3,263 matches
-
lunii martie, Curtea cu Jurați judecă procesul crimei din strada Soarelui. Pe strada Soarelui, astăzi strada Teodor Aman, locuiau soții Miulescu, iar ca chiriașă aveau pe o doamnă Maria Popovici*. Într-o zi, Maria Popovici a fost găsită asasinată, iar bănuielile toate au căzut asupra soților Miulescu. Nae Miulescu avea o tipografie pe care o exploata. În această tipografie a apărut mai întâi ziarul Drepturile omului. Dar, înainte de a fi proprietar de tipografie, Miulescu fusese multă vreme comisar de poliție sub
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
era reținut la poliție ca informator, fiindcă era bănuit, avea mare grije de pălăria sa: de câte ori era trecut dintr-o cameră în alta, cea dintâi preocupare îi era să nu-i rămâie pălăria în odaia de unde pleca. Acel funcționar, prinzând bănuiala, luă pălăria și o perchiziționă: în căptușeala de piele descoperi un teanc de hârtie monetă austriacă. Strâns cu ușa, ștefan Venescu mărturisi împătrita crimă. De mai mult timp observase că servitorii, de fel din Ungaria, aveau oare cari economii; și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
deșteptat din somn, văzând drama, începu să plângă și să roage: — Nene, nu omorî pe mama mare!... Atunci Venescu, care își pierduse cu totul sângele rece, suprimă și pe acest din urmă martor. Apoi, crezând că va îndepărta de la el bănuielile, ieși în curte, se întinse jos și așteptă lumina zilei, simulând leșinul. Venescu povesti întreaga dramă liniștit, recunoscându-și vinovăția și declarând el însuși că este un mare criminal și un mare mizerabil. privire rezumativă înapoi [oamenii și faptele de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
onest. Ion Câmpineanu era omul destinat și pregătit ca să urmeze lui Ion Brătianu la șefia partidului liberal. Urmaș al unui mare român, purtând un nume popular și cinstit în țară, om cu avere însemnată, deci la adăpostul ispitelor și al bănuielilor, om cinstit sufletește, având cultura scolastică a epocii cât și cunoștințele elementare care, pe atunci, făceau bagajul omului politic, liberal foarte moderat, fără nici o izbucnire democratică, viță de boier și om de bună societate, avea tot ce-i trebuia pentru ca să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în tot ceea ce se petrece în acest ceas al istoriei. Dumnezeu pare că s-ar fi retras din istoria oamenilor, Cerul pare să fie închis și făcut din bronz în fața atâtor invocații care se ridică din toate părțile; oamenii simt bănuiala îngrozitoare că au fost lăsați în voia sorții lor, ca și cum ar fi la discreția jocului violent și capricios al propriilor instincte. Nu! Cristos nu poate să fie absent de la dificila facere a unei lumi noi ce încearcă omenirea; poate doar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
se citește: „Preotul va avea deosebită grijă ca în administrarea Sacramentelor, pentru acestea sau cu ocazia lor, să nu ceară sau să pretindă ceva direct sau indirect; ci să le administreze gratis, așa încât să fie cât mai departe de orice bănuială de simonie și de lăcomie și nicidecum să fie acuzat de așa ceva. Dacă, însă, s-ar oferi spontan ceva din partea credincioșilor drept pomană, sau din motive de evlavie, după săvârșirea Sacramentului, el poate să primească în mod licit, conform obiceiului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
demonstrativă evidentă. Voi credeți că o pieptănătură făcută în pas cu moda, ar aduce vreun prestigiu curăției? O îmbrăcăminte care întrece limitele decenței și ale decorului, care dezvăluie niște preocupări non mistice, credeți că nu ar da vreun pretext unor bănuieli răutăcioase? Vi se pare că, o conduită care nu ar face distincție între atitudinea persoanei sacre și a celei din lume, ar fi în avantajul candorii evanghelice? Chiar și fumatul (atât de decadent!) nu-i poate determina pe cei ostili
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
atomică 218. Teoria existenței izotopilor cu durata de viață lungă a fost urmărită de Hulubei și în cercetările privitoare la elementul transuranian cu numărul atomic 93. După studiile lui Fermi asupra reacțiilor nucleare cu neutroni, prin care s-a confirmat bănuiala că există elemente transuraniene, în lumea fizicienilor era o mare dezorientare, găsindu-se puține informații asupra acestor elemente. Este momentul în care Horia Hulubei și Yvette Cauchois au pornit în căutarea acestui element. Considerându-l ca „ekarheniu”, ei l-au
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
un întreit scop când denunța: 1) Că lua parte din prima cuvenită destăinuitorilor unei contrabande; 2) Fiindcă punea bețe-n roate concurenților săi în contrabandă, contribuia ca să fie desființați și rămânea el singurul contrabandist în ramura spirtului. 3) Fiindcă depărta bănuielile de la dânsul. Sevillio era foarte dibaci. Și iată cum: dacă afla, în mod cert, că o contrabandă mai însemnată trebuia să se facă într-o noapte anumită și anume în ce direcție, venea imediat la Direcția accizelor și făcea denunțarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
război în contra Germaniei și Austro-Ungariei. Poliția politică a lui Ion Brătianu avea mult de lucru. Prefect al Poliției Capitalei era colonelul Radu Mihai, un om care-și făcuse o reputație redutabilă. Toți pașii prințului Bibescu erau urmăriți, fiindcă se născuse bănuiala cum că, în înțelegere cu Rusia, s-ar plănui, pentru cazul eventual al izbucnirii unui război, răsturnarea dinastiei. România trebuia cu chipul acesta să fie scoasă din alianța germano-austriacă și să treacă de partea Rusiei. Prințul ajunsese repede foarte popular
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de la constituirea guvernului, socotindu-se umilit a servi sub ordinele lui Ion Inculeț. Animozitatea între Inculeț și Iamandi era veche, încă din opoziție, de la Iași, unde locuiau amîndoi, și Victor Iamandi credea că Inculeț urmărea șefia organizației liberale de la Iași. Bănuială nefondată. Inculeț nu avea nevoie de șefia de la Iași, el era șeful liberal pe întreaga Basarabie. Spre a nu fi în aceeași clădire cu Inculeț, el a mers pînă acolo că-și instalase biroul la direcția generală a siguranței Statului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Boilă, soția lui era nepoata lui Iuliu Maniu. Seleski se știa, deci, puternic. Ceea ce a mărit scandalul a fost sinuciderea generalului de artilerie, Sică Popescu. Într-o scrisoare adresată soției lui, generalul se declara nevinovat și explica gestul disperat, prin bănuielile de care se vedea înconjurat. Generalul Sică Popescu era rudă cu Virgil Madgearu. Interpelarea doctorului N. Lupu a determinat votarea unei moțiuni prin care se cerea instituirea unei comisii de anchetă parlamentară. În comisia de anchetă nu a figurat nici un
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ieșire din țară biletele de tren și locul la vagonul de dormit pînă la Paris, într-un cuvînt eram gata de plecare. Totuși, îmi dădeam seama că printr-un singur ordin telefonic, totul se putea anula. Pentru a înlătura orice bănuială, predasem unei societăți de transporturi bagajele mele personale, după ce fuseseră vămuite, cu dispoziția de a fi expediate după plecarea mea. Nu luasem nimic din mobilele și lucrurile din casă, la care aveam dreptul. Nu luasem decît cîteva tablouri, foarte puține
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a salva Indochina de comunism, care altfel cucerește Asia, invadează Africa, iar Franța pierde toate teritoriile de peste mări. În această gravă perspectivă, de Lattre pleacă în Statele Unite pentru a cere ajutor. Sosit la New York, primind pe jurnaliști, încearcă să combată bănuiala că Franța duce un război colonial în Indochina. Timp de cîteva zile, în fața comitetului șefilor de Stat major al armatei americane, în fața senatorilor, în întrevederile cu Truman și Dean Acheson, dezvoltă teza dezinteresului francez. Statele asociate se bucură, de acum
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
amestecă în vorbă și Veronica lui Archip. Mama mi-a povestit că preotul n-a vrut să-l îngroape creștinește și de aceea fantoma lui cutreieră toată valea Sucevei. Ar trebui sfințit locul cu pricina, pentru a nu mai persista bănuieli, zice Eufrosina, verișoara mea. Astfel au sporovăit ceasuri bune iar eu tiptil tiptil m-am retras și mi-am văzut de treabă, cu pânzele mele. Mă bucuram nespus văzându-le albe ca omătul, că se usucă așa de iute și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu ne pricepem la politică. Ascultăm doar muzică și emisiunile pentru copii. Văzând că n-o pot scoate la capăt cu noi, au plecat, asigurându-ne că se vor întoarce cât de curând. Când au aflat părinții, au intrat la bănuieli. Cine să ne fi turnat la poliție? Seara, ca de obicei, frecvența era mare. Mama, forte subtil le-a spus că suntem luați în vizorul poliției și nu crede că cineva poate să ne facă rău. Fiind cei mai mulți dintre intelectualii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
animalul simte arsura numai după un timp. Atunci, ne bun de durere și arsură, face Întocmai ce a făcut calul Dom niei Tale și, de cele mai multe ori, Își trântește călărețul așa ca să nu se mai scoale. Ușor și curat, fără bănuială. Un dobitoc nărăvaș și atâta tot. Acum ai să mă Întrebi de unde știu cine ești. Că ești femeie se vede, domniță. Orice om cu ochii În cap vede... Simeon se Înclină cu o curtenie stângace care-o făcu pe tânăra
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pentru totdeauna. Toate se află pe lumea asta. și ce va fi atunci? — Atunci vom vedea ce va fi! Dacă nu taci acum, mă duc să dorm În altă chilie. și nu doar În noaptea asta! Rishawa pricepu și tăcu. Bănuielile ei nu se Îndreptaseră nicidecum asupra bărbatului ei. Îl cunoștea prea bine. Dar voise o confirmare din gura lui și acum o avea. Tăcerea lor nu era numai necesară, dar ci și nespus de prețioasă dacă voia să rămână În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
O a doua crimă În care ucigașii să nu fie descoperiți... Simeon se Înfioră. Asta era soarta lui! Nu numai că-l vor omorî, dar se vor și sluji de leșul lui. Îl vor azvârli la locul fărădelegii, astfel ca bănuiala să cadă asupra lui: un necunoscut, un bandit care omoară ca să prade, ce putea fi mai obișnuit? Numai mintea ageră a starețului Otto putea pune la cale și această a doua blestemăție, așa cum, era Încre dințat, o pusese la cale
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
știa foarte bine că, pentru un curtean, discreția era prima calitate, așa că Își ținu gura cu o fermitate de oțel. Astfel că Bodo și Adelheid urcară de câteva ori, pe cărări diferite, la mânăstirea Sfântul Petru, ca să nu trezească nici o bănuială. Totuși, Otto aflase curând prin spionii săi ce se Întâmpla și se folosi de dragostea lor ca să-i lovească pe ducele Bertold și pe ai lui. Două suluri mici de pergament, legate cu șnur de mătase albastră, ajunseseră astfel În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
spuse ce aveau de făcut și, către seară, o luă iar pe calea ascunsă pe care mersese cu câteva seri Înainte ca să-l Întâlnească pe falsul cocoșat. Johannes aștepta la locul știut. — Doamne, spuse el Închinându-se, ai avut dreptate. Bănuiala Înălțimii Tale a fost Întemeiată. știi cu ce repeziciune lucrăm noi, oamenii mei n-au pierdut o clipă și au aflat mai multe decât se așteptau. Zilele acestea s-au petrecut sus pe Stouff, la ministerialul Adalbrecht, lucruri ciudate. O
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-i lui Haro. El va avea grijă să mă Înștiințeze. Duhovnicul Își plecă privirea sub ochii sfredelitori ai tânărului prinț. Dacă nimeni nu avea voie să părăseas că castelul, cum putea Haro să-și Înștiințeze stăpânul? Avusese el totdeauna o bănuială că s-ar găsi niște ieșiri tăinuite din castel. Dar niciodată nu putuse descoperi nimic, oricât dă duse raită prin toate Încăperile, ciocănind pe la colțuri și pi păind să descopere mânere ascunse. Nici un pe rete nu se clintise din loc
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Poate nici nu s-a Înhăitat cu ei, spuse Conrad cu amărăciune. Poate că a fost de bună-credință când a Încuvi ințat ca Întâlnirea să se petreacă În casa lui. și ticăloșii au ales-o tocmai ca să nu avem nici o bănuială. Ca să venim neînarmați și să cădem În cursă. — Atunci de ce fapta nemaiauzită de azi-noapte? În trebă Nikolaus. Ministerialul Îl venerase toată viața pe Bertold și din clipa macabrei descoperiri din pădure nu mai scosese nici o vorbă. — Pentru că au aflat Între
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
târziu, m-am tot întrebat dacă nu cumva cantonierul, hâtru de felul lui, voise să-l ia peste picior pe orășeanul care ar fi trebuit să stea cuminte lângă sobă. Dar urmele clare de pe zăpadă nu îmi sprijineau prea mult bănuiala... Cum se vede, am scăpat cu viață. A.B. Dar modele literare ați avut? Am avut câteva modele profesionale remarcabile. În primul rând, l-aș aminti pe Alexandru Dima, de la care am încercat să învăț să nu mă pierd în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
torționarii care mai sunt în viață. E un gest pedagogic, nu trebuie băgați în pușcărie, doar condamnați public, ca să priceapă ceva generațiile tinere. Eu nu l-am înțeles pe Iliescu niciodată în chestia asta. E absolut normal că au crescut bănuielile contra lui și s-a ajuns să se spună că el a pus și a tras în noi în 21-22, deoarece, în mod evident, el este cel ce a patronat îngro‑ parea acestui adevăr. Și atunci raționamentul pe care oame
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]