2,413 matches
-
vitejie ale sufletului sfinților. „Pricina este Dumnezeu, Care locuiește în sufletele lor, în astfel de suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neput să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine ință ”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. „Sângele martirilor sămânța creștinilor” O lectură mai atentă
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
credinței. Sunt unii care se depărtează de la izvorul curat al Ortodoxiei și îmbrățișează diverse ideologii, pseudo-credințe, alții sunt prinși în mrejele relativismului sau sincretismului religios, iar alții cad pradă patimilor care îl despart pe om de Dumnezeu și se lasă biruiți de acestea încă de la primul atac demonic. De aceea, pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență inefăcătoare și astăzi, pentru noi toți și ne îndeamnă să ne învrednicim de nimbul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
nou actuală”) și frica de uitare („E un popor minunat care deși Își cunoaște greșelile totuși le comite mereu. Are atîta voință de viață, n-a pierit pînă acum și cred că nici de astă dată vremurile nu-l vor birui. Vor muri Încă mulți deși au fost deja foarte mulți sacrificați pe așa-zisele altare, ale civilizației europene, dar vor rămîne Încă destui care să poarte În viitor amintirea celor morți și speranța unei vieți În libertate. Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a Orientului [...], în ținuturile Asiei”, alanii propriu-ziși, „massageții de altădată”, devin treptat elementul hegemon în stepele de la est de Marea Caspică, după ce „încetul cu încetul, ca perșii, și-au impus numele și asupra populațiilor din jur pe care le-au biruit”. Dincolo de controversele care persistă și în prezent în legătură cu etnogeneza alanilor, este de presupus că acest proces i-a implicat, într-o primă etapă, pe descendenții massageților, pe sciții asiatici - dahaii est-caspieni - și respectiv pe sacii dintre Oxus și Iaxarte, populații
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
pe care îl conducea, Gheorghe Brătianu excludea posibilitatea unei colaborări cu vechiul PNL. El exprima hotărât această idee în discursul prezentat la ședința Comitetului central al partidului georgist, din luna octombrie: "Vă spun astăzi-Partidul Național Liberal va fi și va birui prin noi, sau nu va mai fi în viața politică a României"395. A urmat audiența șefilor de partide la rege, la 12 noiembrie. Solicitat să participe la guvernare alături de I.G. Duca și de Octavian Goga396, președintele georgiștilor a refuzat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Național Liberal. Suntem ultima rezervă a unei idei și a unei tradiții legate atât de strâns de întreaga dezvoltare a statului și a națiunii române. Mai mult ca oricând, vă putem repeta astăzi: Partidul Național Liberal va rezista și va birui numai prin noi, ori nu vom mai fi în viața politică a României. Strângeți rândurile și sus inimile! La luptă, cu neînfrântă credință în puterile neamului, în dreptate și în biruința noastră!". ("Mișcarea", nr. 881, 17 decembrie 1933.) La Cameră
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Noi v-am spus-o de mult: programele și cuvintele cântăresc atâta cât trag în cumpăna judecății voastre, oamenii. Ne cunoașteți. Mâinile noastre sunt libere. Mâinile noastre sunt curate. Avem deplină încredere în puterea și virtuțile neamului. Prin ele vom birui. Gheorghe I. Brătianu". ("Mișcarea", nr. 1919, 2 decembrie 1937.) Circulare privind unirea forțelor liberale (manuscris) " În cazul în care aș fi în imposibilitate de a comnunica direct cu organizațiile partidului, din împrejurări pe care nu le putem prevedea acum, însărcinez
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
voiam să-i spun când ascultam, cu o clipă mai înainte, nisipul umed scârțâindu-i sub tocuri. „Te iubesc” ar fi fost o minciună de nerostit. Fusta ei neagră șifonată, brațele ei subțiri, ca de copil, erau de ajuns ca să biruie orice „te iubesc” din lume. Să îi propun să ne revedem în ziua aceea sau a doua zi era de neconceput. Noaptea noastră nu putea fi decât unică. Ca și trecerea pachebotului, ca și somnul nostru fulgerător, ca și trupul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pare să-l arate pe acest traducător foarte exigent și realist ca fiind oarecum sceptic cu privire la reușită întreprinderii sale. E vorba, credem, de insatisfacția oricărui traducător onest care s-a luptat cu textul precum Iacob cu îngerul și l-a biruit, dar a rămas șchiopătând (cf. Geneză 32, 24-32). Fiind vorba de o carte sacra ce a fost scrisă și îndelung comentată într-o limbă și o cultură atât de diferită de a noastră, transferul de semnificații nu are cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
misiunea neplăcută de a vești nenorocire, dar și aici pare a fi vorba mai degrabă de conștiință lui decât de constrângere divină: „M-ai ademenit, Doamne, și m-am lăsat ademenit; ai fost mai tare decât mine și m-ai biruit! Sunt luat în râs ziua întreaga și toți își bat joc de mine! Fiindcă ori de câte ori vorbesc, trebuie sa strig și să vestesc: «Silnicie și pustiire!», așa încât cuvântul Domnului este pentru mine ocara și batjocură în fiecare zi. Și am zis
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
de bine să ne cunoaștem la durere și la necaz. Dacă am putea îndepărta și uita unul din termenii contrari, suferința ar dispărea tot atunci. Fidelitatea față de noi înșine și față de valorile pe care le-am cunoscut ne face să biruim purgatoriul vieții sau generează și o mare speranță că, în ciuda tuturor adversităților, nu vom încheie renunțînd la noi înșine. Corul însoțește, în tragedia greacă, suferința și necazul eroului, dar se întoarce mereu la dorința unei vieți ce nu e plasată
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
părere Kierkegaard Socrate era îndreptățit s-o facă, pentru că, în esență, vremea culturii grecești trecuse. Dimpotrivă socoate el în epoca modernă o asemenea ironie (așa cum apare, de exemplu, la Schlegel) este cu totul nejustificată: pentru că acum "subiectivitatea" (principiul personalității) a biruit. Ea și-a realizat pretențiile în stat și în biserică, în viața socială și religioasă și se manifestă permanent în aceste forme. În amintita scriere de tinerețe, Kierkegaard pleacă de la teologia speculativă a epocii sale, dezvoltată sub influența lui Hegel
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vom arăta ulterior. Kierkegaard l-a nedreptățit, în opera sa de tinerețe, nu numai pe Socrate, dar și pe Schlegel. Potrivit lui Kierkegaard (și Hegel), împrejurările ar fi fost cu totul altele la apariția lui Schlegel, față de epoca lui Socrate. "Subiectivitatea" biruise zice-se în stat și în biserică! Trebuie să obiectăm că, atunci cînd a apărut Schlegel, nu prea era de prisos totuși să ia cineva apărarea dreptului vieții spirituale libere împotriva tradițiilor cristalizate în institușii și dogme. Este ceva aici
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
obicei o stare pur pasivă, ci poate forma expresia unei forțe capabile să cuprindă altceva și mai mult decît ceea ce pretinde autoafirmarea. Își poate avea locul aici acea vorbă mare ce s-a spus despre dragoste: rabdă tot, îndură tot, biruie tot. Noblețea sufletească nu are voie să poarte pecetea dragostei, dar în dragoste așa cum poate fi ea se ascunde o noblețe sufletească. Dragostea de acest fel poate forma baza marelui humor. Ea s-a putut dezvolta în diferite moduri: prin
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
le-am creat cu multă greutate ca s-o apere, ca un fel de albie prin care să curgă, au devenit doar niște piedici în libera ei desfășurare. Pe scurt, lumea este învinsă prin seriozitate și de aceea poate fi biruită acumprin glumă. Humorul tinde să unească tragicul vieții cu comedia ei. Cele două elemente se reunesc într-însul devenind uneori unul singur, alteori alcătuind o totalitate ordonată. Cînd a format expresia "tragicomic", limba a indicat printr-asta în special preponderența
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valoros dispare atît de frecvent. În ultima mare operă a lui Shakespeare în Furtuna, sentimentele de pace și de melancolie devin covîrșitoare. Tragicul se potolește și comicul dispare. Dar chiar și la urmă de tot, cînd Prospero crede că a biruit tot răul, lăsîndu-se liniștit în seama unor viziuni festive și dînd cu totul uitării bestia umană Caliban și conspirația acestuia, el este cutremurat, gîndindu-se pe neașteptate la discordanțele ce continuă să persiste. Nu a putut să preschimbe bestia umană în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Bradley, Shakespearian Tragedy, p. 324. 69 cf. Aristoteles'theoriy of tragic emotion (Mind, 1914), p. 89. 70 Benn îl intrepreteză pe Aristotel în sensul că mila se transformăîn teamă și că aceasta este potolită apoi, cînd starea sufletească artistică (plot-interest") biruie prin faptul că ne știm noi înșine în siguranță. Nu am putut găsi, în text, nimic în acest sens. Atît teama cît și mila sînt "purificate". 71 Foarte de curînd, "psihanaliza" întemeiată de Freud a susținut că anumite forme de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ne oferă aromele sale delicioase, traminerul din Slovenia are mereu aroma sa de roză, iar faimosul Jilavka verde și strălucitor ca aurul din Bosnia-Herțegovina este fără îndoială gata să reapară pe mesele sibariților. Gustul pentru vinul bun devine universal și biruie toate vicisitudinile. Mai rămâne de asemenea, așa cum ne avertizează Jean-Paul Gautier, să luptăm contra exceselor și pericolelor pe care le presupune tehnologia triumfală și omniprezentă. Viței de vie trebuie să i se aplice tratamentele cele mai naturale. Creșterea randamentului, abuzul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lăuntrice spre mirajul veșnic al aventurii. Uneori în această lume a apelor se petreceau drame puternice (...). Apare clar că această literatură predica neputința omului în încleștarea cu natura, fatala lui înfrângere. Exista și reversul tabloului. Vânau și «lupi de mare», biruiau valurile furioase, treceau prin furtuni și poposeau pentru puțin timp în porturi, luându-și apoi zborul spre necuprinsul mării. Era un fals tablou și acesta. Nimic în el din viața adevărată a «truditorilor apelor», nimic din frământările lor (...). Despre această
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai mult, chiar când e vorba de un caracter pozitiv, respectând complexitatea și pluridimensionalitatea vieți, să contureze pe cei doi oameni într-un om: pe cel care pășește înainte și pe cel care rămâne în urmă, făcând ca unul să biruiască asupra celuilalt. Numai astfel o creație este și adevărată și pedagogică. Metoda polemică cere însă o îngroșare a liniilor, caricatura în fine, în înțelesul nobil al cuvântului «șarje». Iată o vorbă neplăcută criticilor de modă veche, însă pe nedrept. «Caricatura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și mai frumoasă decât atunci când face imagini severe, renunțând la formalități (...): «Ai încercat vreodată să înoți pe râu în sus? Eu încercasem când eram copil la noi acasă (...). Înotând împotriva firului apei, poți chiar înainta o bucată. După aia te biruie apa. Așa e și clasa muncitoare: ca un râu: cum e Bistrița la noi, la munte...» (...)”. Dar când se scriau aceste considerații, Petru Dumitriu nu mai era singur, i se alăturase de câteva luni Marin Preda, prin publicarea nuvelei Desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Și nu seamănă mai ales cu acea specie de lucrări în care se vorbește câte puțin despre niște dușmani de clasă zevzeci, care ies în cale adversarilor lor cum iese șarpele la drum, și despre niște eroi pozitivi omnipotenți, care biruie greutățile cu ușurința unor făcători de minuni (...). Se pune întrebarea întrucât a știut scriitorul să descopere în realitate întâmplări și figuri caracteristice, care să-i ajute să creeze o imagine plastică a satului românesc, considerat nu în general, ci a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective; dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească, a acestei probleme morale ("și totuși înfrânarea este semnul și izvorul trăirii creștinești"); argumentul era lupta pe care trebuie să o poarte creștinul pentru a birui "trupul său, lumea și iadul". A treia parte a articolului oferea un exemplu din natură, în sprijinul statorniciei și rezistenței ce trebuie să o aibă creștinul pentru a se păstra curat: "Uită-te la stejarul cel falnic, e adânc înrădăcinat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]