3,270 matches
-
s-a tras, ce mare inginerie? S.B.: Și ce au doborât? Au existat dovezi că au doborât ceva? N.B.: Nimic. Rachetele noastre nu-s ca acelea de la forțele aeriene, care dacă nu întâlnesc ținta explodează. Ale noastre pot cădea cu botul în pământ și nu explodează. S.B.: Deci, nu se autodistrug dacă nu au atins ținta. N.B.: Nu, numai dacă ating ținta, este o zonă de proximitate de 25 de metri. S.B.: De unde credeți că au apărut acele simulatoare, acele corpuri
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
băiatul nostru. Atunci copiii au început să-l strige din tot sufletul pe băiatul nostru pentru a-l vesti de pericol. El le-a răspuns însă: Lasă că vin... Lăsați-mă! Dar lupul a și ajuns la el. A deschis botul să-l înșface. Și l-ar fi sfâșiat, desigur, dacă nu l-ar fi lovit chiar în clipa aceea cu toiagul un păstor care-și mâna oile prin pădure. Atunci băiatul nostru s-a trezit și, în același timp, s-
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
poate fi localizat oriunde În pancreas, deși localizarea cefalică pare mai frecventă. Diagnosticul de neoplasm papilar mucinos intraductal poate fi făcut aproape cu certitudine dacă la examenul endoscopic se observă ieșind mucus printr-un orificiu papilar mare, cu aspect de „bot de pește”. Examenele computertomografice, echoendoscopia sau coangiografia prin rezonanță magnetică nucleară pot sugera diagnosticul (fig.V.3) Figura V.3-Computertomografie: neoplasm papilar mucinos intraductal-protruzia unei tumori la nivelul ductului pancreatic dilatat Se crede că neoplasmele papilare mucinose intraductale urmează o
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel zingel), cosașul (Ctenopharyngodon
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel zingel), cosașul (Ctenopharyngodon idella), știuca (Esox lucius), Ictiobus cyprinellus, Ictiobus niger, Ictiobus bubalus, fufa (Leucaspius delineatus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2, București 27. Mândru C., 1958 - Zoogeographical data regarding some birds from Moldova, Stud. și Cerc. Biol., Șt. Agric., Iași, IX, 1: 97-103 28. Mititelu D., Chifu Th., Scarlat A., Aniței L., 1995 - Flora și vegetația județului Iași, Bul. Grăd. Bot. Iași, 5: 99-124 29. Mititelu D., Moțiu T., Chiper-Câmpeanu M., 1987 Flora și vegetația rezervației „Valea Ilenei” - Iași, Anuarul Muz. Suceava: 47-50 30. Mititelu D., Moțiu T., Dăscălescu D., Teșu C., Vițalariu C., 1969 - Flora și vegetația rezervației „Valea lui
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu privire la apropierea unui pericol din partea altei haite, adunarea membrilor haitei sau alte comunicări dintre aceștia. La Început, urlă doar un singur lup din haită, de obicei lupul dominant, iar apoi urlă toți in corpore, așezați pe trenul posterior și cu botul În sus, lăsând impresia că asistăm la un adevărat concert muzical Înspăimântător, organizat În nopțile geroase cu lună. Ca mijloc de comunicare Între lupi este și stropirea cu urină a copacilor, ce emană un miros specific, pentru a semnala că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Împerecherilor dintre lup și câine. Cu ocazia săpăturilor arheologice au fost descoperite numeroase cranii de câini, din studiul cărora a rezultat faptul că În epoca de bronz au existat În Siberia și sudul fostei URSS câini cu capul alungit, un bot lung și Îngust, unghiul frontal (stopulă aproape imperceptibil, caracteristici pe baza cărora se presupune că aceștia ar fi strămoșii câinelui-lup european, rezultat din Încrucișarea dintre lup și câinii din această zonă geografică. Domesticit În timpurile preistorice, câinele a suferit, În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
regiuni și componente ale corpului se poate spune că are un cap mic, expresiv, cu urechi drepte, ce nu sunt căzute, În special În a doua perioadă de creștere, ochii mari și oblici de culoare Închisă, privire ageră și pătrunzătoare, botul ascuțit, dantura normal suprapusă și cu o mușcătură puternică, iar uneori, pe trufă (vârful nasuluiă care, de regulă, are culoare Închisă, se poate constata existența unor pete decolorate. Gâtul este relativ musculos, bine orientat ca direcție, fără salbă, Însă, În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vom trece direct la examenul de exterior, pe regiuni corporale. Astfel, În standarde, se prevăd următoarele: Capul este ascuțit, lung și proporțional cu lungimea corpului. Celelalte organe ce sunt așezate pe el, respectiv nasul cu trufa să fie negru nepătat, botul alungit și puțin ascuțit, buzele subțiri și bine Închise, maxilarele puternice, bine suprapuse și de aceeași lungime, ochii potrivit de mari, fără să fie ieșiți din orbită, În formă de migdală, cu o deschidere oblică, expresivi și inteligenți, urechile potrivit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și examinarea principalelor regiuni corporale ale câinelui-lup, se poate formula următoarea concluzie: are un aspect general impunător, linii armonioase, corp cilindric, alungit și musculos și mai ales un mers ușor și degajat. Capul este uscățiv și bine sculptat, nas negru, bot puternic alungit În formă de con, maxilare puternice ce nu depășesc În lungime, stopul puțin pronunțat. Ochii potrivit de mari, nu sunt proeminenți, cu deschidere oblică, cu expresie vie și inteligență neîncrezătoare față de necunoscuți. Urechile triunghiulare, purtate În sus, cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
descriem câteva dintre aceste mijloace: 1. Vârsta ajută la identificare și se poate determina după actul de Înregistrare a nașterii, după dentiție și după aspectul exterior. Aprecierea gradului de Îmbătrânire a câinelui se face după apariția primilor peri albi În jurul botului, pierderea treptată a vioiciunii, apariția oboselii la cele mai mici eforturi, tentativa de Îngrășare, scăderea fecundității la cățele și cel mai important semn este scăderea gradului de acuitate a senzorilor de miros și auz, iar ca semn exterior care trădează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se cere să aibă un aparat cardiovascular aparte, mai cu seamă pentru că la câine termoreglarea corporală se realizează prin polipnee; pentru câinele de pază se cere forță de izbire și de reținere și apucare a unui răufăcător, ceea ce presupune un bot lung, Înălțime la crupă, care Îl ajută la forța de propulsie la atac. Se elimină prin selecție de la reproducție câinii cu o conformație grosolană, cu spinarea deformată, cifoză sau lordoză sau cu picioare scurte, care Înseamnă depășirea gradului de consangvinizare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
precum și gradul de prolificitate. La specia câinelui selecția indirectă efectuată pe caracterele de exterior prezintă un interes aparte În scopul creșterii performanțelor productive (de serviciuă cum ar fi: dezvoltarea cutiei toracice și rezistența la efort prelungit și la intemperii, conformația botului, culoarea Închisă pentru lucrul pe timp de noapte etc. Cu unele rezerve am putea spune că ele vizează și o anumită ameliorare estetică pentru a obține efectul psihologic asupra răufăcătorilor (masca, alura, masivitatea etc). În cazul câinilor de serviciu capătă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și, În aceeași măsură, și Înălțimea membrului anterior și perimetrul fluierului piciorului pentru un câine de patrulare la care se cere forță de izbire și de reținere (de apucare cu gura a unui răufăcător este necesar să se cunoască lungimea botului, Înălțimea la crupă (forța de propulsie În atac este dată de trenul posterioră; lărgimea pieptului precum și indicele masivității, indicele cefalic etc. Este de la sine Înțeles că un câine cu un simț olfactiv deosebit, cu un sistem nervos echilibrat și care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
avut grijă ca femela la care a pornit travaliul (procesul fătăriiă să nu fie deranjată cu nimic, să fie lăsată În deplină liniște În cușca sau cuibul ce i-au fost asigurate. În timpul fătării adoptă o poziție de Încolăcire cu botul la vulvă. Expulzarea cățeilor se face pe rând, câte unul la interval de 10-30 minute; cordonul ombilical este rupt de cățea cu dinții, iar placenta, de obicei, este mâncată de aceasta. Lașiile (diferitele scurgeri sangvinolente) apar după eliminarea fetușilor și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și nervos al acestuia pentru a evita stările de epuizare. 3. Măsuri de protecție cu ocazia examinării medicale a câinelui În timpul examinării câinelui proprietarul va trebui să se protejeze Împotriva eventualelor reacții agresive imprevizibile din partea acestuia. Astfel: se leagă la bot cu o fașă din pânză care se Înnoadă sub barbă iar capetele deasupra urechilor, ținând cont că atingerea locului dureros sau sensibil poate excita câinele În așa măsură, Încât să-și muște propriul stăpân; sub nici un motiv nu se va
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sau alte corpuri dure. Aceasta și pentru faptul că majoritatea câinilor bolnavi de turbare exteriorizează semne de Înecare cu os, care de fapt nu este altceva decât o paralizie În deglutiție sau a maxilarelor; de asemenea, se va lega la bot Întotdeauna când i se ia temperatura fiindcă nu Îi este plăcut să i se introducă În anus termometrul pe o distanță de 3 5 cm. De reținut aici că temperatura normală a câinelui adult este În jur de 38-38,50C
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cel mai dezvoltat simț este cel tactil, care Îl ajută să Își identifice confrații din interiorul cuibului, să se apropie și să se mențină la sânul cățelei; primele jeturi de lapte matern le obține pe baza senzorilor tactilii de la nivelul botului și labiilor (buzelor); căldura trupească a mamei o resimte tot pe bază tactilă, ajutat de mirosul Încă firav, dar În dezvoltare continuă; la nivelul labelor, În pernițele plantare se află, de asemenea, senzori tactili bine dezvoltați, cât și pe toată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lumea vie și plăcută, cât și din lumea moartă, statică, care Îl respinge și Îi displace, reacționând diferit și corespunzător la fiecare senzor. În cadrul habitatului din cuibul matern era protejat de mamă, care Îi corecta greșelile și l mângâia cu botul și cu labele În stările afective sau printr-un anumit mârâit, pe când În lumea din afara cuibului este nevoit să se corecteze singur, pentru că după câteva eșecuri cauzate de factori ce-i sunt potrivnici, Îi va ocoli automat altă dată. Pe măsură ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sângele apă nu se face, cum bine spune un proverb despre membrii apropiați dintr-o familie. După ce a primit o educație de la cățeaua-mamă, care atunci când greșea Îl corija În felul ei sau Îi arăta afecțiunea prin lipirea capului și a botului de ale lui, acum se trezește În fața omului care Își exprimă aceleași sentimente, dar Într-un alt mod, ce-i pare ciudat și uneori exagerat. Învață să evite și să fie mai reținut În repetarea greșelilor, urmare a fricii ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
stări de furie atunci când se simte jenat și Înfruntat, exteriorizate prin zburlirea părului de pe ceafă și parțial pe partea dorsală a corpului, prin scoaterea unui mârâit intermitent din gâtlej, un rânjet sardonic prelung prin dezvelirea maxilarului superior, retragerea și Încrețirea botului etc. această manifestare la câinele-lup amintește de agresivitatea și ferocitatea lupului din sălbăticie, de la care a moștenit multe din cele bune și cele rele. Așadar, nu trebuie uitat că tatăl străbun al câinelui-lup a fost lupul din sălbăticie și că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
același timp se constată intensificarea sentimentului matern de apărare a cățeilor, devenind nespus de bănuitoare față de persoanele care se apropie de cuib, unde Își face singură orânduiala și corectarea unor reguli legate de hrănirea puilor În cuib, folosindu-se de bot și de labe, cât și de dinți pentru retezarea cordonului ombilical al cățeilor născuți. Actul fătării este Însoțit de mari eforturi fizice și fiziologice În momentul intrării În travaliu. Expulzarea fetușilor se face succesiv, la anumite intervale de timp, fiind
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nu are preferință de a ataca victima Întro anumită zonă sau parte a corpului victimei, cu excepția câinilor ciobănești de talie mică, folosiți la paza turmelor de oi și vite, pe care, pentru a le abate sau Întoarce, le ciupește de bot sau față. Comportamentul câinelui bolnav este concretizată Într-o stare de apatie, lipsa poftei de mâncare sau refuzul hranei, stă culcat, nemișcat și somnolent, geme, are o respirație greoaie și suferă În felul lui. Comportamentul câinelui bătrân este evident: mișcările
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
o zi înainte, La capannine văzusem, tot pe la prânz, cu totul altfel de cai, la școala de echitație. Ăștia nu cred că băuseră vreodată apă colorată, dar nici n-avuseseră parte de culorile podoabelor fraților plimbăreți din Palermo. Țanțoși, cu boturile în mâncare, au ridicat ochii cercetători și nările fremătând spre intrusul care le tulbura masa, vrând sa-i vadă intențiile, dar să și simtă dacă plutește cumva în aer vreun iz de măr sau de zahăr în palma musafirului neinvitat
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]