3,117 matches
-
a fost adus guvernului de luarea unor măsuri care îl făceau ridicol mai ales în ochii intelectualilor, atît greci cît și străini. Regimul a emis legi privind chestiuni cum ar fi lungimea fustelor și a părului sau spargerea paharelor în cîrciumi. Într-o încercare de revenire la respectul față de valorile fundamentale, manualele școlare au fost revizuite și li s-au adus o serie de modificări; printre aceste îmbunătățiri se afla și o schimbare făcută în manualul de chimie pentru gimnaziu, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun. Aureola originii sale nobile este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit pe viu - din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
m-am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...cu toți copiii lor.” - Ce să mai zic, mărite Spirit, când printre zapise găsesc câte unul care vorbește de cârciumi cu pivnițe - unele pe Ulița Mare - cumpărate sau primite danie de „rugătorii noștri” din mănăstirea Galata? Imagineză-ți o sutană în spatele tejghelei, dregând paharul nevinovatului enoriaș care nu prea duce la ureche zeama de lemn strâmb izvorâtă din belșug din nesfârșitele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
casă în Muntenimea de Mijloc „In ulița care merge domnia la Cerdacul Copoului.” Si câte altele... - Incet-încet, mănăstirea Trei Sfetite a prins cheag, mărite Spirit, dacă mai luăm în seamă și scutirile de dări acordate mănăstirii pe dughene, pivnițe și cârciumi. Să nu uităm de miluirile cu zeci de poslușnici. Când am spus asta am avut în vedere și scutirea de dări a poslușnicilor. De pildă: la 15 aug. 1712 (7220) Nicolae Alexandru Mavrocordat a scutit de dări 35 de poslușnici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
toate dările a unui popă și a unui țârcovnic de la mănăstirea Socola. Voievozii ce au urmat au întărit toate cele de mai sus. -Trebuie să luăm în seamă, mărite Spirit, și scutirile de dări acordate de voievozi pentru dugheni și cârciumi. O interesantă scutire o dă Antioh Cantemir voievod la 9 iunie 1696 (7204): „Scriem domniia mea la slugile noastre...Vă facem știre pentru o crâșmă ce-ar avea rugătoarele noastre, Anghelina starița și cu tot săborul de la svânta mănăstire de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Așa este, omule cu suflet curat, dar cine se mai îngrijește astăzi de țara în care trăim și ne speriem cum se ruinează?!? Mănăstirea Bârnovei s-a pus încet-încet pe picioare. Voievozii aveau grijă să dea scutiri de dări pentru cârciumi, pivnițe și alte acareturi. Uite aici, mărite Spirit, o scutire de dări pentru „o crâșmă a călugărilor de la mănăstirea Bârnova, ce iaste la heleșteul de la Ciurbești sub Codru...acolo, la morile lor.” - Ca orice mănăstire, Bârnova a cumpărat, dar a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a subprefecturii. Avea o școală înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La 1875 de comuna Pungești aparțineau bisericile: Sf. Alexandru din Pungești, cu 319 familii, unde preot era Ștefan Halunga hirotonit la 1 decembrie 1853 și ridicat la rangul de duhovnic la 10 ianuarie 1860, iar cântărețul C. Munteanu funcționa de la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o târgoveață care, evident, se ținea cu nasul pe sus, o știu îmbrăcată frumos, curat și era frumușică. Mă înșel? Dacă mă gândesc bine, avea tot dreptul să ne privească oarecum de sus, pe noi, țăranii. Taică-său avea o cârciumă (unii îi spuneau restaurant) cu dever mare, lângă pod, aproape de primărie, și îi dădea mâna s-o țină ca în palmă. Dar, din câte am înțeles, dragă prietene de demult, ești mereu în contact cu, azi, venerabila doamnă Cela.... și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
președintele e simultan prea autoritar și prea slab, dominat de umori dezordonate. Majoritatea televiziunilor exală o miasmă de mahala, prea mulți gazetari scriu prost, isteric și ieftin, prea mulți români trișează sau fură. Învățământul e mediocru, spitalele sunt în faliment, cârciumile sunt pline. Da, avem oricând suficiente motive de disperare. Dar lehamitea nu e un leac, o ieșire onorabilă. Preferabil ar fi un acces de iritare vitală, un scurt moment de furie trezitoare. Întâi împotriva propriei noastre netrebnicii. Apoi împotriva lehamitei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fie pur și simplu tare, din proastă creștere sau din convingerea că ce are de spus interesează pe toată lumea, românul cultivă tonul ridicat. Pare să creadă că interlocutorul - orice interlocutor - e, prin definiție, cineva tare de ureche. De aceea, strada, cârciuma, mallul, toate locurile publice au, la noi, ceva de iarmaroc pestriț. Ceea ce, în orașele „normale“ din alte părți, este zumzetul discret al ambianței urbane, la noi e zgomot de codru, de Bărăgan, de zaiafet. Și când muncește, românul își cheltuie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
toate șansele să te trezești, într-o bună zi, că paradisul însuși e invadat de pasiunea cuiva din zonă pentru minunatul nostru folclor sau pentru șugubețele noastre manele. Față de epidemia de sunete revărsată peste văi întregi, micile exerciții de prin cârciumi și piețe sunt jocuri nevinovate de amatori. Cred, sincer, că un asemenea regim sonor, o asemenea cruciadă de decibeli sunt o sursă primejdioasă de imbecilizare publică. Simplul fapt că urechile noastre nu se mai odihnesc niciodată e o catastrofă. Ca să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
poporul și mazilii bătrâni o afirmă". De la domnul Moldovei și Divan trebuia să afle explicații privitoare la existența sau inexistența uzanței ca moșiile să fie divizate în părți mici între moștenitori și dacă fiecare coposesor avea dreptul de a construi cârciumi, mori sau alte întreprinderi; precum și care erau contribuțiile plătite de "mazilii și boierii din Moldova", dacă acestea erau în raport cu averea lor, care erau prerogativele acestora și ce servicii erau obligați să presteze față de domn și față "de comunitate"13. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mulțimea evreilor sărmani ce nu pot fi întrebuințați la nici o muncă, care s-au strecurat în Bucovina de la războiul rusesc și din timpul ocupației Majestății Voastre încoace și care reușesc să se hrănească foarte îndestulător, împreună cu animalele lor, prin arendarea cârciumelor, la care, prin șiretlicurile lor periculoase, îi aduc pe țărani la mari datorii și într-o stare de mizerie. Instituirea contrabandei însă, care, în primii ani ai ocupației, a fost singurul impuls primordial al emigrării, a provocat locuitorilor cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în același timp aceste cantități importante în Bucovina, o ordonanță de interdicție a exportului respectiv din Ucraina sau de impunere a unor dări sporite, acesta ar fi mijlocul cel mai îndestulător care să-l dezvețe prin scumpete pe țăran de cârciumi, să-l facă să se dedice gospodăriei sale ruinate, iar dacă aceste distilerii de rachiu ar fi orânduite în provincie, folosul vistieriei ar spori cu atât mai favorabil prin intermediul căldărăritului și a aramei necesare. B. Pentru înflorirea comerțului ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
păducelul se oferea ca un buchet, dar nesacrificat și, totodată sau mai ales, nevândut. Toamna, albul devenea roșu, oferindu-mi unul dintre deliciile copilăriei. Între timp, mama mi-a cedat mie locul, iar păducelul a făcut loc privatizării, adică unei cârciumi. Poate deliciul unei dure maturități, dacă ar fi deschisă și când catadicsesc să mă trag spre casă... Oricum, a rămas imaginea unui „copac cu flori“. Sau poate a unui mărțișor peste vreme și vremuri: albul lui aprilie - florar - sau al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grame zilnic, mai mult chiar decât strict necesara sare... „Sâmbătă cu prieteni“, 10 mai 2003 80. Omonimie Laboratorul mi-e plin de așa-numitele pahare Erlenmeyer, căci cu ajutorul lor Îmi câștig pâinea - neagră; à propos: e mai sănătoasă... Dar, În cârciumă, dau peste altele, din care vodca evadează, distilând, și doar vaporii de pe lângă perete mai condensează, creând acele mici șuvițe ce-o deosebesc de apa chioară și care se Întorc În ceea ce va deveni Însă, Încetul cu Încetul, majoritar În pahar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
conică; una cu pereții destul de groși ca să slujească mult timp, dar și cu gura destul de Îngustă ca, Întorcând Înapoi cam tot distilatul, rachiul să nu ajungă apă, iar vinul răsuflat. Și așa, băutura lungea vorba, dar mai puțin consumația obișnuiților cârciumii. E drept, acel țoi nu permitea aprecierea buchetului, care se dezvoltă pe gura largă a unui pahar, dar e vorba de cârciumă și de poșirca ei, nu de recepția de la primărie... Vorbeam de pierderea tăriei prin gura largă a paharului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rachiul să nu ajungă apă, iar vinul răsuflat. Și așa, băutura lungea vorba, dar mai puțin consumația obișnuiților cârciumii. E drept, acel țoi nu permitea aprecierea buchetului, care se dezvoltă pe gura largă a unui pahar, dar e vorba de cârciumă și de poșirca ei, nu de recepția de la primărie... Vorbeam de pierderea tăriei prin gura largă a paharului și de economia, În pungă nu și În cap, pe care o face gura Îngustă a țoiului? Păi treaba poate fi speculată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În vreo crăpătură a scoarței, care-i slujește de menghină, dar Înlocuind dalta cu ciocul. Și, imitând rândunica, dar numai atât cât trebuie, zidește cu glod vreo scorbură, lăsând un loc de „ușă“ la fel de strâmt ca și gura „tizului“ din cârciumă, „ușă“ bună doar pentru el, nu și pentru pisică. Bașca că poartă și grija progeniturii chiar după ce asta Învață a zbura, Însoțind-o pretutindeni. Atâta doar și sunt suficiente motive pentru a determina o pisică, Încă mai inteligentă, să nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să nu se aventureze În vânarea lui. Și atunci pisica se mulțumește cu vrăbii, la fel de negentropice, dar și, mai proaste, dedulcite la a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba de țoi. „Sâmbătă cu prieteni“, 24 mai 2003, ora 17,47 81. Aparențe O nenorocire nu vine niciodată singură. Nimic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hrănit o istorie de măcar 5 milenii... Vezi tu, Cristi, un om Înalt e numai bun să schimbe un bec, dar unul scund să caute sub masă bricheta menită iluminării, atunci când un pahar În plus a scurtat viața becului din cârciuma care l’a adunat și pe scund și pe Înalt... „Meridian“, 25 ianuarie 2002, ora 12,44 44. Un cui În talpă Ziceți voi că eu, pisica, văd prost. Că nu văd boțiturile cămășii tale, adică detaliile, și nici dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îndreptare se Înmoaie. Adică Își pierde acea duritate, rigiditate pe care a câștigat-o - așa vă e tehnologia - la laminare, mai bine zis trefilarea sârmei din care e făcut. Dar cine te Împiedică, decât timpul pe care l’ai rezerva cârciumii ori discotecii, să nu te mulțumești doar cu Îndreptatul, ci să ciocănești mărunt cuiul pe toată suparafața, când vei obține o nouă rigidizare, numită - pare mi-se c’ai uitat Învățătura - ecruisare? Și, cu urmele de ciocan pe el, cuiul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Împrumută din biocâmpul lor. Și mi se pare firesc ca tot ce-am aflat de la toți să devină o influență, deloc neglijabilă, adresată altor ființe, cu care mă voi Întâlni. Chiar oameni, mai ales că-i ispitesc În dughene și cârciumi. Și, cunoscând apetența spre deficitul energetic tipic feminină, ca și aceea spre excedent, tipic masculină, amicul Cristi n’a fost surprins că afle că apele minerale sunt feminine, că berea și apoi vinul materializează tranziția spre masculin, iar tăria e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
wollen wir uns mal wiederschen, vor der Kaserne woll’n wir stehen, wie einst Lillimarlen, wie eins Lillimarlen ! CAPITOLUL IX Haiducii Motto: Hai, banii, banii, Luați aminte fraților Banii nu se fac ușor, Banii nu se fac așa, Stând la cârciumă și-a bea, Banii se fac la pădure Din budac și din săcure! (Doina pădurarului) Descoperim în documentația scrisă a istoriei satului, câteva nume de familii care tot revin din adâncuri de secole sub privirile curioase ale cercetătorului. Așa de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]