12,098 matches
-
mult în acei ani încrâncenați și că numai cine a suferit mult în viață e capabil să exprime sentimente de înaltă umanitate, de a iubi lumea adversă, de a înțelege suferințele celor aflați în dificultate. Mă bucur că am dat ascultare sugestiei Marianei de a vă trimite cartea și mai ales că mi-ați cunoscut familia și în mod deosebit pe Mariana și Cosmin, pe care i-ați îndrăgit, de parcă ar face parte din propria familie. În final, la rândul meu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
sau măcar a cui ar fi, să fie toți opriți... a lua apa din haznele, pentru ca nici odată să nu pricinuiască din pricina cailor și a căruților... Și... s-au rânduit... un căpitan cu doi slujitori de la agie ca să fie supt ascultare suiulgiilor, să poarte de grijă... zioa și noapte pentru paza și apărarea haznelilor”. --Începe să-mi placă toate acestea, sfințite. Și cum se vede, bunăvoința voievozilor față de cei doi frați suiulgii - Dima și Constantin - se lărgește. La 10 iulie 1757
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe Duca voievod scrie vătămanului și sătenilor din Hlincea că cei 12 poslușnici din sat vor asculta de egumenul Mănăstirii Hlincea, iar restul sătenilor vor fi sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia și vor fi scutiți de unele dări<footnote Ibedem, documentul 324, p. 299 footnote>. La 20 octombrie 1670, Gheorghe Duca dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte cinci moruni cu icre pe an<footnote Ibidem, documentul 332, p. 304 footnote>. Constituirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
printre care și Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. III, Iași, 2000, documentul 44, p. 36 footnote>. Între aprilie 1693-decembrie 1695 Constantin Duca voievod întărește învoiala lui Gheorghe Duca cu Patriarhul Dosithei al Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să fie sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 47, p. 40, documentul 75, p. 60 footnote>. În ziua de 1 iulie 1693 Constantin Duca voievod confirmă mănăstirilor închinate Sfântului Mormânt scutirile avute de la alți domni<footnote Ibidem, documentul 56, p. 45 footnote>. La
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
născut la 18 iulie 1927, în satul Nicolae Bălcescu, comuna Flămânzi, județul Botoșani, din părinții Rozalia și Vasile care erau agricultori. La botez a primit numele Mihai. De copil a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, unde a trecut prin toate ascultările monahale. A lucrat un timp la tipografia mănăstirii. În anul 1949 a fost tuns în monahism de către Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, avându-l ca naș de călugărie pe Protosinghelul Nifon Corduneanu, primind numele de Mitrofan. În arhiva Mănăstirii Neamț, în actele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de către Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, avându-l ca naș de călugărie pe Protosinghelul Nifon Corduneanu, primind numele de Mitrofan. În arhiva Mănăstirii Neamț, în actele anului 1953 îl găsim ca fiind viețuitor al schitului Vovidenia care aparținea de Mănăstirea Neamț, cu ascultarea la casa mitropolitului Visarion Puiu. A urmat cursurile seminarului de la Neamț, apoi pe cele ale Facultății de Teologie din București, absolvindu-o în anul 1959. I s-a încredințat stăreția Mănăstirii Bistrița din Neamț până în 1961, când a fost transferat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
autorităților comuniste se justifica că aceștia nu sunt decât muncitori, care nu și-au găsit de lucru în oraș și vor să lucreze la mănăstire. Așa și-a motivat prezența tinerilor în mănăstire. Din anul 1982, arhimandritul Mitrofan a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Iașilor, calitate în care a participat la hramuri de mănăstiri, sfințiri de biserici, călugării, înmormântări, etc. ca delegat al Mitropolitului. A fost un om apreciat atât de frații din cinul monahal, dar și de numeroși
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
27 de ani, imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial, ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu că a scăpat cu viață. A lucrat cu muncitorii la via mănăstirii, a fost paznic și apoi pivnicer. După trei ani de ascultare a fost tuns în monahism, tânărul Toader primind numele de Teofan. După un an, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a fost hirotonit diacon, apoi, la 8 noiembrie de sărbătoarea Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil a fost hirotonit preot pe seama
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în pas agale pleacă spre casă. Nu trece mult timp sau chiar pe loc problemele lor se rezolvă. Și, cei mai mulți exclamă: ne ajută ca atunci când era în viață. Și părintele protosinghel Gherontie Țurcanu a făcut mulți ani ai vieții lui ascultare în mănăstirea Cetățuia. S-a născut pe 23 aprilie 1931 în satul Țibănești, județul Iași. A fost botezat cu numele Gheorghe, ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu că a venit în lume într-o zi de sărbătoare, de ziua Sfântului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost primit în această chinovie. Și-a continuat studiile la școala monahală timp de 3 ani. În anul 1951 a plecat la armată, iar după trei ani și jumătate s-a întors la Bogdana. Din anul 1956 a făcut ascultarea de paraclisier la biserica Episcopiei Romanului. În anul 1958 episcopul Teofil l-a călugărit. L-a avut ca naș pe părintele Iustinian Crețu. În anul 1960 a fost hirotonit diacon, dar bucuria slujirii i-a fost risipită de hotărârea luată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în zilele de concediu s-a dus la mănăstirea Horaița, iar la întrebarea, dacă ar fi posibil să fie primit în această vatră monahală, răspunsul starețului Teodorit Irimia a fost afirmativ. A dovedit obștii că este gospodar și că, orice ascultare i se încredințează el o îndeplinește cu drag și cu responsabilitate. Din anul 1969 a urmat cursurile seminarului de la Mănăstirea Neamț. A fost hirotonit preot și hirotesit duhovnic de către Mitropolitul Iustin Moisescu. După 8 ani părintele Mitrofan Băltuță l-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
anul 1969 a urmat cursurile seminarului de la Mănăstirea Neamț. A fost hirotonit preot și hirotesit duhovnic de către Mitropolitul Iustin Moisescu. După 8 ani părintele Mitrofan Băltuță l-a găsit la Horaița și l-a convins să vină la Cetățuia în ascultarea de econom. Îl știa de când era la Episcopia Romanului, că este bun administrator, gospodar și bun slujitor în biserică. Mulți din cei care l-au cunoscut l-au apreciat că a avut o voce foarte frumoasă. Din anul 1971 a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bine a făcut Iisus oamenilor, atunci vei lăsa lumea păcatului și vei petrece ceilalți ani ai vieții după învățătura credinței noastre. De unii părinți ai mănăstirii a fost perceput că este dur, nemilos, exigent. Dar, după ce au preluat ei acele ascultări și-au dat seama, că nu poți fi altfel atunci când vrei ca toate treburile încredințate să fie făcute bine. Toți cei care l-au cunoscut și au fost în subordinea sa îi mulțumesc rugându-se pentru el că i-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
biserică toți trebuiau să lucreze în grădină. Duminica când slujea îi vedeam mâinile bătătorite, aspre și crăpate de muncă și obrajii roșii de la statul în soare și mă miram de devotamentul cu care îl slujea pe Dumnezeu, Cetățuiei și dădea ascultare starețului. La mormintele acestor părinți, noi, astăzi, ne găsim puterea și curajul de a continua drumul pe care ni l-am ales: de a-l sluji pe Dumnezeu, de a da ascultare în mănăstire, toate, pentru a ne mântui. Un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care îl slujea pe Dumnezeu, Cetățuiei și dădea ascultare starețului. La mormintele acestor părinți, noi, astăzi, ne găsim puterea și curajul de a continua drumul pe care ni l-am ales: de a-l sluji pe Dumnezeu, de a da ascultare în mănăstire, toate, pentru a ne mântui. Un alt părinte pe care l-am cunoscut de la vărsta de 12 ani, pe care îl găseam în biserică în fiecare seară pe timp de vară, iar la toate slujbele când vremea nu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sinaxare. Din data de 3 august 1995 a fost ales de către Înaltpreasfințitul Daniel, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, astăzi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ca stareț al Mănăstirii Cetățuia Protosinghelul Partenie Petric, venit prin transfer din ascultarea de stareț al Mănăstirii Horaița. Încă de la început și-a dovedit virtuțile de bun slujitor al sfântului altar, de bun sfătuitor și iertător în scaunul de spovedanie, dar și de gospodar desăvârșit, întrecându-i chiar pe cei de dinaintea lui. A
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
viață călugărească, mănăstirea are un personal de 15 monahi cu media de vârstă de 40 de ani. Părinții au atât preocupări ecleziale, cât și culturale. Îngrijesc cu drag chinovia unde au depus în fața altarului jurământul: împlinirii voii lui Dumnezeu și ascultării de cuvioșii părinți; al sărăciei materiale și îmbogățirii spirituale; și al castității trupului prin logodna cu divinitatea. Mii de pelerini din țară și din străinătate ne vizitează în fiecare an, mulți dintre ei promițând că vor reveni cât mai curând
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și mărturisim cum au venit înaintea noastră Canila, fratele lui Hristodor ce-au fost jitnicer și cămănar... ce de a lui bunăvoie au dat și au dăruit la svânta mănăstire ce se cheamă Dealul Mare, care iaste închinată metoh la ascultarea svintei svinției sale ocârmuitorul de legea noastră, patriiarhul de Ierusalim; la aceea mănăstiri au dat...nește locuri de casă den tîrgu den Iași, ce simt pre Ulița Mare și lîngă Podul Vechiu”. Cred că știi că pentru aceste locuri de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au fost puși lucrători anume să facă poduri noi și să păzească ca cele vechi să nu se strice...După cum a hotărât vodă la 1 septembrie 1776, în fruntea acestor lucrători se află un căpitan de podari, care are sub ascultare: un ceauș (curier), 20 de teslari (dulgheri), 10 toporași (cioplitori), 10 petrari, 20 de salahori și 61 liude (lucrători necalificați). Toți „aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și la meremetul (repararea) podurilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o tresărire ca și cum ar fi fost surprins făcând ceva ne la locul lui, mi-a vorbit apoi cu calm și adâncă aducere aminte... În aceste câteva clipe petrecute aici mi-am adus aminte de vremea pe când, ucenic fiind, încă făceam ascultare la culesul fânului pentru vitele mănăstirii...Fânațul nostru era departe de mănăstire și acolo se întindea pe o costișă nesfârșită. Și Doamne cât a mai florăret se găsea în iarba coaptă numai bună de coasă! După o zi de muncă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
femeia lui Istratie cruitorul, cu Anghelușe fata Catrinei pentru un locu di dugheană di pe Podul Hagioaie, pe care locu di dugheană au arătatu Safta un zapis din vălet 7234 (1726) cu slova lui Vasile Buhăescul biv vtori logofăt”. După ascultarea părților, Ion Neculce împarte dreptatea: „Și fiindu orînduiți cu giudecata la noi le-am luat sama, și fiindu cumpărători vechi cu zapisă iscălite de boieri mari și neguțitori și uliceni, s-au aflat drepte cumpărături. Și această Anghelușe s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfeti Arhanghelu”. Sub ascultarea egumenului au ajuns și „oamenii din Târgușor”. Pe aceștia vodă i-a scutit de alte dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit o biserică pe care n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de alte dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit o biserică pe care n-a terminat-o însă. Cei care au sfârșit-o au pus-o sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, cu tot cu viile lăsate de Poroțchie, despre care vodă spune că „i-am iertatu pogonăritul acelor vii și vedritul pe vinul ce va ieși din-trânsele, nici un ban să nu de, să fie... pentru ceară și untu de lemnu și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
încetișor. Cum se vede, călugărița Natalia este „maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar cam însemna că mănăstirea Sfânta Vineri era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, de vreme ce călugărița spune: „cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale, părintelui Filaretu egumenul”. Să fi căutat cu lumânarea și n-aș fi dat peste un hrisov care să-mi amărască sufletul. Dar când necazul te paște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1750 (7258) însă Costandin Mihail Cehan Racoviță voievod este nevoit să dea o „carte... rugătoriului... Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii” care s-a plâns că „oamenii ce se află ședzători pe moșiiea ce are mănăstirea... dzicând că nu le dau ascultare să slujească la ce sântu trebuințele mănăstirii”. La început vodă este foarte supărat și poruncește ispravnicului de ținut „să-i înfrânezi și să-i supui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii pe obiceiul vechiu”. Apoi eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]