3,002 matches
-
batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
toate mișcările: stânga, dreapta, piruiete și cu ritmul muzicii în executarea a șase șapte dansuri populare ca: Țânțărașul, Coasa, Bătuta, Cărășălul și altele. Costumul să fie la fel (pentru urat se formau o pereche, cel mult două perechi de căiuți): căciulă de miel împodobită și cu tricolor, cămașa albastră, fusta albă cu coadă din fir de cal, iar capul calului împodobit. Prin anul 1970, după vreo doi, trei ani de muncă a instructorului Ștefan Șancariuc, învățător la școala Victoria a reușit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sau scriitorii Dumas, favoriții lui. La ora asta prefer partea tâmpită a lumii. Domnul Cioacă este înalt, smolit la față, are mustăți și barbișon ascuțit și este îmbrăcat într-un costum de vară de culoare vernil. Are mănuși groase și căciulă pe cap. După saluturi și câteva vorbe, îl întreb dacă nu-i este frig, afară fiind vreo zece grade minus. "Am onoarea a vă mărturisi (așa vorbește el, cu prețiozitate), nici nu-mi pot autoaprecia starea termică. Acum două seri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bilet cu indicația de direcție. După ce ne săturam de bătut coclaurii din Șorogari și poposeam să prânzim, la adăpost de vânt, într-o văiugă, în zare se profila și Gruia. Când ne observa, lua coastele dealurilor în goană, cu clapele căciulii pălălăind ca niște urechi de cocker. Aproape nemțoaică, mama lui îl crescuse metodic, cu o severitate înjumătățită de dragoste. Prevestea viitorul odraslei, care deborda de imaginație și zburdălnicie, numai în științele exacte. Am dus cu ea o luptă necurmată în privința
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nici un discernămînt. Generalul Șostak, burtos, privire ageră în spatele ochelarilor de aur, era consilierul militar rus care se distinsese la Caudia 54 în timpul evenimentelor din 1897. Cît privește pe englezi, care împreună cu italienii erau nevoiți să poarte fesul turcesc (ceilalți purtau căciula de astrahan), aveau în frunte pe colonelul Fairholm și în sectorul lor de la Drama duceau o viață colonială cu vînătoare, tenis, golf și polo, fără a-și face prea mari griji în orivința "job"-ului care îi aducea în Macedonia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
e să prindă rădăcini în mentalitate. Țăranul, de pildă, înainte de război, nu concepea ideea de egalitate. În timpul comunismului a dobândit-o: ideea, nu realitatea! — Ideea, poate... răsuflu eu ușurat. — Și nu văd de ce ne-ar fi dor de țăranul cu căciula în mână și capul plecat în fața boierului ori a vechilului. Dor de România de atunci. Egalitatea aceasta virtuală, egalitatea în drepturi e absolut necesară societății moderne. Asociată ideii de libertate, ea nu putea fi cu adevărat aplicată în timpul comunismului. Abia
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se roagă de un alt critic să-l apere. Bea cu el o bere... Oricum, are interesul să păstreze contactul cu această tagmă a criticilor - cu alte cuvinte, nu pleacă din țară când îi apare o carte, se duce cu căciula în mână prin redacțiile revistelor. Cu alte cuvinte, se poartă frumos, respectuos... În nici un caz nu se apucă să scrie ce crede el despre cărți și, mai ales, despre cărțile criticilor. Curios, situația inversă e perfect acceptabilă: când un mânuitor
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
le va trata cu toată seriozitatea, singurul element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și seria peripețiilor cucoanei Chirița (Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă, Chirița în provincie, Cucoana Chirița în balon). Cea dintâi înscenează conflictul între tombatere și bonjuriști. Pitarul Enachi Damiean, om de modă veche, cu antereu, blană și căciulă brumărie, își așteaptă cu masă întinsă pe nepotul Iorgu de la "afcademiile din Sadagura". Pentru a scoate în evidență înapoierea pitarului, prin care se apără caricat o teză, autorul scoate pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
genul Muzei de la Burdujăni. Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În Dăomnulî Goe, în Vizită etc. se știe cu câtă antipatie zugrăvește Caragiale pe copii, pe mame, raporturile dintre copii și mame - din clasele ce formează "mahalaua". Acum iată începutul nuvelei Păcat: " Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciula de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de-acasă să meargă la București, p-atîția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atîtea ori, i-a potrivit părul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de-acasă să meargă la București, p-atîția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atîtea ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și i-a zis: - Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți ajute Dumnezeu și Maica Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica, nu s-a mai putut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează în lemn. în Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu Gheorghe, Bojian Eugen, Axinte Dumitru, Adam Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de la nordul și sudul Is-trului erau un popor vrednic și plin de vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele misilor purta pe cap căciula numită pilou adică pileus cum îi spune Iordanes în Getica sau cușmă țurcană cum am zice cei de astăzi, și purtată în vechime nu de tot neamul tracilor ci numai de daci și geți cum precizează Dio Chrysostomos care i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trecut, motiv pentru care nu-l mai primește la muncile „în parte”. Nervos că i-a cerut socoteală și că l-a contrazis, logofătu la încălecat calul și a plecat pe moșie. Bunicul și tata au mers după el, cu căciulile în mână, și au stăruit să-l convingă că nu este dator și să-i ceară să-l accepte la munca „în parte” în anul agricol care începea. Când bunicul i-a adus aminte pe nume, oamenii care au fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să se joace unul cu celălat, să sară în două picioare și să fugă. Tata ținea de căpestre, caii fugeau din ce în ce mai tare, fugea și tata, dus pe sus de cai. în această cursă comică dar periculoasă, tatei i-a sărit căciula de pe cap, caii au luat și mai mare viteză, dar tata nu le-a dat drumnul. în poarta gospodăriei caii s-au oprit. Tata arăta ca de pe altă lume. Mâinele care ținuseră strâns de căpestre erau însângerate, iar cismele din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
comunistă nu era decât o minciună criminală, o înșelătorie prin care masele proletare erau instigate pentru distrugerea civilizației creștine, legionarii au cerut asanarea societății românești. Această situație a atras ura celor vizați, a celor care se simțeau cu musca pe căciulă. Încă de la revoluția din 1848 au apărut ideile comuniste, care au fermentat și au dus la „pogromurile” din Rusia țaristă și apoi la revoluția bolșevică din anul 1917. Timp de zece ani miscarea comunistă din Rusia a hărțuit statul român
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lor, o mâncau numaidecât.(...) Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului, numai el a știut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un țăran bătrân, care s-a rugat pentru el: Lasă-l
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
deosebit... Poate două cărți. E doar ajun de An Nou. Câte lucruri frumoase nu pot fi dăruite cu acest prilej ! Iată, numai pe o pagină din ziar, lunecată la picioarele patului, câte nu se oferă: clipsuri, produse cosmetice, pijamale matlasate, căciuli... Generozitatea, ca un zefir, umfla pe nesimțite pânzele imaginației băiatului. Oare căciula pe care a uitat-o cândva unchiul Gicu la noi nu i-ar fi bună?” (Mircea Sîntimbreanu, Recreația mare) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
frumoase nu pot fi dăruite cu acest prilej ! Iată, numai pe o pagină din ziar, lunecată la picioarele patului, câte nu se oferă: clipsuri, produse cosmetice, pijamale matlasate, căciuli... Generozitatea, ca un zefir, umfla pe nesimțite pânzele imaginației băiatului. Oare căciula pe care a uitat-o cândva unchiul Gicu la noi nu i-ar fi bună?” (Mircea Sîntimbreanu, Recreația mare) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie două cuvinte cu înțeles asemănător pentru cuvintele: fascinantă, calmul. 2. Alcătuiește
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
fragment din amintirile lui T. V. Ștefanelli, din 1914, despre Eminescu și Ioniță Bumbac: în 1871 cei doi se ceartă, la Viena, iar Ioniță Bumbac vorbește încontinuu, tare, acoperind vocea poetului care: „După un timp își pierdu răbdarea, își scoase căciula sa mițoasă din cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i acum căciulii mele!” Dintre textele lui Eminescu, pe lângă un manuscris în facsimil după „La Steaua” redat de G. Călinescu, redacția alege
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Viena, iar Ioniță Bumbac vorbește încontinuu, tare, acoperind vocea poetului care: „După un timp își pierdu răbdarea, își scoase căciula sa mițoasă din cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i acum căciulii mele!” Dintre textele lui Eminescu, pe lângă un manuscris în facsimil după „La Steaua” redat de G. Călinescu, redacția alege multe fragmente, din ziaristică desigur, urmărind ideea națională la poet. Am descris această pagină Eminescu pentru că este atipică: ea nu se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]