4,074 matches
-
cere modificarea testamentului tatălui său. Cu o privire speriată și nesigură, privind țintă la regina mamă, a reușit să recite o frază repetată de zeci de ori înainte:,,Domnilor, am venit să vă văd pentru a-mi exprima afecțiunea și bunăvoința pentru Parlamentul meu. Consilierul meu vă va prezenta dorința mea.”22 Astfel, micuțul rege solicita ca grupul de regenți să fie dizolvat, iar regența să îi revină numai Anei de Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
atât de săraci, încât într-o barcă a rămas o cantitate mică de orz nevândută, din cauză că nimeni nu a avut bani să-l cumpere. Meșteșugarii noștri mor de foame, iar burghezia din orașe este la ananghie, pentru că deși au toată bunăvoința să îi ajute pe acești sărmani, numărul mare al celor care au nevoie de ajutor îi pune în incapacitatea de a reuși să-i mulțumească pe toți, după mila creștină. Tocmai am aflat că a fost găsit un copil în
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu mult mai bune și mai înalte: dragostea lui Dumnezeu, lauda oamenilor, slava adusă lui Dumnezeu, bunăvoința tuturor, pieirea păcatelor, încredere multă, disprețul bogățiilor; prin milostenie este hrănită planta dragostei, căci nimic nu hrănește, de obicei, dragostea față de aproapele ca milostenia<footnote P. G., LX, 643. footnote>. A condamnat cu duritate avariția (în omiliile despre Lazăr și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
să abdice de la nici unul din punctele de vedere susținute de statul român și anume că România nu avea de plătit mai mult optanților decât cetățenilor români; că pentru a pune capăt litigiului întreținut de maghiari era dispusă la gestul de bunăvoință asupra reparațiilor date de Ungaria și că ea nu putea accepta sub nici o formă competența tribunalelor arbitrale mixte asupra reformei agrare care era de domeniul deplinei suveranități a României. Capitolul al IV-lea Nicolae Titulescu președinte al Ligii Națiunilor Bucurându
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cei vii sub formă de fantome. Ei sînt spirite vii intenționate ale lumii de dincolo, care se pot întrupa și cobori din nou pe pămînt ca să-și ducă la bun sfîrșit intențiile, manifestîndu-se binevoitor sau ostil. Pentru a-și asigura bunăvoința defuncților, cei vii trebuie să aibă în continuare contacte agreabile cu strămoșii lor morți, să continue să-i hrănească și să-i îmblînzească prin sacrificii. Există dovezi istorice că expresia magică a misterului morții, CULTUL STRĂMOȘILOR, poate fi întîlnită la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unui raport de filiație între divinitate și om se pierde însă în negura vremurilor, cînd strămoșul tată era venerat ca divinitate providențială, presupus în mod magic ca supraveghindu-și copiii și indicîndu-le ce trebuiau să facă pentru ca să fie demni de bunăvoința lui. Supraviețuirea stratului magic al extraconștientului își exercită și astăzi influența sugestivă. Ideea de providență continuă să se bazeze cel mai sigur pe credință și pe dogme. Este important în această privință să ținem cont de faptul că în limbile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din mitul autentic. Pentru animism, sîngele vărsat putea să aibă o putere magică de răscumpărare și de iertare. În cadrul ceremoniilor magice, omul primitiv oferă sîngele strămoșului divinizat tatălui, pentru a intra în relații de schimb cu el, ca să-i cumpere bunăvoința, pentru ca acesta, bînd sîngele, să învie și, odată înviat, să-l apere. Fără împlinirea sacrificiului, divinitatea-tată ar risca să devină spirit osil, strigoiul-vampir care s-ar răzbuna pertru sacrilegiul comis față de el, cerînd o jertfă, și i-ar persecuta și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește un singur lucru: ca actul să fie „bine văzut”, chiar dacă, urmează declarația lui Kogălniceanu, „complicațiile actuale ar zăbovi recunoașterea lui oficială, până la epoca pe care evenimentele și bunăvoința pot singure să o apropie. Prețuim la dreapta sa valoare rezerva pe care o impun fiecăruia circumstanțele excepționale de astăzi. Dorințele noastre modeste se reduc pentru moment la aceea: să căpătăm din partea ministerului o simplă recunoaștere tacită - acquiescement - a liniei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
favoarea de a fi ascultați, înainte de a se elibera asupra intereselor românești. În acel moment și Brătianu influențat de Bismark, ajunse la concluzia înțelegerii cu Rusia. Consiliul de miniștri o respinse. Congresul să decidă. După ce primiseră asigurări „pur academice” de „bunăvoință platonică” deoarece totul era înțeles de înainte între puteri și numai detalii puteau fi schimbate, trimișii rămaseră încredințați că Basarabia e pierdută. Trimișii României prezentară deci un memoriu prealabil, care enumera serviciile aduse păcii europene, de statul român până la 1877
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
îndelung acest subiect. De la nivelul drumului vieții, suferința pare a fi o veste fără îndoială rea. Pare a arăta că suntem respinși din preajma lui Dumnezeu. Dar, situația se prezintă altfel. Suferința este văzută în creștinism ca o pecete potențială a bunăvoinței, a dragostei Și a prezenței lui Dumnezeu. Suferința este aceeași experiență, dar este văzută în lumini diferite Și rezultate la fel de diferite de la persoană la persoană. Cei trei prieteni ai lui Iov cu siguranță i-au vorbit cu îndreptățire despre Dumnezeu
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
I-am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu părtaș la Patimile Lui, din multa mea iubire. Am certarea lui Dumnezeu. <<Căci pe cine îl iubește, Domnul îl ceartă>> (Evr. 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund în taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
îndelung acest subiect. De la nivelul drumului vieții, suferința pare a fi o veste fără îndoială rea. Pare a arăta că suntem respinși din preajma lui Dumnezeu. Dar, situația se prezintă altfel. Suferința este văzută în creștinism ca o pecete potențială a bunăvoinței, a dragostei Și a prezenței lui Dumnezeu. Suferința este aceeași experiență, dar este văzută în lumini diferite Și rezultate la fel de diferite de la persoană la persoană. Cei trei prieteni ai lui Iov cu siguranță i-au vorbit cu îndreptățire despre Dumnezeu
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
I-am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu părtaș la Patimile Lui, din multa mea iubire. Am certarea lui Dumnezeu. <<Căci pe cine îl iubește, Domnul îl ceartă>> (Evr. 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund în taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Este un deziderat greu de obținut în societatea contemporană, însă nu imposibil, mai ales atunci când se întrevede și o finalitate pozitivă, ușor egoistă, în plan personal. 4. Tot din dorința universală de a evita producerea unui rău se naște și bunăvoința, înțeleasă ca acțiune a unei persoane prin care se dorește a ajuta o altă persoană, a-i face un bine, și pe care doctrina o consideră al patrulea și ultim factor esențial în stabilirea cadrului de referință al principiilor etice
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
înțeleasă ca acțiune a unei persoane prin care se dorește a ajuta o altă persoană, a-i face un bine, și pe care doctrina o consideră al patrulea și ultim factor esențial în stabilirea cadrului de referință al principiilor etice. Bunăvoința nu implică neapărat și bunătate sau compasiune, ci doar încercarea de a face un bine, cu atât mai mult cu cât cineva poate fi forțat să acționeze binevoitor, sau o poate face din motive pur egoiste. Medicul poate avea o
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de a domina - care sunt, de cele mai multe ori, o sursă a comportamentului dur, răutăcios sau chiar violent față de semeni, stau și la baza unor complicate procese psihice care determină atitudinile sociale binevoitoare.1 În completarea acestei dualități, bineînțeles că dezvoltarea bunăvoinței la nivel de principiu etic a fost posibilă în special pe baza filozofiilor laice și religioase care explică și promovează dragostea și bunătatea între semeni. În mod natural, fiecare individ este înclinat să acționeze în primul rând pentru satisfacerea intereselor
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
anumite criterii valorice pentru ierarhizarea factorilor etici menționați în vederea stabilirii cadrului de referință pe care îl delimitează, considerăm că în primul rând trebuie luată în calcul încercarea de a nu face rău, și abia mai apoi autonomia, binele comun și bunăvoința, ca trăsături esențiale ale comportamentului uman etic. Faptul că această posibilă ierarhizare are un fundament biologic nu o justifică și nici nu o legitimează, însă o explică, atât ca parte a moștenirii genetice, cât și în consonanță cu natura umană
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
chirurgicale sau în cazul unor tratamente riscante. Există o serie de probleme care, în mod obișnuit, apar atunci când, în practică, se încearcă luarea unei decizii prin prisma moralității. a) Astfel, în primul rând, e posibil să-i fie arătată o bunăvoință extremă unei persoane care nu dorește acest lucru, unei persoane care chiar nu dorește să fie ajutată. Într-o astfel de situație, atitudinea binevoitoare a medicului sau a familiei poate deveni periculoasă ducând la un rezultat contrar celui dorit chiar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
unor pacienți de a-și accepta propria moarte, medicii trebuie să evite a-și proiecta propriile temeri față de acest subiect față de persoane pentru care moartea poate însemna o bine-venită ușurare. Medicii trebuie să nu se ascundă în spatele principiului etic al bunăvoinței sociale pentru a evita realitatea morții, chiar dacă este vorba despre decesul altei persoane. Există o tendință de înțeles de a permite anxietăților personale să interfereze cu libertatea altei persoane de a alege moartea, însă moartea este un proces natural; este
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
medicii și, respectiv, pacienții clinicilor de geriatrie, în cazul cărora timpul nu face altceva decât să sporească tensiunea, neliniștea și suferința. În ceea ce privește eutanasia, înțelesul general al termenului se referă la orice acțiune sau omisiune care determină moartea unei persoane - prin bunăvoința celui care acționează sau rămâne în pasivitate - prin interferarea cu procesul natural, biologic, de exemplu prin injectarea unei supradoze de morfină sau prin netulburarea procesului natural, firesc, de exemplu prin deconectarea de la aparatele care mențin în viață pacientul respectiv. Astfel
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
țărănesc din proza epică : frecvența mare a dialogului, onomatopeelor, a propozițiilor interogative, repetiția, înlăturarea propozițiilor prin simple alăturări sau cu ajutorul conjuncției și, „evitarea exprimării mai abstracte", predilecția pentru diminutive : „ele sunt expresia dezmierdării, a milei, a intenției de a cuceri bunăvoința, simpatia, cum și a ironiei " În Vieața păstorească, în capitolul Imagini păstorești în poezia noastră populară sunt schițate unele aspecte de poetică folclorică, asocieri, comparații păstorești, configurații stilistice adecvate : „Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
luate în sfera bisericească nu au rămas fără mulțumirile cuvenite. Altfel, la sfârșitul anului 1925, Lapedatu a fost felicitat de înaltele fețe bisericești. La 28 decembrie 1925, cu sfintelor sărbători, administratorul apostolic catolic de Timișoara, Augustin Pacha îi mulțumea pentru bunăvoința arătată pentru binele bisericii 40. O altă înaltă față bisericească, Sfântul Arhiereu Ilarion Băcăuanu l-a felicitat la 26 decembrie 1925, mulțumindu-i pentru bunăvoința arătată pentru binele bisericii și al slujitorilor ei41. Cu privire la crearea Facultății de Teologie din Chișinău
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
decembrie 1925, cu sfintelor sărbători, administratorul apostolic catolic de Timișoara, Augustin Pacha îi mulțumea pentru bunăvoința arătată pentru binele bisericii 40. O altă înaltă față bisericească, Sfântul Arhiereu Ilarion Băcăuanu l-a felicitat la 26 decembrie 1925, mulțumindu-i pentru bunăvoința arătată pentru binele bisericii și al slujitorilor ei41. Cu privire la crearea Facultății de Teologie din Chișinău în 1926, el avea un punct de vedere deosebit față de ceea ce se discutase. Lapedatu considera crearea Facultății de Teologie ca fiind o necesitate: ,,Organizațiunea unitară
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
verigi. VERIGI Momentul organizatoric decurge după aceleași reguli ca la lecția mixtă; el are aceeași importanță și cuprinde aceleași activități didactice. Captarea atenției este o activitate didactică specială, care urmărește atragerea interesului elevilor pentru problema care va tratată , asigurarea unei bunăvoințe a auditorului, a unei bune dispoziții pentru lecție. Durata acestui moment nu trebuie să depășească 2- 3 minute. Procedeele sunt numeroase și depind de factori de conjunctură, dar mai ales de particularități ale profesorului. Uneori se abordează lecția printr-o
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
luate în sfera bisericească nu au rămas fără mulțumirile cuvenite. Altfel, la sfârșitul anului 1925, Lapedatu a fost felicitat de înaltele fețe bisericești. La 28 decembrie 1925, cu sfintelor sărbători, administratorul apostolic catolic de Timișoara, Augustin Pacha îi mulțumea pentru bunăvoința arătată pentru binele bisericii 40. O altă înaltă față bisericească, Sfântul Arhiereu Ilarion Băcăuanu l-a felicitat la 26 decembrie 1925, mulțumindu-i pentru bunăvoința arătată pentru binele bisericii și al slujitorilor ei41. Cu privire la crearea Facultății de Teologie din Chișinău
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]