7,603 matches
-
bumbac sau din fire sintetice ori artificiale. 15. Mantouri, impermeabile (inclusiv pelerine) și pardesie țesute, pentru femei și fete, din lână, bumbac sau fibre sintetice ori artificiale. 17. Sacouri și vestoane, altele decât tricotate, pentru bărbați și băieți, din lână, bumbac sau din fibre sintetice ori artificiale. 20. Lenjerie de pat, alta decât tricotata. 24. Cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole similare tricotate pentru bărbați sau băieți. Cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, capoate
ORDIN nr. 86 din 19 decembrie 1996 privind comerţul cu produse textile şi articole de îmbrăcăminte, între Comunitatea Economică Europeană şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114525_a_115854]
-
Fabricarea produselor lactate - Fabricarea produselor de morărit și de panificație - Fabricarea zahărului și a produselor zaharoase - Vinificație, fabricarea alcoolului, băuturilor alcoolice, berii, drojdiei, amidonului, glucozei și a apei minerale - Industria de prelucrare a tutunului - Prelucrarea plantelor textile (în, cânepă și bumbac) - Industria textilă - Industria confecțiilor din textile, blănuri și piele - Industria de prelucrare a pieilor - Fabricarea articolelor din piele și a încălțămintei - Fabricarea mobilei din lemn, inclusiv tapițate - Fabricarea ușilor, ferestrelor, caselor prefabricate și a panourilor pentru construcții - Fabricarea articolelor sportive
LEGE nr. 90 din 12 iulie 1996 (*republicată*) (**actualizată**) privind protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114543_a_115872]
-
industrii grafice; texte manuscrise, texte dactilografiate și planuri Secțiunea a XI-a Materiale textile și articole din aceste materiale Note de secțiune --------------- 50. Mătase 51. Lină, par fin sau grosier de animale; fire și țesături din par de cal 52. Bumbac 53. Alte fibre textile vegetale; fire de hîrtie și țesături din fire de hîrtie 54. Filamente sintetice sau artificiale 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue 56. Vata, pîsla (fetru) și materiale nețesute; fire speciale; șfori, corzi, funii, frînghii; articole din
LEGE Nr. 98 din 23 septembrie 1996 pentru aderarea României la Convenţia internationala privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv la anexa acesteia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114579_a_115908]
-
Sentes Ionel - Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești - Acsente Cristina Carmen - Asavei Lidia - Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamt - Cătana Alină Simona - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu - Andrei Vasile - Parchetul de pe lângă Judecătoria nr. 2 a Sectorului Agricol Ilfov - Drăghici Alice Elenă - Parchetul de pe lângă Tribunalul Constantă - Bumbac Marta Monica - Popescu Mioara - Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud - Pavel Gheorghe - Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași - Pop Tudor Andrei - Parchetul de pe lângă Judecătoria Patirlagele - Costescu Sorin - Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu - Demsorean Gheorghe. ------------------
DECRET Nr. 583 din 22 noiembrie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115670_a_116999]
-
ambalajul poate fi format dintr-un material textil exterior (textil țesut sau tricotat), consolidat cu o material nețesut sau de tip spunbonding (materiale textile neconvenționale obținute direct din polimeri în stare topită). Pentru stratul textil se folosesc fibre naturale (celuloză, bumbac, mătase), sintetice (poliamide, poliesteri, polipropilene, poliacrilonitril și copolimerii corespunzători) sau amestecuri ale acestora. Pelicula interioară a materialului compozit poate fi monostrat sau multistratificată și tensionată biaxial. Pelicula interioară de material plastic nu este supusă la solicitări mecanice prea mari și
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
sportive Preocupările teoretice și pragmatice pentru managementul organizațiilor a apărut destul de timpuriu și în țara noastră. Majoritatea lucrărilor de specialitate menționează că pentru prima dată în Europa sistemul taylorist de organizare a muncii a fost aplicat la „Țesătoria Românească de bumbac” din Pitești. Încă în anul 1916 în planul de învățământ al Academiei de Înalte Științe Comerciale era introdus cursul de management al firmei ținut de Virgil Madgearu, care afirma că „în fruntea programului de învățământ trebuie să stea știința întreprinderilor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
favorabilă practicării unor culturi foarte importante pentru hrana populației sau utilizabile ca materii prime pentru industrie, precum și creșterii animalelor, atât bovine și ovine, cât și porcine. Unele influențe de climă mai caldă și umedă permit cultivarea unor plante ca orezul, bumbacul, piersicul etc. AMINTIȚI-Vă factorii care influențează dezvoltarea agriculturii; ramurile principale ale agriculturii. 90 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Activități agricole variate: creșterea animalelor și cultivarea plantelor La latitudinea țării noastre, clima permite un ciclu vegetal normal (6 - 7 luni), de la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel, cele mai multe topitorii, inclusiv de in. Fibrele sunt apoi prelucrate în filaturi și țesătorii din aceleași zone (Fălticeni, Botoșani, Sighișoara, Gheorgheni, Constanța etc.). Deși nu este cultivatoare de bumbac, România are și o importantă industrie de prelucrare în domeniu, pe bază de materie primă din import. Cele mai importante centre sunt București, Timișoara, Arad, Baia Mare, Rădăuți, Oltenița etc. Plantele uleioase. Cele mai mari suprafețe le ocupă cultura florii-soarelui, prezentă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
noastră până la altitudini de: a) 400 m; b) 800 m; c) 950 m; d) 750 m. 2. Inul pentru fibră se cultivă în: a) Câmpia Moldovei; b) Câmpia de Vest; c) Podișul Getic; d) Depresiunea Brașov. 3. Prelucrarea industrială a bumbacului se realizează într-unul din centrele: a) Satu Mare; b) Craiova; c) Slatina; d) Oltenița. 4. Cele mai mari efective de bovine se află în județele: a) Suceava; b) Arad; c) Dolj; d) Teleorman. II. Completați propozițiile de mai jos cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Chișcădaga), faianță și porțelan (Deva) etc.; Baia Mare și împrejurimile: exploatarea de minereuri complexe (Baia Sprie, Băiuț, Cavnic) și auro-argentifere (Cavnic), metalurgie neferoasă, construcții de mașini (utilaj minier), industrie chimică (acid sulfuric, vopsele și coloranți), materiale de construcție (ceramică, faianță), industria bumbacului etc.; Brașov și împrejurimile: construcții de mașini (tractoare, autocamioane, rulmenți etc. la Brașov, motorete și biciclete la Tohanu Nou, mașini unelte și scule la Râșnov, electrotehnică la Săcele, aparate de zbor la Ghimbav etc.), industrie chimică (prelucrarea cauciucului, produse cosmetice
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Teleajen, Câmpina, Ploiești), construcții de mașini (utilaj petrolier la Ploiești, Câmpina, rulmenți la Ploiești), industrie chimică și petrochimică (Ploiești, Brazi, Valea Călugărească, Florești, Câmpina), materiale de construcție (sticlă la Boldești Scăeni, ceramică la Ploiești), industrie ușoară (industria lânii și a bumbacului la Ploiești, prelucrarea inului la Păulești, Ploiești) și alimentară (vinificație la Valea Călugărească). NOȚIUNI NOI piață de consum - loc de întâlnire între oferta și cererea de bunuri, servicii sau capital; regiune industrială - spațiu în care se concentrează activitatea industrială și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
important. ACTIVITățI ECONOMICE 121 București și împrejurimile: aproape întregul registru al industriilor prelucrătoare din țara noastră este concentrat în oraș. În afară se află centrele Popești-Leordeni și Jilava (industrie chimică), Balotești (prelucrarea inului și cânepii), Buftea (conserve de legume, industria bumbacului, industria cinematografică) etc. Galați - Brăila: termoenergie (Brăila), siderurgie (șantiere navale, echipament industrial la Galați, Brăila), industrie chimică (celuloză și hârtie, fibre și fire artificiale la Brăila, uzină cocsochimică la Galați), prelucrarea lemnului (Brăila), industria ușoară (industria bumbacului la Galați, confecții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de legume, industria bumbacului, industria cinematografică) etc. Galați - Brăila: termoenergie (Brăila), siderurgie (șantiere navale, echipament industrial la Galați, Brăila), industrie chimică (celuloză și hârtie, fibre și fire artificiale la Brăila, uzină cocsochimică la Galați), prelucrarea lemnului (Brăila), industria ușoară (industria bumbacului la Galați, confecții la Brăila) și alimentară (ulei la Galați). Constanța - Mangalia: construcții navale maritime, industrie chimică (combinatul petrochimic Midia la Năvodari, acid sulfuric și îngrășăminte fosfatice la Năvodari, celuloză și hârtie la Constanța), prelucrarea lemnului, industria lânii, produse lactate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Împrejurul lui stau roată, Dar când lupul din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă cu ea, Inima noastră, a copiilor, parcă Zboară hulubi cu aripi argintii... Ziua copiilor lumii e azi Ziua copiilor țării, a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în foi și în spetează, prosoape de borangic, broderie; Popovici Eleonora, covoare alese în poduri și în spetează, prosoape țesute din bumbac; Gheorghe Maria, covoare alese în spetează, carpete alese, cusături de mână; Agapi Aglaia, covoare țesute alese, prosoape țesute alese, ii cusute pe canafaș; Darie Aneta, covoare, cuverturi, mileuri, fețe de masă, toate fiind cusute cu mâna; Agapi Paulina, cămăși cusute
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
covoare țesute în poduri și în foi, carpete cusute, carpete alese, fețe de masă cusute; Ciolacu C. Aurica, covoare alese în poduri, covoare alese în spetează, cusături de mană; Habet Elena, covoare alese în spetează și în poduri, prosoape de bumbac; Sprivac T. Maria, covoare alese în spetează cu motive geometrice și florale deosebite; Burghelea Anica, prosoape țesute, covoare alese în spetează; Huhulea Maricica, prosoape țesute din in și borangic, fețe de masă cusute, costum popular de bărbat (cămașă, bârneață, fustă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deosebite; Burghelea Anica, prosoape țesute, covoare alese în spetează; Huhulea Maricica, prosoape țesute din in și borangic, fețe de masă cusute, costum popular de bărbat (cămașă, bârneață, fustă, pantalon); Huhulea Constanța, covoare alese, carpete cusute; Grigoruță Maria, prosoape țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează în lemn. în Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când acesta dă în pârg; Balaur Ioan, fierar și potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
școlile și CAP urile aveau și această sarcină. în neglijența generală de acum, au dispărut aceste preocupări, care ar putea fi, însă, revigorate în alți parametri. în zilele noastre, ca materii prime vorbim de lână, în primul rând, apoi de bumbac de diferite calități și în diverse combinații, și apoi, cel mai adesea, de materialele sintetice: PNA, lânici, fibră. Războiul de țesut cunoaște două variante: orizontal și vertical. Războiul vertical era extins în trecut, acum îl mai regăsim doar în zona
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
țesături de pânză, folosite la confecționarea cămășilor femeiești, erau cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit în întreg
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]