2,500 matches
-
o guvernare (căci pe atunci nu-i lipsea guvernarea) fără a cerceta natura acestei guvernări și felul cum era ea administrată? Pot eu să felicit acum aceeași națiune pentru libertatea ei? Oare pentru că libertatea, luată în abstract, se numără printre binefacerile omenirii, trebuie să felicit, cu toată seriozitatea, un nebun care a scăpat de constrângerea protectoare și de întunecimea salutară a celulei sale, pentru că și-a restabilit putința de a se bucura de soare și libertate? Trebuia să-l felicit pe
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cu costumul de marinel?" (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (e) "Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... / În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (f) "Cucoana atunci, cu toată bunăvoința ce avea, se lehămetește și de binefacere și de tot, zicând: Oameni buni, faceți dar cum v-a lumina Dumnezeu!" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș) (g) "Și mare fu uimirea celor două surori, când Cenușăreasa scoase dintr-un buzunar un al doilea condur pe care-l
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător și plin de aroganță. Nicăieri în istorie, cuceritorul nu a venit să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a trăit în secolul lV î.e.n. scrie: Sînt alții, și printre aceștia este și Efor, care povestește că dactilii ideeni locuiau împrejurul muntelui Ida din Frigia și că trecură în Europa cu Minos... Fiindcă se arătase ca autori ai unei binefaceri foarte mari către nea-mul omenesc(descoperirea prelucrării fierului), ei primiră onoruri nemuritoare”. Numai că unii dintre acești beneficiari ai descoperii lor - ivriții, grecii și unii latini - le-au falsificat în totalitate istoria spre a le fi numai lor de folos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
parodice, coloritul discursului, agrementat cu dialoguri sau scenete, cu ingenioase jocuri de cuvinte, recursul dibaci la alegorie propulsează această publicistică impetuoasă, efervescentă în zona literaturii. Cu ochi rău, C. țintește, la fel ca în comediile lui, parvenitismul, cosmopolitismul, farsa alegerilor, „binefacerile sistemului constituțional”, mascarada vieții politice. Nu întotdeauna, însă, aprecierile lui poartă semnul negațiunii. Se întâmplă ca, într-un context anume, el să deplore declinul sentimentului religios; altă dată, formulează ritos obligațiile școlii și ale familiei în procesul de educație; în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
mare personalitate a neamului românesc, comemorată la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioara în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estradă improvizată într-un colț al țării așa de mică și așa de însuflețită și cânta oștenilor, satelor și târgurilor și pretutindeni îl împresura aceeași dragoste și aceeași înțelegere”c . Sursa
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
În secolul al XVIII-lea, Condorcet explica faptul că "în toate se-colele au existat prinți cărora le-au plăcut științele, care le-au cultivat chiar, care i-au îmbiat pe sa-vanți în palatele lor și i-au recompensat prin binefacerile și prietenia lor pe oamenii care le ofereau o resursă sigură și constantă împotriva plictiselii, un fel de nenorocire ce pare legată în mod deosebit de puterea supremă"143. Legăturile dintre știință și politică sînt adesea foarte puternice: în utopia La
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îndreaptă înspre a atinge totul cu o altă energie decât a noastră? Nu înseamnă asta a lăsa să se înțeleagă că există, lângă și înafară de francezi, o ființă virtuoasă, luminată, bogată, care poate și trebuie să verse asupra lor binefacerile ei? Nu înseamnă asta să presupunem, și bineînțeles în mod gratuit, că între Franța și francezi, între simpla denumire prescurtată, abstractă a tuturor individualităților și aceste individualități există raporturi de tată și fiu, de tutor și pupil, de profesor și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu statul când au plasat înaintea Constituției lor aceste simple cuvinte: Noi, poporul Statelor Unite, pentru a forma o uniune mai perfectă, a stabili dreptatea, a asigura liniștea interioară, a veghea la apărarea comună, a crește bunăstarea generală și a asigura binefacerile bunăstării nouă înșine și posterității noastre, decretăm etc. Aici, nicio himeră, nicio abstracție de la care cetățenii cer totul. Ei nu așteaptă nimic, decât de la ei înșiși și de la propria lor energie. Dacă mi-am permis să critic primele cuvinte ale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să-l realizeze, este forțat să impună poporului de două ori mai multe taxe, să facă mai mult rău decât bine, și să-și atragă, la celălalt capăt, defecțiunea generală. Așadar, în public găsim speranțe, în guvern două promisiuni: multe binefaceri și niciun impozit. Speranțe și promisiuni care, fiind contradictorii, nu se realizează niciodată. Nu este aceasta cauza tuturor revoluțiilor? Căci între stat, care nu precupețește promisiunile imposibile, și public, care a conceput speranțe irealizabile, vin să se interpună două clase
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
două clase de oameni: ambițioșii și utopiștii. Rolul lor este în întregime trasat de situație. E de ajuns pentru acești curtezani ai popularității să strige la urechile poporului: "Puterea te înșeală; dacă eram în locul ei, te-am fi umplut de binefaceri și te-am fi eliberat de taxe". Și poporul crede, și poporul speră, și poporul face o revoluție. Amicii săi nici nu s-au pus pe treabă că sunt somați să se execute. "Dați-mi deci de lucru, pâine, ajutoare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în Februarie 2. În acea epocă, iluzia care face obiectul acestui articol penetrase mai mult ca niciodată în ideile poporului, odată cu doctrinarii socialiști 3. Mai mult ca niciodată, poporul se aștepta ca statul, sub formă republicană, să deschidă larg sursa binefacerilor și să o închidă pe cea a impozitului. "Am fost adesea înșelat, spunea poporul, dar voi veghea eu însumi să nu mai fiu înșelat încă o dată". Ce putea face guvernul provizoriu? Vai! Ce se face întotdeauna într-o conjunctură asemănătoare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. Domnia lor va fi cu siguranță jubileul contribuabilului. Impozitul spun ei trebuie să atingă superfluul și nu necesarul. Nu vor fi bune vremurile acelea în care, pentru a ne copleși de binefaceri, fiscul se va mulțumi să ne știrbească superfluul nostru? Și asta nu e tot. Montagnarzii speră ca "impozitul să-și piardă caracterul opresiv și să nu fie decât un act de fraternitate". Bunătate din cer! Știam că e la modă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
până și cea mai absurdă propagandă are câteva șanse pe lângă oamenii care suferă; malesuada fames. Deci, cu ajutorul marilor cuvinte: Exploatare a omului de către om, speculație asupra foamei, dorința de acaparare, ele au urmărit denigrarea comerțului și aruncarea unui văl asupra binefacerilor sale. De ce spuneau acestea să fie lăsată negustorilor grija de a aduce bunurile de strictă necesitate din Statele Unite sau din Crimeea? De ce statul, departamentele și comunele nu organizează un serviciu de aprovizionare și magazine de rezervă? Acestea ar vinde la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu era suficientă pentru fericirea sa, nu ar merita numele de înțelept. Este mișcat de relele care apasă asupra clasei sărace; se crede, obligat de conștiință, să aducă o oarecare ușurare acesteia și consacră zece mii de franci pentru acte de binefacere. Printre negustori, fabricanți, agricultori are prieteni care se găsesc pentru moment într-o situație dificilă. Se interesează de situația lor, pentru a le veni în ajutor cu prudență și eficacitate, și alocă pentru acest lucru încă zece mii de franci. În
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
le lase o dotă, fii cărora trebuie să le asigure un viitor și, prin urmare, își impune să economisească și face în fiecare an plasamente de zece mii de franci. Iată deci cum își folosește veniturile: • Cheltuieli personale: 20 000 franci. • Binefacere: 10 000 franci. • Servicii de amiciție: 10 000 franci. • Economisire: 10 000 franci. Să reluăm fiecare din aceste capitole și vom vedea că nicio ofrandă n-a scăpat muncii naționale: Cheltuieli personale. Acestea au efecte absolute identice, în ceea ce privește lucrătorii și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
capitole și vom vedea că nicio ofrandă n-a scăpat muncii naționale: Cheltuieli personale. Acestea au efecte absolute identice, în ceea ce privește lucrătorii și furnizorii, cu cheltuielile egale făcute de Mondor. Acest lucru este de la sine evident, să nu discutăm mai mult. Binefacere. Cele zece mii consacrate acestui capitol vor alimenta de asemenea industria; ele vor ajunge la brutar, la măcelar, la vânzătorii de haine și de mobilă. Doar că pâinea, carnea, hainele nu îl servesc în mod direct pe Ariste, ci pe cei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unde se etalează plăgile hidoase ale corpului și plăgile chiar mai hidoase ale inteligenței? Care este articolul din Cod care determină vocația de preot? La ce lege scrisă, la ce intervenție guvernamentală trebuie raportată întemeierea creștinismului, zelul apostolilor, curajul martirilor, binefacerea lui Fénelon sau a lui François de Paule, abnegația atâtor oameni care, în zilele noastre, și-au expus de mii de ori viața pericolului pentru triumful cauzei populare 29? De fiecare dată când judecăm un act bun și frumos, am
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
preveni toate nevoile, pentru a furniza capitaluri tuturor întreprinderilor, lumini tuturor inteligențelor, balsamuri tuturor plăgilor, aziluri tuturor nefericiților și chiar ajutor și sânge francez pentru toți oprimații de pe suprafața globului. Încă o dată, cine nu ar dori să vadă toate aceste binefaceri curgând în lume din lege ca dintr-un izvor inepuizabil? Cine nu ar fi fericit să vadă statul luând asupra sa toată osteneala, toată prevederea, toată responsabilitatea, toată datoria, toate activitățile laborioase și grele pe care Providența, ale cărei proiecte
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în această personificare perpetuă a statului, cea mai ciudată, cea mai umilitoare dintre mistificări. Ce este acest stat care ia asupra sa toate virtuțile, toate obligațiile, toate generozitățile? De unde ia aceste resurse, pe care îl provocăm să le răspândească în binefaceri asupra indivizilor? Nu de la indivizii înșiși? Cum pot oare aceste resurse să crească trecând prin mâinile unui intermediar parazit și devorant? Nu este oare clar, dimpotrivă, că acest angrenaj este de natură să absoarbă multe forțe utile și să reducă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să preschimbăm pietricelele în aur, și, până când o vom găsi, moneda de hârtie? Sunteți atât de încăpățânat din cauza logicii dumneavoastră încât refuzați o experiență fără riscuri? Dacă vă înșelați, privați națiunea, dacă îi ascultăm pe numeroșii dumneavoastră adversari, de o binefacere imensă. Dacă eroarea este de partea lor, pentru popor nu este vorba, după cum ați spus chiar dumneavoastră, decât de o speranță înșelată. Măsura, excelentă conform adversarilor dumneavoastră, este neutră, conform dumneavoastră. Lăsați să fie încercată, deoarece cel mai rău lucru
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai prețioase dintre toate Libertățile, a primei și a celei mai sacre dintre Proprietăți? Totuși, remarcați vă rog că nu ar fi poate dificil pentru proprietarii funciari să facă în așa fel încât această lege să fie acceptată ca o binefacere de către muncitori. Ei nu vor întârzia să le zică: Nu pentru noi, creaturi oneste, am făcut această lege, ci pentru voi. Interesul nostru ne atinge foarte puțin, nu ne gândim decât la interesul vostru. Grație acestei măsuri înțelepte, agricultura va
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și ligiștilor, publicate de către Fanteyraud în Revista Britanică și în Anuarul de economie politică. Aceste diverse lucrări ne-au făcut în sfârșit să cunoaștem Asociația împotriva legii cerealelor. În Sud, această Ligă care s-a constituit pentru a procura maselor binefacerea vieții ieftine, întemeind în același timp pacea lumii pe baza de nezdruncinat a solidarității intereselor internaționale, această Ligă a libertății împotriva restricției, a justiției împotriva forței, a suscitat un veritabil entuziasm. Cuprinse de o lădudabilă emulație, departamentele meridionale, care suportau
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cercetare, au arătat în mod convingător că sprijinirea mai mare pe forțele piețelor duce la venituri mai mari pe cap de locuitor, rate mai mari de creștere economică, un acces mai mare la apă potabilă, asistență de sănătate și alte binefaceri caracteristice vieții moderne, inclusiv un mediu înconjurător mai curat și o guvernanță îmbunătățită, cum ar fi rate mai scăzute ale corupției oficiale și mai multă responsabilitate democratică. Piețele libere generează rezultate bune. Mai mult, nu există niciun "bun echilibru" la mijlocul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
G. Călinescu întrevede în Însemnări... și o „vagă undă de mizantropie” ce se degajă din situații comice și totodată triste în sine, dar mai cu seamă din mentalitatea unei categorii sociale funciar sceptice, dacă nu chiar refractară în special la binefacerile științei medicale. Din această respingere altoită pe superstiții și prejudecăți ancestrale se trage, de pildă, moartea unui copil împachetat de părinți în balegă, după obiceiul locului, în loc să i se administreze medicamente, astfel se justifică revenirea in corpore la cârciumă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]