4,175 matches
-
drepturi depline de a judeca operele scriitorilor și a emite verdictul”, totdeauna chibzuit, obiectiv. “Tânărul critic avea să-și orienteze activitatea după cele mai juste criterii estetice. Macedonean la origine, el era dotat cu un fond ancestral de intelectualism”, de cărturar crescut de mic în acest mediu, cărțile dându-i întotdeauna siguranță, 1 Detalii despre acest mare scriitor și unele din volumele sale, în: Din mucenicia neamului românesc, vol. I-II, pe care le-am publicat la Ed. PIM, Iași, 2012
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-și părerile în mod academic”, altitudine observabilă și în cărțile sale, dintre care Pan M. Vizirescu citează O viziune românească asupra lumii, cu investigații folclorice, profunde, original interpretate, percutant redate; când postfațatorul amintește de monografia “închinată lui Anghel Demitriescu, mare cărturar, critic și analist, care a avut însă o întelegere greșită asupra lui Eminescu, ceea ce poate l-a trecut în rândul scriitorilor uitați“, știut fiind că vânturile, furtunile se risipesc în confruntarea cu piscurile, suportând riscurile neantizării. Pan M. Vizirescu citează
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
am pierdut în ceasul cel greu al nenorocirii, ci doar vorbele înțelepte le-am păstrat lângă inimă ca un talisman al neamului meu”. În ,,Mă întreb adeseori” face cinstirea țăranului român ca temelie a țării, aducând iarăși un pios omagiu cărturarilor din trecut, întrebându-se: ,,ce fel de suflet vor fi avut țăranii de demult când lăsau tot ce aveau mai scump și luptau cu vrăjmașul până îl culcau la pământ, iar vechii cărturari țineau cu o mână pana și cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
a țării, aducând iarăși un pios omagiu cărturarilor din trecut, întrebându-se: ,,ce fel de suflet vor fi avut țăranii de demult când lăsau tot ce aveau mai scump și luptau cu vrăjmașul până îl culcau la pământ, iar vechii cărturari țineau cu o mână pana și cu cealaltă sabia”. Înfierând trădarea unora pentru interese străine, conchide că, pentru a ne răscumpăra acest păcat, va trebui ,,să scriem în marmură numele celor morți, să nu se uite crimele și să-i
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
nebună se duce purtată de valuri și marea va s-o poarte ca pe o mărturie a unui lung ev de beznă fumegândă”. Cât sarcasm manifestă autorul împotriva cârmaciului ce se pretinde genial în ,,Nevoia de Agora”, când înțelepții și cărturarii sunt puși în lanțuri și uciși, iar poporul este înfometat. Lingușitori și lichele salută ambițiile paiaței, dar nevoia de Agora scoate mulțimea pe străzi cerând să fie alungată paiața cocoțată în spinarea unui neam întreg. Îndeamnă vântul - aici e ,,Vântul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
a întors fiecare acasă. $8 1. Isus S-a dus la muntele Măslinilor. 2. Dar dis de dimineață, a venit din nou în Templu, și tot norodul a venit la El. El a șezut jos și-i învăța. 3. Atunci Cărturarii și Fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului, 4. și au zis lui Isus: "Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar cînd săvîrșea preacurvia. 5. Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
Israelul s-au așezat în cetățile lor. $8 1. Cînd a venit luna a șaptea, copiii lui Israel erau în cetățile lor. Atunci tot poporul s-a strîns ca un singur om pe locul deschis dinaintea porții apelor. Au zis cărturarului Ezra să se ducă să ia cartea Legii lui Moise, dată de Domnul lui Israel. 2. Și preotul Ezra a adus Legea înaintea adunării, alcătuită din bărbați și femei și din toți cei ce erau în stare s-o înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
citit în carte de dimineață pînă la amiază, pe locul deschis dinaintea porții apelor, în fața bărbaților și femeilor și în fața celor ce erau în stare s-o înțeleagă. Tot poporul a fost cu luare aminte la citirea cărții Legii. 4. Cărturarul Ezra stătea pe un scaun de lemn, ridicat cu prilejul acesta. Lîngă el, la dreapta, stăteau Matitia, Șema, Anaia, Urie, Hilchia și Maaseia, și la stînga: Pedaia, Mișael, Malchia, Hasum, Hașbadana, Zaharia și Meșulam. 5. Ezra a deschis cartea înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia și Leviții, lămureau poporului Legea, și fiecare stătea la locul lui. 8. Ei citeau deslușit în cartea Legii lui Dumnezeu, și-i arătau înțelesul, ca să-i facă să înțeleagă ce citiseră. 9. Dregătorul Neemia, preotul și cărturarul Ezra, și Leviții care învățau pe popor, au zis întregului popor: Ziua aceasta este închinată Domnului, Dumnezeului vostru; să nu vă bociți și să nu plîngeți!" Căci tot poporul plîngea cînd a auzit cuvintele Legii. 10. Ei le-au zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
și să bea. Și au trimis cîte o parte și altora, și s-au veselit mult. Căci înțeleseseră cuvintele care li se tîlcuiseră. 13. A doua zi, capii de familie din tot poporul, preoții și Leviții, s-au strîns la cărturarul Ezra, ca să audă tîlcuirea cuvintelor Legii. 14. Și au găsit scris în Lege că Domnul poruncise prin Moise, ca fiii lui Israel trebuie să locuiască în corturi, în timpul sărbătorii lunii a șaptea. 15. Atunci au trimis să răspîndească vestea aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
25. Matania, Bacbuchia, Obadia, Meșulam, Țalmon și Acub, ușieri, făceau de strajă la cămările de la porți. 26. Ei trăiau pe vremea lui Ioiachim, fiul lui Iosua, fiul lui Ioțadac, și pe vremea lui Neemia, dregătorul, și pe vremea preotului și cărturarului Ezra. 27. La sfințirea zidurilor Ierusalimului, au chemat pe Leviți din toate locurile în care locuiau, și i-au adus la Ierusalim, ca să prăznuiască sfințirea și sărbătoarea cu laude și cîntări, în sunet de chimvale, alăute și arfe. 28. Fiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
fiul lui Ionatan, fiul lui Șemaia, fiul lui Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf, 36. și frații săi, Șemaia, Azareel, Milalai, Ghilalai, Maai, Netaneel, Iuda și Hanani, cu instrumentele de muzică ale David, omul lui Dumnezeu. Cărturarul Ezra era în fruntea lor. 37. La poarta izvorului, s-au suit drept înainte pe treptele cetății lui David pe ridicătura zidului, deasupra casei lui David, pînă la poarta apelor, spre răsărit. 38. Al doilea cor a pornit spre stînga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
și am strîns pe Leviți și pe cîntăreți, și i-am pus iarăși în slujba lor. 12. Atunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grîu, din must și din untdelemn. 13. Am dat cămările în grija preotului Șelemia, cărturarului Țadoc, și lui Pedaia, unul din Leviți, și le-am adăugat și pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci le mergea numele că sunt credincioși. Ei au fost însărcinați să facă împărțirile cuvenite fraților lor. 14. Adu-Ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
care l-a primit Mănăstirea Secu, păstrat cu sfințenie până astăzi, este Icoana Maicii Domnului „Cipriota” Făcătoarea de minuni din biserica mare, oferită de domnitorul Vasile Lupu în anul 1647, ca semn de prețuire deosebită față de Sfântul Ierarh Varlaam, marele cărturar și credinciosul său sfătuitor. Această prețioasă comoară poartă această denumire deoarece a fost adusă din Insula Cipru, fiind pictată în stil bizantin. În perioada 1647 - 1718 ea a stat în Biserica „Sfântul Nicolae” din Cetatea Neamțului, supusă canonic din 1646
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
călugării din trecut, strălucind în înțelepciune și în virtuti. Între zidurile Mănăstirii Secu, de-a lungul timpului, au trăit nenumărați frați întru credință; de la simpli călugări la episcopi și mitropoliți. Tot aici s-au format nu numai o seamă de cărturari dar și mulți părinți duhovnicești cu viață sfântă. Pașii lor au binecuvântat aleile mănăstirii, rugăciunile lor fierbinți udate cu lacrimi în miez de noapte au sfințit chiliile, iar faptele lor minunate au rămas ca pildă de urmat pentru generațiile de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ridicarea nivelului cultural al 30 preoțimei și pururea străduindu-se la luminarea poporului moldovean din sânul căruia ieșise ca simplu fecior de țăran. Prin toate aceste daruri sufletești se conturează armonios dorul său neîntrecut de slujire creștinească și românească. Nici un cărturar sau ierarh român de până atunci nu a arătat atât patos în slujirea cu cuvântul și cu fapta, atât a crezului creștin, cât și a celui românesc. Astfel, de acum înainte, Sfântul Ierarh Varlaam devine un rugător în ceruri și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
numai sacosul Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei (cu 22 de nasturi de aur, lucrat din catifea verde închis și brodat cu chenare de flori cusute în fir de aur și mărgăritare), ci și un epitrahil tot al lui Marelui Ierarh cărturar Varlaam (din mătase verde și roșie, cu mai multe icoane brodate în fir de aur și argint). Deținător: Muzeul Național de Artă al României - București Nr. inventar: 15925/B280 Tip: Sacos Autor: Anonim Scoală: Atelier din Moldova Material: broderie cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
torc mai departe firul de aur al acestui străvechi monument istoric și de artă cu mult sârg, pricepere și dragoste de Dumnezeu și țară. Dumnezeu să binecuvinteze pe toți părinții monahi care țin flacăra aprinsă a înaintașilor călugări și ierarhi cărturari, care aici odihnesc. Gherasim Piteșteanul * 4 martie 1987 Bucuratu-s-a sufletul nostru întru Domnul că am putut poposi și la această Sfântă Mănăstire prețuind strădania obștii în frunte cu Părintele Stareț Macarie Ciolan, împlinind unele cerințe gospodărești cu gust
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
împreună cu tot soborul mănăstirii, păstrează și împlinește nobila lucrare de înnoire a acestui Sfânt Așezământ; una din comorile spirituale și artistice ale Sfintei Mitropolii a Moldovei, în fruntea căreia stă astăzi I.P.S. Justin Moisescu, vrednicul urmaș, în timpul nostru, al Marelui cărturar și patriot, Varlaam Mitropolitul. Pr. Prof. Ion Bria, Pr. Prof. Dumitru Radu * 3 septembrie 1974 „ De te voi uita Mănăstirea Secu, mănăstirea formării și pregătirii mele cărturărești, uitată să fie dreapta mea!” Am venit la această dată, cu nădejdea că
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Fie Dumnezeu lăudat și binecuvântat ! Arhimandrit Dionisie Udișteanu, profesor-duhovnic, Mănăstirea Slatina-Suceava * 23 ianuarie 1975 În mănăstirea marelui Mitropolit Varlaam al Moldovei, inima mi se încălzește, sufletul tresare și-mi aduce aminte cu drag de trecutul nostru glorios al marilor călugări cărturari care au adus faimă culturii noastre românești, atât în veacurile XVI-XVII, și au rămas până astăzi peste veacuri un imbold nouă celor care jurăm să fim vrednici urmași, că vom păstra cu sfințenie vestigiile sfinte, ale culturii neamului nostru românesc
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
nu vei simți chemarea de a nu le revedea. G. Tincă 7 august 1977 Am admirat micul, dar prețiosul muzeu al acestei mănăstiri care reprezintă un colier în plus din marele și valorosul giuvaier reprezentat de tot ceea ce înaintașii și cărturarii vieții românești le-au adunat cu dragoste și trudă în tezaurul literar și cultural al țării. Consilier Juridic Ioan Filipescu 8 august 1977 Mănăstirea Secu reprezintă pentru orice vizitator sensibil la faptele de civilizație ale acestui neam, pagini nemuritoare ale
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
sensibil la faptele de civilizație ale acestui neam, pagini nemuritoare ale geniului creator, ale dorului de libertate și neatârnare. Ea simbolizează eforturi pornite din adâncuri de conștiință spre a înveșnici dragostea de frumos și de adevăr, sensibilitatea axiologică a unor cărturari de mare prestigiu precum Mitropoliții Varlaam și Veniamin Costachi care s-au identificat cu tot ceea ce a produs mai nobil acest generos popor atât în rarele sale clipe de liniște, cât și în cumplitele sale restriști. Fie ca păstrarea și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
O clipă de regăsire a cugetului, O clipă de pocăință plină de Duh... Semnătură indescifrabilă * 12 august 1982 Cu inima plină de emoție, peste veacuri, aduc omagiu familiei Ureche, care în afara faptului de a fi dat un mare și iscusit cărturar, a ctitorit această mănăstire spre aducere aminte a trecerii lor prin lume. Mihaela Iorga, Iliuți Ștefania, Goian Veronica, București 22 august 1984 Consider că acestea reprezintă o bogăție însemnată a Moldovei de ieri și de astăzi. Vor rămâne veșnic vii
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
într-un moment în care narațiunea are mare nevoie de așa ceva. Și îmi dă prilejul să exprim niște sentimente nobile pe care nu le pot încredința unui personaj. Pe deasupra, va mai conține cîteva note critice care îi va scuti pe cărturari de ani întregi de trudă. De fapt, epilogul meu este atît de important, că scriu la el cînd un sfert din carte nu-i scris. Lucrez la el acum, în acest moment, în timpul acestei conversații. Dar tu trebuia să ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ordine, râdeau de sticleți, cum le ziceau polițailor de rând, din cauza petlițelor roșii sau verzi de pe umăr. Iar sticleții le spuneau comisarilor și sub-comisarilor, adică oamenii lui Costache, care erau licențiați în drept și știau, cei mai mulți, franceză sau germană, filfizoni, cărturari și urechelnițe. Conu Costache oftă. Până la urmă certurile și prefecții treceau ca apa, iar el, ca piatra, rămânea aici. Dar nu era ușor să fii piatră. La Poliția bucureșteană se luau amprentele de aproape trei ani, dinainte de venirea lui Caton
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]