3,179 matches
-
unui sat de munte. Fata babei e "slută", "țîfnoasă" și s-alintă "ca cioara-n laț". Ea e "sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de critic o are și față de literatura vremii. El preferă pe Dosoftei maculaturii literare din timpul său (Scrisorile XVII și XXXII). Întreaga sa critică, lingvistică, literară și socială a con-centrat-o în Muza de la Burdujăni 2 . "Muza" aceasta e cucoana Caliopi Busuioc, o fată bătrână care face versuri ca acestea: Azi cu petițiune M-adresăi către Amor Și-l rugăi cu-ncordăciune, Să astîmpere-al meu dor De-a mea tristă pusăciune Te îndură, zeu de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alegerea locului, Burdujănii, e o copilărie, căci la Burdujăni nu putea exista o asemenea "muză". Scriitorii dinainte de 1870 aveau spiritul prea facil și procedeul lor era copilăros. Dacă-i vorba de ridiculizat, de caricaturizat, apoi ei vor pune pe Caliopi Busuioc la Burdujăni, pe Iorgu Damian la universitatea din... Sadagura, poetul va purta numele de Acrostichescu, escrocul pe acela de Pungescu etc. Dar, cu toată lipsa de valoare estetică, literatura aceasta are pentru noi o mare însemnătate. Muza de la Burdujăni conține
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pungescu etc. Dar, cu toată lipsa de valoare estetică, literatura aceasta are pentru noi o mare însemnătate. Muza de la Burdujăni conține nu numai ridiculizarea maniei lingvistice, ci și satirizarea ridicolului izvorât din amestecul fanariotismului pământean cu civilizația apuseană neasimilată. Caliopi Busuioc, ca și cucoana Chirița ori Gahița Rosmarinovici ale lui Alecsandri, sunt "Zițele" epocii de la 1848. Atunci civilizația apuseană străbătuse numai în clasele de sus și acolo, neasimilată nici în formă, dădea naștere la ridicol, și acest ridicol, Negruzzi și Alecsandri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și civilizație europeană e în mahala. Acest ridicol nou și-a găsit zugravul într-un om de un talent extraordinar, Caragiale, care pentru mahala și pentru "Zița" e ceea ce a fost Alecsandri pentru Gahița Rosmarinovici și C. Negruzzi pentru Caliopi Busuioc. Iar faptul că literatura caragialiană (a lui Caragiale și a imitatorilor săi) a apărut în Muntenia e caracteristic: în Muntenia există mahala românească, mică burghezie romî-nească; în Moldova nu există; un Caragiale moldovan ar fi fost imposibil... Și în curând
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ionela Cristina Busuioc Profesor grad I ACȚIUNEA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA ECHILIBRULUI IONIC LA DIFERITE TULPINI ALE DROJDIEI FISIPARE SCHIZOSACCHAROMYCES POMBE LINDER INTRODUCERE ISTORIC Microorganisme eucariote, drojdiile reprezintă un grup taxonomic aparte, cuprinzând specii ale căror existență a fost din cele mai vechi timpuri
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător și plin de aroganță. Nicăieri în istorie, cuceritorul nu a venit să aducă celor cuceriți flori, busuioc și ceva parale, ei au adus crime, jafuri, nenorociri și distrugerea unor sisteme sociale și civilizații cînd s-a trecut la ocuparea teritoriu- lui. Să ne amintim ce dezmăț a urmat la Roma după cucerirea Geției și jefuirea ei de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut ursitoarele, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bineînțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru ostenitoare, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La această
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ciopraga, Un roman polivalent, DL, 2001, 3; Al. Husar, Mesajul unui roman, CL, 2001, 7; Popa, Ist. lit., II, 943; Nicolae Dabija, Mereu contemporani cu tinerețea..., LA, 2002, 4; Maria Magda Maftei, Și trecutul are un nume..., VR, 2002, 1-2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 420; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 196-200. N. Bc.
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
11 086; N. Barbu, Rigoare temperată de tandrețe, RL, 1984, 7; Tașcu, Poezia, 289-294; Al. I. Friduș, Nicolae Țațomir - 75, CRC, 1989, 5; Virgil Cuțitaru, Farmecul și vizionarismul poeziei, CRC, 1989, 5; Virgil Cuțitaru, Magia cuvântului, CRC, 1989 , 49; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, Iași, 1993, 171-179; Al. Dima, Un poet al peisajelor cosmice, CRC, 1994, 2; Al. Piru, Ținută clasică, tumult romantic, CRC, 1994, 2; Nicolae Turtureanu, Un romantic în hainele clasicității, CRC, 1994, 2; Constantin Ciopraga, Mirajul poeziei. Nicolae Țațomir-80
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
1994, 2; Nicolae Turtureanu, Un romantic în hainele clasicității, CRC, 1994, 2; Constantin Ciopraga, Mirajul poeziei. Nicolae Țațomir-80, „Neamul românesc”, 1994, 15; Neculai V. Baran, In memoriam, CRC, 1996, 5-6; Popa, Ist. lit., II, 1074-1075; Dicț. scriit. rom., IV, 627-628; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 419-420. S. I., D. Mc.
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
CRC, 1998, 7; Nicolae Turtureanu, Un scriitor din generația pierdută, „Monitorul” (Iași), 1998, 238; Nicolae Panaite, Se curbează pământul, CL, 1999, 8; Nicolae Turtureanu, Pe unde medii, „Monitorul”, 1999, 175; Petre Scutelnicu, „O zi din viața mea”, ATN, 2001, 1; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 412-413. D. C.-E.
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
ÎL, 1963, 8; Leon, Umbre, ÎI, 171-174; Grigore Ilisei, Cu George Lesnea prin veac, București, 1977, 97-102; Maftei, Personalități, III, 321-322; Valentin Chifor, Scriitori uitați: Sandu Teleajen, F, 1991, 6; Sandu Teleajen, DRI, V, 210-221; Dicț. scriit. rom., IV, 523-525; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 408-409. O.I.
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
despre extratereștri, O, 2000, 3; Doris Mironescu, Coborârea extratereștrilor, „Timpul”, 2000, 3; Daniel Cristea-Enache, Un erou al timpului nostru, ALA, 2002, 645; Ovidiu Nimigean, Tristețea metafizică a saltimbacului,„Monitorul”, 2002, 93; Șerban Axinte, Lumea din nasul clovnului, „Contrafort”, 2002, 9-10; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 411-412; Șerban Foarță, Circul nostru vă prezintă două puncte, RL, 2003, 35; Marius Chivu, Terapia prin sinucidere¸ „22”, 2003, 705; C. Rogozanu, Sinuciderea, un mod de viață, „Evenimentul zilei”, 2003, 3563. Ș. A.
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
Tineretul Moldovei”, iar din iunie 1950 sub aceea de „Tinerimea Moldovei” până la 20 martie 1990, când revine la denumirea „Tineretul Moldovei”. Între redactorii de după 1944 se numără Vladimir Galiț, P. Cranga, N. Dârul, V. Babilunga, I. Josul, F. Casian, Aureliu Busuioc, Vasile Spinei ș.a. Rubrici permanente: „Gaudeamus”, „La steaua...”, „Debut”, „Pe-un picior de plai”. T.M. și-a făcut un merit - în special în perioada de după 1950 - din lansarea și susținerea tinerelor talente literare. Între colaboratori se află Ion C. Ciobanu
TINERETUL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290189_a_291518]
-
Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard (o „companie lirică franceză“ prezenta „canțonete și operete amuzante“), în grădina „Paradis“ din spatele Episcopiei (farsa într-un act D-na Caliopi Busuioc de Iacob Negruzzi) ș.a. 66. „Comitetul electoral din București“, ROM., an. XX, 31 mai, 1 iunie 1876, p. 474. Întrunirea electorală a avut loc în seara de 30 mai/11 iunie 1876, candidații fiind proclamați „mai în unanimitate“. Bineînțeles, lista
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de luni, miercuri, vineri. După ce acestea se înroșesc, le stinge
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de luni, miercuri, vineri. După ce acestea se înroșesc, le stinge deasupra străchinii cu apă neîncepută, stropind-o pe fiecare cu mănunchiul de busuioc. În același timp șoptește cu o voce jalnică: «Eu nu sting potcoavele, / Ci săgetăturile / Din cap, de sub cap; / Din dinți, din măsele, / Din toate încheieturile rele, / Sting diocherile/și toate căscările, / Toți ochii cei răi,/și gurile cele rele, / Să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa flăcăului, un smoc de păr din capul lui și o găină neagră cu buhul. Astfel pregătite, vrăjitoarea și fata merg în pădure, unde aprind un foc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Plop Gheorghe membri: Mihăescu Ticu, Venete Nicolae, Bitu Zamfir și Buțan Gheorghe. Șeful anului III: Trifoi Nicolae membri: A. Niculescu, V. Clonda, H. Poenaru, C. Bâclea și Ocneriu Șeful anului IV: Pătrașcu Vasile, membri: Georgescu Vasile și Mihăescu Stanciu. 16. Busuioc Constantin, funcționar la Ministerul de Finanțe, în Administrația Comercială M.A.T., membru și agent informator în organizația legionară condusă de Nicolae Petrașcu, arată în declarația sa din 13 iunie 1948, că a intrat în Mișcarea Legionară în noiembrie 1940
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din 1941 și până în toamna anului 1947 și a întrerupt activitatea legionară. în toamna anului 1947 a fost reîncadrat în Mișcarea Legionară de către Nelu Rusu, care l-a pus în legătură cu Teodorescu Teodor, funcționar la Electrostar. La cererea acestuia din urmă Busuioc Constantin i l-a recomandat pe Comandorul Dumitru Ion, pentru ca acesta să fie utilizat în rețeaua informativă a mișcării legionare, în care începuse a lucra și Busuioc Constantin la îndemnul lui Teodorescu. Busuioc Constantin primise misiunea de la Teodorescu Teodor, de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a pus în legătură cu Teodorescu Teodor, funcționar la Electrostar. La cererea acestuia din urmă Busuioc Constantin i l-a recomandat pe Comandorul Dumitru Ion, pentru ca acesta să fie utilizat în rețeaua informativă a mișcării legionare, în care începuse a lucra și Busuioc Constantin la îndemnul lui Teodorescu. Busuioc Constantin primise misiunea de la Teodorescu Teodor, de a culege informații la serviciul său din Ministerul de Finanțe, asupra funcționarilor de acolo înscriși în Sindicat, în Partidul Muncitoresc Român, precum și asupra atmosferei din acel Minister
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Electrostar. La cererea acestuia din urmă Busuioc Constantin i l-a recomandat pe Comandorul Dumitru Ion, pentru ca acesta să fie utilizat în rețeaua informativă a mișcării legionare, în care începuse a lucra și Busuioc Constantin la îndemnul lui Teodorescu. Busuioc Constantin primise misiunea de la Teodorescu Teodor, de a culege informații la serviciul său din Ministerul de Finanțe, asupra funcționarilor de acolo înscriși în Sindicat, în Partidul Muncitoresc Român, precum și asupra atmosferei din acel Minister. Tot prin Teodorescu Teodor, Busuioc Constantin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]