2,794 matches
-
partinică, președintele USR definește acești termeni principial, fără nici o abatere de la linia călăuzitoare a partidului: "Deși prin cererea de a deveni membru al Uniunii Scriitorilor și prin aprobarea acesteia, fiecare scriitor, conform statutului, acceptă rolul îndrumător al Uniunii, care se călăuzește ideologic după principii marxist-leniniste și care introduce linia partidului în literatură, totuși cineva din afară s-ar putea ridica și întreba: Cum se împacă activitatea de îndrumare a Uniunii și organelor ei, în spiritul liniei partidului, cu libertatea? și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ucis fără milă, ca să știe și ei că nu i-am uitat și că numele și faptele lor vor fi consemnate în paginile de rușine ale istoriei noastre. Închei aici Închisoarea noastră cea de toate zilele, prin care v-am călăuzit de-a lungul acestor pagini, lăsîndu-vă să ieșiți din ea direct în libertate. Eu mă simt încă la jumătatea drumului". Mai întîi sîntem datori să subliniem că aceste amintiri au fost scrise, ne spune Ion Ioanid, nu doar pentru victime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
chiar dacă e numai unul de moment, de un ceas, al unei vârste! Deoarece, domnii mei, nu există alt adevăr decât acesta, „vânat” rar și prețios, dar al zeilor pe care i-am uitat, acel fir al Ariadnei care ne poate călăuzi să găsim ieșirea din labirintul peșterii oricărei vieți; iar la ieșire, ca Într-un vis colorat sau un basm, ne va aștepta propria noastră siluetă, străină și familiară totodată. „Cineva” Întâlnit parcă odată, În nu știu ce Împrejurare, cineva - așa, precum e
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tine. De fapt, pentru mine Fălticenii vor constitui În primăvară un obiectiv În sine, cu o ședere de câteva zile și nu o oprire fugară dintr-un circuit atât de lung ca cel de astă vară. Trebuie să merg neapărat, călăuzit de paginile lucrării Dvs., pe toate străzile pe care m au purtat frumoasele Dvs. rânduri, și să mă opresc la casele a căror descriere o cunosc tot din aceste rânduri, pe acolo pe unde au călcat pașii bunicilor și ai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
în hol la Mercure - celălalt hotel repartizat scriitorilor, lângă Centrul comercial Mercierie. Aici ne întâmpină Michel Pierre, șeful Departamentului cultură de la Primăria Bordeaux - un șaten înalt, ochelarist, costum negru, foarte stilat, degajând, din întreaga sa făptură, dezinvoltură și eleganță. Plecăm călăuziți de dl Pierre, traversând cu pas lejer intersecțiile, Georgi Pashov (Bulgaria), Neshe Yashin (Cipru), Adrian Popescu, Inga-Lina Lindqvist (suedeza de origine rusă) și alți colegi liberi de program, care s-au hotărât să ne însoțească. Librăria Mollat, unde se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din cea mai prosperă țară europeană, am ales definitiv Parisul, Franța, drept „noua mea patrie literară”. Aminteam mai sus că nu sunt trecut în cărțile ce, în ultima vreme, se ocupă cu „exilul românesc”. Nu cunosc bine criteriile care îi călăuzesc pe cei care se ocupă cu astfel de „studii”, probabil faptul că mai publicam câte un roman și mă întorceam la doi-trei ani pentru câteva săptămâni în țară mă exclude din rândurile „exilaților”. Exilul, văzut în aceste cărți strict politic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cartierul nobil, plin de vile luxoase, pe la fântâna lui Hercule etc. iarăși în Unter den Linden. Când trecem prin cartierul nobil, ciceronele remarcă: Aceste vile sunt foarte frumoase și aparțin nobililor. Unii din acești nobili au fost ca și mine, călăuzi apoi au ajuns să cumpere vile, cum nădăjduiesc să ajung și eu. La poarta de Brandemburg care are deasupra un quadrigiu (luat de francezi la 1807 și readus de nemți la 1814) sunt cinci intrări. Prin cea de la mijloc trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Rusia, subt conducerea lui Lenin, am devenit unul dintre maiștrii revoluției... Poscrebâșev 1949. De la țărmul oceanului Pacific până la Elba, sute de milioane de oameni, mai mult decât o treime din întreaga populație a globului pământesc, construesc o viață nouă, călăuzindu-se după învățătura măreață a lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. O lume întreagă își îndreaptă privirile și nădejdile către conducătorul cel mare al lagărului Păcii, democrației și socialismului. Tov. Stalin este învățătorul și prietinul omenirii muncitoare. Operele și cuvântările lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
traduse în toate limbile pământului, căci fiecare din ele sunt izvoare de înțelepciune, care aduc lumii temeiuri de fericire. Ca și maestrul său Lenin, Stalin îmbină duhul prevederii cu o capacitate neîntrecută de a sintetiza cursul evenimentelor istorice, de a călăuzi mișcarea muncitorească în construirea socialismului și comunismului. * Viața tov. Stalin, de la 1898, când i s-a încredințat de Partid conducerea unui grup de muncitori de la căile ferate, la Tiflis, și când, după a sa mărturisire, devine ucenic al comunismului, până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Suntem a treia zi în Tbilisi. Am sosit alaltăieri, Vineri. Plecăm mâni, luni. Ziua de joi, ca și cea de miercuri le-am petrecut pe Donul liniștit, țara lui Șolohov. După tristețea canalului din stepă, pe care l-am cercetat călăuzit de Mihail Andreici Lobacev, m-am trezit pe vapor cu vederea neașteptată a Donului, bogat în vegetație luxuriantă de care sunt pline luncile cu arbori noi sălcii și plopi. Toată dimineața am stat un timp privind peisagiul nou. Fluviul n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici din generație în generație, nu știu nimic din cele ce povestește vânătorul și râbaciovul siberian. Am ajuns cătră ora 10 sara la Rostov pe Don, unde eram așteptați de scriitorii de aici, membri ai Uniunii scriitorilor sovietici. Am fost călăuziți de un cazac cu înfățișare masivă, care a scris romane despre căzăcimea Donului. La hotelul aeroportului, ne-a servit o tovarășă cu forme masive, curată și veselă, cât am stat de vorbă cu căpitanul aeroportului și romancierul cazac. Am dormit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păstrat, căci viața gruzinilor reprezenta o realitate culturală. Din primul moment, m-am interesat de poetul Gheorghe Leonidze, căruia îi făgăduisem, când mă cercetase acum opt ani la București, să vin să-l văd în Gruzia, rugându-l să mă călăuzească la o expediție de pescuit păstrăvi. Desigur, mă încredințase Leonidze; în Gruzia se pot face pescuiri minunate. Poate știe el mai mult decât alții; însă deocamdată e bolnav. Mă va vedea a doua zi; a treia zi de sigur; nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a poporului pe temeiul legii morale: deci respect la semenul meu actul de conștiință pe care i-l comandă religia. Urmând eu însumi tradiția părinților mei, înțeleg să respect orice confesiune a fratelui meu omul. Afirm că disciplina care ne călăuzește se exercită pe un plan spiritual, deci îndepărtează politica din adunările noastre amicale, lăsând fiecăruia libertatea să activeze în viața socială potrivit cu natura și înclinările sale. Între oameni sinceri, opiniile politice, ca și credințele religioase, se respectă: e ceea ce numim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
radiind în afară: semnul acesta al forței binelui se găsește înscris în templele noastre. Divinitatea se adresează adâncului nostru care tace. În reculegere, ideile noastre dobândesc o înaltă tensiune, în jurul căreia se coordonează acțiunile exterioare, potrivit cu înaltele comandamente ce ne călăuzesc. Deci din rânduiala discreției nu se cuvine să ieșim decât în anumite împrejurări și atât cât trebuiește. În cercetarea și stabilirea adevărurilor, oamenii săvârșesc la fiecare pas greșala de a se ancora în prejudecăți ori în opinii pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o intervenție blândă și delicată. Nu trebuie să bruscăm pe cei care întârzie la apelul nostru. Nici nu trebuie să procedăm față de ei prin afirmații, formule și dogme. Ar fi să contrazicem brutal însuși spiritul instituției noastre. Ci să-i călăuzim prudent în calea Adevărului cătră Dreptate, Iubire și Frumos. Francmasoneria declară de la început adepților săi că nu pretinde a fi descoperit adevărul. Nu enunță dogme; nu face afirmații cu caracter definitiv. Tinde numai să te pună pe calea adevărului; să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la început adepților săi că nu pretinde a fi descoperit adevărul. Nu enunță dogme; nu face afirmații cu caracter definitiv. Tinde numai să te pună pe calea adevărului; să facă adică din discipol un om în stare de a se călăuzi el însuși, de a-și realiza propria personalitate în cele mai fericite condițiuni pentru binele Patriei. Lucrătorul care intră aici poate deci deveni un bun zidar conștient, în stare de a contribui la realizarea marelui Templu al unei omeniri mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lumea profană. S-au rostit și amenințări de caterisire; deoarece am fi călcători de jurăminte. Țin să pun lucrurile la punct. 2. Lucrarea noastră masonică, cu totul desinteresată și liberă urmează o prestare cu toată forța sufletului nostru idealului care călăuzește pe inițiații tuturor timpurilor. Punem jertfă și dragoste pentru scopuri cu totul în afară de interesele momentului sau interesele indivizilor trecători. Suntem guvernați de anume principii fundamentale pe care nu le putem viola fără a fi decăzuți din demnitatea noastră. Aceste principii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iată ce spune genovezul: “Principele ține judecăți în toate zilele și dă ascultare tuturor în cea mai bună rânduială și astfel se isprăvesc repede procesele, atât cele civile cât și cele penale, nefiind altă lege decât voința principelui, acesta se călăuzește după vechiul obicei al țării, din care își ia îndeobște exemplele de urmat, cât și după sfatul celor 12 boieri de frunte care iau parte împreună cu înălțimea sa la judecată. Boierii nu au drept de vot, ci își spun doar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dimensiunile vecine. Toate atribuitele vulpii au fost deja observate în ipostaza lupului, suprapu¬nerea și interșanjabilitatea celor două fiare fiind dată de funcția comună de călăuze în spațiul morții: „animal psihopomp și subteran, săpând lungi vizuini labirintice, vulpea l-a călăuzit pe Orfeu când a coborât în Infern”. Ajutorul vulpii a fost obținut prin ofranda mâncării, ceea ce corespunde imaginii ei în Extremul Orient (Japonia, în special), ca „zeu al hranei”. În basm, intrarea în adâncuri este știută de ea și revelată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de modestie reiese în primul rând că N. Stoleriu se bucura de mare prestigiu în fața colegilor săi și în al doilea rând, că tânărul învățător Gh. Rădășanu a avut noroc de un îndrumător cum puțini se găseau, care să-i călăuzească primii pași în carieră 14. Împreună cu Nicolae Stoleriu a pus bazele băncii sătești din Baia, înființând o obște, prin mijlocirea căreia a arendat o bucată de moșie de la Alexandru Cantacuzino-Pașcanu împărțind-o la țărani 15. Mai mult haretismul promova și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nelipsitul rucsac impresionant prin dimensiuni, scoica agățată pe el, costumația adaptată, bastonul în mână, dar mai ales printr-un anume zâmbet și bucurie interioară ce se citesc pe chipul fiecăruia. Nu-i posibil să te rătăcești, căci simbolurile drumului te călăuzesc peste tot. Am servit masa de prânz pe o bancă dintr-un parc, și în timp ce mâncam admiram pelerinii ce treceau pe trotuarul din apropiere. Numi venea să cred că peste câteva minute voi intra și eu în ritmul lor de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
să știți că nimic nu mi-a venit de-a gata. Mult efort și osteneală am pus În toate. Și poate puțina rugăciune care ieșea din amărâta mea inimă. Ochii spuneau ce trăia inima și intensitatea ei. Duhul Sfânt mă călăuzea și-mi ajuta la toate. Dar dorul de a vedea Grădina Ghetsimani nu s-a stins, deși trecuseră zeci de ani. Eu tot mi-o doream s-o văd. Să Îngenunchez și eu În grădină, să sărut pământul, pietrele din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să le spun cu lacrimi de bucurie că Domnul Iisus Hristos care a fost Răstignit pentru mine și pentru noi toți, Împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt și Preacurata Fecioară Maria sunt cei care m-au ajutat și m-au călăuzit peste tot și să merg chiar pe Urmele Pașilor Domnului Iisus cel Răstignit și Înviat a treia zi. Slavă Sfintei Învieri celei de a treia zi! Amin! Multe au rămas nedestăinuite, din multe motive personale. Pe parcurs, În unele locuri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Sufletu-mi se odihnește Cu Iisus și nu mă tem. Căci Scriptura minunată Ne arată cum Iisus Marea-a potolit odată Cu-un Cuvânt ce-atunci i-a spus. Când e noapte Înnorată Și nu văd În calea mea Mă călăuzește ndată Domnul cu Lumina Sa. Căci Scriptura-i plină tare De povești ce spun frumos Că lumina adevărată Este doar Iisus Hristos. Și Scriptura iarăși zice Că de sunt cu Domnul Sfânt Nu mă mai Întreb aice Nici de Cer
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Sufletu-mi se odihnește Cu Iisus și nu mă tem! Căci Scriptura-i minunată Ne arată cum Iisus Marea, a potolit odată Cu-n cuvânt, ce atunci i-a spus Când e noapte, Înnourată Și nu văd În calea mea, Mă călăuzește-n dată Domnul cu Lumina Sa! Căci Scriptura-i plină tare De povești ce spun frumos Că Lumină adevărată Este doar Iisus Hristos! Și Scriptura iarăși zice: Că de sunt cu Domnul Sfânt Nu mă mai Întreb aicea Nici de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]