O bucățică din mintea noastră a visat că era ruptă de Dumnezeu și provoca mari necazuri. Estimp, rasa umană înainta și se îmbolnăvea de plăcere. Se minunau cerurile de cîtă suferință putea aduna. Pe unde am trecut și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
confruntare! Apoi trebuia așezată frumoasa, frumoasa universală, după care totul reîncepea să curgă: armonia, castitatea, amocul... Nu mai dați putere urîtului. Nu încetați să mîngîiați frumoasa, măcar cu un zîmbet, cu o privire, chiar îndepărtată. Nu uitați că suntem fiii arși ai Luminii, lumînări de ceară topită, orbiți de Lumină, ca o plăcere mare. Ca o lumînare de ceară topită de plăcere, așteptînd o remodelare, o formă nouă, ca să mai ardem o dată pentru norocul nostru și pentru îmbunarea nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
5.6. Tihna unității 349 5.8. Un cer de sens 352 5.9. Biologia credinței 355 5.10. Știință și religie 359 5.11. Teoeconomia 364 5.12. Arhetipul Apocalipsei 367 5.13. Cuvintele Duhului 370 5.14. Fiii arși ai luminii 375 BIBLIOGRAFIE 379 Redactor: Viorel Dumitrașcu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Fung Yu-Ian, Chinese Philosophy, Princeton N.J., Princeton University
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Sau în versurile cu titlul Care-i amorul meu în astă lume?, scrise în aceeași vreme: "Încoardă-ți lira scumpă, iară mirul, al vorbelor iubirei tu îl varsă Pe-acel mormînt ce-l înverzește pirul Și zi: Dormi dusă, inima mea arsă!"111 Fiindcă din trupa lui Iorgu Caragiale, cînd a ajuns, în turneu, la Giurgiu, lipsea sufleorul, a fost angajat Eminescu, ca sufleor și copist, cu 60 de bani pe zi112. În această trupă, el a stat în vara anului 1867
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Congres a fost prezentat Raportul Conducerii Asociației pentru mandatul trecut (care a inclus și materiale) ce a stat la baza înființării Forumului metodologic al Asociației, din octombrie 2005. În urma dezbaterilor care au avut loc pe marginea Raportului prezentat de conducerea ARS, s-a trecut la alegerea conducerii Asociației, pentru următorul mandat și a membrilor permanenți ai Forumului ARS. Totodată, au fost stabilite sarcinile care-i revin Forumului ales: Forumul va pune în dezbaterea specialiștilor și va adopta Codul de conduită deontologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]