3,270 matches
-
coeziunea peisajului urban. Cu toate acestea, �n secolele al XIV-lea ?i al XV-lea, c�nd s�nt mai rare marile comenzi religioase, comenzile arhi-tecturale vin din ce �n ce mai mult de la marea aristocra-?ie ?i de la marea burghezie din domeniul comercial ?i bancar, care fondeaz? opere spitalice?ți (H�tel-Dieu de la Beaume, de Nicolas Rollin, �n 1443) ?i care, de altfel, vizeaz? prestigiul, uneori insolent. Astfel, avem drept exemplu hotelul Jacques-Coeur, la Bourges (1443-1453), gr?itor �n ceea ce
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de suveran ?i de �nal?îi demnitari civili ?i religio?i, �ncep s?-?i asume său s? participe la conducerea lucr?rîi cet??i-state � Floren?a, Orvieto, Siena � comune, grupuri profesionale. �ntr-adev?r, �ntr-o societate care devine mai citadin?, burghezia se impune din ce �n ce mai mult. A?a se face c?, �n vreme ce marile catedrale care jaloneaz? le-de-France ?i zonele limitrofe contribuie la expresia puterii regale de drept divin, �n alte p?r?i, �ncep�nd din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comenzii franceze: Bullant public? Reigle g�n�-rale d�Architecture (1563), iar Delorme, Architecture (1567). Ei st?p�nesc integralitatea proiectului ?i a ?antie-rului; fiind �n acela?i timp tehnicieni, arti?ți, administratori ?i intelectuali, ei se ridic? �n clasa burgheziei pe m?-sura reputa?iei ?i veniturilor lor. �n afară domeniului regal, Rena?terea numit? clasic? produce c�teva edificii importante, de exemplu, la Toulouse, hotelele Bernuy (1530) ?i mai ales Ass�zaț (1552-1562), a c?rui curte este regulat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al XVI-lea), construit de D. Cometă. La sf�r?ițul secolului al XVI-lea, toate ??rile Europei se deschid, cu proceduri apropriate particularismelor lor culturale, formelor venite din Italia. CLASICISMUL: NORMĂ ?I PUTEREA �n secolul al XVII-lea, rolul burgheziei conținu? s? creasc? �ntr-o societate european? zdruncinat? de crize, precum penuriile alimentare, sc?derile bru?te ale produc-?iei (de l�n?, mai ales), conflicte devastatoare (R?zboiul de Treizeci de Ani �n Germania, 1618-1648), depopul?ri ca urmare a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a sl?bîrîi veniturilor muncitorilor ?i s?r?cirii par-?iale a populă?iei. �n ciuda tuturor acestor lucruri, unele ??ri beneficiaz? de perioade de prosperitate: Fran?a, �ntre 1600 ?i 1640, ?i Anglia, dup? 1650. �n ascensiunea să social?, burghezia se apropie de putere �n Anglia ?i �n Olanda, dar ?i �n Fran?a, unde bancheri ?i administratori se pun �n serviciul regelui (Colbert, Louvois). �n ceea ce-i prive?te pe arti?ți ?i pe arhitec?i, ei se identific
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
apropie de putere �n Anglia ?i �n Olanda, dar ?i �n Fran?a, unde bancheri ?i administratori se pun �n serviciul regelui (Colbert, Louvois). �n ceea ce-i prive?te pe arti?ți ?i pe arhitec?i, ei se identific? cu burghezii. �n ?tiin??, o abordare mai obiectiv? a naturii este �n-so?it? de o dezvoltare a tehnicii ?i a mecanicii (mă?inile de calculat ale lui Pascal, 1642). Desigur, nu exist? leg?tur? organic? �ntre socotirea timpului astronomic �n secole
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care trateaz? despre chestiuni practice ? i propun modele de case de oră?: Mani�re de bien bastir pour toutes sortes de personnes (P. Le Muet, 1623-1647) sau Architecture Fran�oise (L. Savot, 1624). 2. Elaborarea limbajului clasic Aristocra?ia ?i burghezia din magistratur? sau din afaceri construiesc �n aceste noi cartiere ale Parisului palate particulare foarte elegante, �ntre curte ?i gr?din?. Uneori, ca �n cazul palatului Sully (1624-1629), construit pentru bancherul Mesme Gallet, se renun?? la combină-?ia c?r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
m?rginesc Covent Garden (1631-1638, distruse), prima pia?? londonez? �n manieră pie?îi Arme din Livorno sau a pie?îi Royale din Paris, el reg?se?te o monumentalitate clasic? cu ordin colosal, dar mai afectat?. �n ciuda opozi?iei burgheziei fă?? de mecenatul costisitor al Stuar?ilor, reforma stilistic? se conținu?, de exemplu, �n King Charles Block din palatul de la Greenwich (1665) de c?tre J. Webb (1611-1672), un asistent de-al lui Jones. Totu?i, aceast? cale palladian?, care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
castelul de la Versailles, el arăt? c? func?ionalita-tea este central? �n toat? problematică arhitectural? elaborat? cu un punct de vedere ra?ionalist. ?i legitimeaz? aceast? lucrare teoretic? raport�nd-o la evolu?ia societ?-?îi caracterizat? prin predominen?a progresiv? a burgheziei, care are datoria de a elabora un cadru construit ?i urban adaptat modurilor sale de via??. De unde critică pe care el o face deficien?elor urbane ale Parisului. Aceast? tem? este reluat? de P. Patte (1723-1814), �ntre altele �n Monuments
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i �n America de Sud. Ea se va men?ine �n aceste locuri adesea p�n? la mijlocul secolului al XX-lea. Curentul ra?ionalist: o nou? tipologie ?i o nou? inova?ie arhitectural? �n secolul al XIX-lea, o dat? cu ridicarea burgheziei ?i a clasei muncitoare, societatea evolueaz? �n aspiră?iile sale sau �n ceea ce ast?zi numim nevoi, care se traduc �n programe ?i �n echipamente noi, �n primul r�nd �n oră?ele mari, cu dezvoltare rapid?. Această prive?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în continuare câteva dintre argumentele analizei capitalismului interbelic românesc, primul cap de pod al capitalismului spre societatea noastră. Aceste perspective rămân în actualitatea istoriei noastre recente și pot fi lămuritoare asupra tendințelor macrosociale recente. Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
societatea noastră. Aceste perspective rămân în actualitatea istoriei noastre recente și pot fi lămuritoare asupra tendințelor macrosociale recente. Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de naștere a României moderne"6, găsim factorii de întârziere ai capitalismului: originea relațiilor de putere, tranziția
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de naștere a României moderne"6, găsim factorii de întârziere ai capitalismului: originea relațiilor de putere, tranziția liniștită spre capitalism, originea clasei politice actuale, identitatea destinatarilor direcți ai puterii, schimbarea socială de tip gradual și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ideea unui sistem de putere centralizat conducea practic indivizii spre conformism, lipsa de utilitate și, în consecință, absența inovației sociale și , de ce nu, spre inutilitatea pieței. • Argumentul originii noii clase politice aduce și mai multă înțelegere asupra dorinței reale a burgheziei române de trecere spre capitalism. Sub haina unor idei liberale, cei care erau chemați la schimbarea de regim nu erau decât continuatorii biologici ai reprezentanților vechiului regim, singura schimbare sigură fiind aceea de generație. Astfel, speranța lui Zeletin apare ca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
financiară. [...] se va dizolva oare aceasta, prin însăși evoluția economică, într-o democrație reală?"9 Așa cum mercantilismul atrăgea cămătarii evrei, dezvoltarea industrialismului ar fi adus capitalul străin, dacă s-ar fi dorit cu adevărat. Trebuia fracturată scena politică românească pentru că burghezia română nu se putea opune direct intervenției capitalului străin. Ruptura pe scena politică de după 1860 realizată de reacțiune sub forma romantismului și a întoarcerii la popor slujește, de fapt, protecției moștenirii privilegiilor primite de oligarhia burgheză de la vechea oligarhie politică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și un parazit indigen ea a trebuit să aleagă totdeauna pe acesta din urmă, dacă nu voia să vadă întreaga birocrație ridicându-se împotrivă cu acuzațiile obișnuite de lipsă de patriotism"11. Conștiința a ceea ce ar fi trebuit să facă burghezia se opunea limitării propriilor privilegii, ceea ce, dacă s-ar fi întâmplat, ar fi produs o schimbare a întregii societății: birocrații români ar fi avut alături expertiza străină, iar oligarhia ar fi primit un model de răspuns din partea societății, bazat pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pune la lucru o percepție extrem de fină a evenimentelor, măcar pentru a ne întreba dacă ne aflăm cu adevărat în fața unei schimbări. Dacă avem de-a face cu vectori interni oligarhiei politice, atunci sensul evoluției este de a întreține privilegiile: "burghezia noastră națională nu e o clasă ostilă puterii centrale, ci se contopește cu aceasta în unul și același factor. [...] oligarhia politică devine astfel o oligarhie financiară, care stăpânește în prezent întreaga noastră viață economică. De aceea, evoluția economico-socială a României
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
devine astfel o oligarhie financiară, care stăpânește în prezent întreaga noastră viață economică. De aceea, evoluția economico-socială a României nu ruinează puterea centrală, ci o întărește"12. Apare astfel întrebarea dacă schimbarea poate fi făcută. Sub forma unei raționalități centralizatoare, burghezia română își pierde seducătoarele idealurile de umanitate care conduceau la apariția individului liber. Atunci cum urma să perceapă proaspăta burghezie viitorul edificiu social? Poate doar ca o perpetuare a relației de putere: "Singură birocrația oficială are de suferit o serioasă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ruinează puterea centrală, ci o întărește"12. Apare astfel întrebarea dacă schimbarea poate fi făcută. Sub forma unei raționalități centralizatoare, burghezia română își pierde seducătoarele idealurile de umanitate care conduceau la apariția individului liber. Atunci cum urma să perceapă proaspăta burghezie viitorul edificiu social? Poate doar ca o perpetuare a relației de putere: "Singură birocrația oficială are de suferit o serioasă știrbire în urma dezvoltării noastre economice. [...] cu cât industria se dezvoltă, cu atât birocrația oficială pierde vechea ei însemnătate"13. Cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
deosebirile naționale, neagă puterea de stat și pulverizează întreaga omenire în indivizi, singurele realități pe care le cunoaște și de la a căror inițiativă așteaptă propășirea socială"14. • Cristalizarea intereselor unor clase sociale este îngreunată de tipul de evoluție ales de burghezia română. Așa cum precizează Ștefan Zeletin, rolul de tip occidental al acestora ar fi fost de a sprijini sau de a critica regimul politic existent. Clasa politică nu se angajează drept continuatoare a intereselor celor din care chipurile a fost formată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
României a trebuit să se adapteze la structura ei socială și să se orienteze de sus în jos. [...] era o necesitate de fapt"15. Răsplata abdicării de la voința individuală se va petrece în spațiul politic trasat de regulile enunțate de burghezie, reguli proiectate în sensul siguranței câștigului și nu al riscului: "Lupta pentru viață se prefăcuse astfel, în orașele noastre, în lupta pentru buget"16. • Ultimul argument este reprezentat de felul în care este realizat obiectivul lărgirii industrialismului, iar consecința este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
altă clasă socială [...] aceste frământări sunt urmarea rivalităților din sânul oligarhiei financiare însăși"21. Acțiunea socială începe a fi apreciată din punct de vedere etic, evaluare care stă la baza originii criteriilor de diferențiere socială. Evoluția capitalismului românesc și prefacerile burgheziei depind de regulile enunțate, tipul și urmările acestora: "Morala burgheză e una singură: aceea a muncii sobre, sistematice, cumpătate și econome, așa cum impun nevoile capitalizării. Asemenea morală nu va putea avea țara noastră decât atunci când burghezia națională se va lărgi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
capitalismului românesc și prefacerile burgheziei depind de regulile enunțate, tipul și urmările acestora: "Morala burgheză e una singură: aceea a muncii sobre, sistematice, cumpătate și econome, așa cum impun nevoile capitalizării. Asemenea morală nu va putea avea țara noastră decât atunci când burghezia națională se va lărgi și întări îndeajuns ca clasă spre a se putea lipsi în conducerea țării de elementele parazitare pe care i le-a pus pe umeri dezvoltarea economică"22. Evaluarea etică a acțiunilor deschide drumul unei proprietăți legitime
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
regulile capitalismului, "revoluția sufletelor"24 întârzie, răstimp în care "societatea română modernă se înfățișează ca o uriașă mașină moartă, fără suflet propriu și fără o cultură corespunzătoare, izvorâtă din acest suflet. Este marea lipsă care se simte în toate așezămintele burgheziei noastre"25. Acest decalaj apare ca un efect al neimplicării burgheziei în creația culturală din epocă. Totuși, la un moment dat, capitalismul se instalează cu drepturi depline și începe o adevărată "revoluție sufletească [...] desprinderea limpede, deplin conștientă a elementelor burgheze
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
modernă se înfățișează ca o uriașă mașină moartă, fără suflet propriu și fără o cultură corespunzătoare, izvorâtă din acest suflet. Este marea lipsă care se simte în toate așezămintele burgheziei noastre"25. Acest decalaj apare ca un efect al neimplicării burgheziei în creația culturală din epocă. Totuși, la un moment dat, capitalismul se instalează cu drepturi depline și începe o adevărată "revoluție sufletească [...] desprinderea limpede, deplin conștientă a elementelor burgheze ale sufletului nostru și prefacerea lor în principiu de gândire și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]