2,531 matches
-
dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de abia ieșit din... Tipătescu: (bătând impacient din călcâi și întrerupându-l) Ei! Să lăsăm frazele, nene Cațavencule! Astea sunt bune pentru gură cască... Eu sunt omul pe care d-ta să-l îmbeți cu apă rece?... Spune, unde să fie! Bărbătește: ce vrei de la mine? (se ridică fierbând.) Cațavencu: (ridicându-se și el) Ce vreau? Ce vreau? Știi bine ce vreau. Vreau ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tragedie. Și Doamne, erau implicați oameni complet nevinovați... Și veneau ei cu anumite acuzații... Și că ai facut ceva sau că n-ai făcut... nu mai conta... De exemplu, la condamnarea a doua, mie nu mi-au dat voie să casc gura: „Ești bandit!”. Și mi-o spus Încă de la Început: „Pedeapsa o fixăm noi, Securitatea, judecătorii sunt păpușile noastre”. Sunt convins că și acum judecătorii sunt niște păpuși, de aia nu avem justiție, pentru că ei au fost supuși Securității. Procesul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o aripă pe aici... Dar, ce să spun, că vedeai soarele prin ea, iar În loc de nasturi aveam niște surcele din ălea de salcie rupte așa și legate cu sfoară, și le băgam cu niște rosturi pe aici... Iar cizmele erau căscate, niște rupturi... Când mi-au dat drumul acasă aveam În cap un ciorap, că era curent pe Dunăre când am plecat... Dar cum de puteați să munciți atâta? Domne, te specializezi acolo. Vezi, aveam aicea În palmă, În punctul de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a sentimentului care Însoțea minciuna și infidelitatea În iubire”. Nu mai rămâne, În cele din urmă, decât o ultimă fracțiune până la ambigua eliberare. Lunecarea, adică, „Într-un teritoriu unde nu ajungea nimeni, teritoriu interzis, descompunerea singurătății absolute... golul care se cască uneori timp de o secundă dincolo de orice ideal.” Cerebrala, pasionala Claudine nu poate evita, desigur, sordidul, În aceste clipe de emulație frenetică și excesivă a senzualității. „Un sentiment al propriei josnicii, atmosfera trecutului.” Ezitarea nu vine, Însă, decât pentru o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ceas, telefon, ascuțitoare sau cană cu apă. Nici măcar un raft sau vreun suport pentru scrisori. Nu-mi puteam imagina care era scopul sau funcționalitatea unei asemenea încăperi. M-am întors la canapea, m-am așezat picior peste picior și am căscat în voie. Tânăra a apărut după vreo zece minute. S-a dus direct la unul dintre fișete, fără să-mi arunce măcar o privire. A scos un pachet negru și lucios și l-a adus pe măsuța din fața canapelei. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
adus cafea și sandvișuri proaspete. Sunt cu castraveți, șuncă și brânză. Îți plac? — Da, îmi plac. Vă mulțumesc. — Mănânci acum? După ce termin tura asta. Când a sunat ceasul, dădusem gata cinci din cele șapte liste numerice. Am respirat ușurat, am căscat, m-am întins și apoi am început să mănânc. Sandvișurile păreau cumpărate de la un restaurant obișnuit și să tot fi fost vreo cinci-șase porții. Am mâncat singur cam două treimi. Când lucrez mai mult la identificarea datelor, mi se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că așa e. Dacă nu înțelegi nici măcar atâta lucru, înseamnă că n-are nimic și nu-ți oferă nimic. Absolut nimic. Să ții minte lucrul acesta! Cam atât îmi permit să-ți spun. Restul se cade să-l descoperi singur. Cască ochii bine, ciulește urechile, pune-ți creierul în funcțiune. Ca să prinzi absolut totul. Atâta vreme cât ai minte, nu o lăsa să lâncezească. Altceva n-am dreptul să-ți dezvălui. Dacă zona muncitorească, unde locuiește bibliotecara, este un loc cu un trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
respective. Decât să mă gândesc la tâmpenii de-astea, mai bine îmi vedeam de ale mele. Și așa aveam destule probleme! Am pus ambele mâini pe volan și am oprit la semafor. În timp ce așteptam să se schimbe în verde, am căscat din rărunchi. În fața mea era un camion încărcat cu baloturi de hârtie. În dreapta, o mașină sport, un Skyline alb, cu doi tineri. Un el și o ea mergeau să se distreze sau se întorceau de la distracții. Păreau tare plictisiți. Individa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bruma de amintiri rămase, dar n-am găsit absolut nimic. Îmi pare sincer rău. Nu-mi amintesc nimic. Aproape toate amintirile mele s-au topit. — Încearcă. Nu se poate să nu mai fie nici una. Dacă-ți vine ceva în minte, cască gura doar. Hai să ne gândim amândoi! Aș vrea să-ți fiu de folos. Măcar un pic. Am încuviințat. M-am concentrat iar, încercând să scot vreo reminiscență din fosta mea lume. Imposibil! Carapacea se întărise ca piatra. Începuse să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vina mea. De fapt, a nimănui. Asta-i soarta umbrelor. Am să vă înlesnesc întrevederea și o să-ți spună singură cum îi merge. Paznicul a luat o legătură de chei de pe perete și le-a băgat în buzunarul paltonului. A căscat de n-a mai putut cât s-a încheiat la ghetele lui din piele împletită. Păreau tare grele, iar pe tălpi aveau ținte ca să-i fie mai ușor să umble pe zăpadă. Umbra locuia undeva între oraș și lumea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
senin și eu mă simțeam cu inima ușoară. Nu mai aveam povara umbrelei. Îmi venea să mai merg undeva... într-un loc cu multă lume. M-am oprit în fața clădirii Sony, alăturându-mă o vreme grupului de turiști arabi care căscau ochii la monitorul uriaș. Am intrat apoi la metrou. Mi-am cumpărat bilet pe linia Marunouchi până la Shinjuku. Cred că am adormit în momentul în care m-am așezat pe scaun pentru că m-am trezit într-o clipă la destinație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lege de fotiliu pe Andrew și, evident, revolverul cu care Milo trebuie să-l amenințe pe Andrew și pe care englezul Îl scoate din buzunar l’air de rien trăgând două focuri de probă În bibelourile impasibile din vitrină - Milo cască ochii, privește pistolul și se prinde, prea târziu, Andrew anunță je compte jusqu’à vingt, one... și Milo fuge Înnebunit, ajuns În mașină nu-și găsește cheile de contact, pe care, Într-un sfârșit, twenty, Andrew tend seulement la main
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatură. Vocabularul trădează această continuitate: Mad about the Boy este, pentru un critic de la revista Télérama, o litanie. Una al cărei singur rost este de a fi În plus, ca semn al unei Înstrăinări funciare (de divin, de Celălalt). Alienarea cască un vid În substanța omului (sau a comunității), deschide o absență, care numai ea devine pentru artist teritoriu fertil, apt pentru a primi creația. Rostul literaturii stă În patima pe care o poate ea insufla cititorului, patima de a trăi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apei sunând și vâjâind, asupră-i sosi. Inorogul, întâi huietul apei audzind, apoi și chipul groznicii jigănii vădzind, îndată vicleșugul mai denainte gătit simți și fără nici o împotrivire spre nesățioasă vânarea lui să dede. Crocodilul acmu fălcile pentru ca să-l înghiță căscând, Inorogul, toată fața vicleșugului și izbânda vicleanului într-un cuvânt cuprinzând, dzisă: "(Satură-te de singe nevinovat, Coarbe, de carile pururea flămând și nesăturat ai fost)""23. În acest moment, mișcarea se suspendă, scena parcă încremenește, iar Crocodilul devine atent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
după o vreme de mers am ajuns la un moment dat într-un loc unde am văzut de la distanță pe unul care dădea din mână lent și regulat. Mi-a sărit inima din loc! Am stat un pic locului, am căscat ochii ca să observ mai bine și mi-am dat seama: bun, o fi dând polițistul ăsta din mână dar stă în aceeași poziție?! Și, în plus, nu poate da din mână în același ritm, își mai schimbă ritmul că doar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în inima labirintului. Zeii sunt obosiți. - Să revenim la această oboseală care pare să invadeze ființele din roman ca în vreun castel de Frumoasă din Pădure adormită.580 Asistenții sunt cuprinși de oboseală. Arthur ca și Ieremia care "își freacă, căscând, ochii obosiți". Femeile care fac treburi casnice precum Frieda sau Pepi, sunt și ele moarte de oboseală, patronul și patroana sunt "obosiți de spaima lor nocturnă și pentru că s-au sculat prea devreme" (341). Erlanger care culcat îmbrăcat, moțăie ("Uneori
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
présentés par A. Montandon, Publications de la Faculté des lettres et sciences humaines de Clermont II, coll. "Littératures", 1994. 594 "Silueta lui Gerstacker este "gârbovită și parcă maltratată", fața roșie, obosită, îngustă, cu obraji neasemănători, unul neted, unul supt, care se căsca din cauza atenției și care nu mai numără decât câțiva dinți rari" (38). 595 "Vă asemănați mult toți trei și lucrul prin care ea se deosebește de voi nu e deloc în avantajul ei, de prima oară când am văzut-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ți-e somn, ți-e... Îți lipsește ceva... Nu știu ce, dar pleacă de-aici, că te-așteaptă familia, nevasta, copilul, soacra... - Bine, dragu' mieu, am tăcut, fin'că, oricum, tu nu știi nimic, nu te interesează nimic, nu... Și nu mai căsca în timpul jurnalului, că parcă a-i fi Domnul Președinte Băsescu la Festivalul de la Mamaia. Mă rog, era în joc onoarea și prestigiul familiei și trebuia să caște, pardon: trebuia să fie acolo, da' chiar așa, să sacrifici un șef de
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
oricum, tu nu știi nimic, nu te interesează nimic, nu... Și nu mai căsca în timpul jurnalului, că parcă a-i fi Domnul Președinte Băsescu la Festivalul de la Mamaia. Mă rog, era în joc onoarea și prestigiul familiei și trebuia să caște, pardon: trebuia să fie acolo, da' chiar așa, să sacrifici un șef de stat? - Nu l-am văzut... - Păi, nu! Că domnu' vecin se uită numai' la Etno și la... Apropo: derby-ul Rapid-Poli, l-ai văzut? - Nu, că am vizionat
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
Mircea Dinescu, dintre preferații mei, par a nu fi afectați de dogoarea verii, scriind cu o vervă de zile mari. Îi înțeleg pe cei care și-au luat un răgaz de meditație, pentru că, într-adevăr,despre ce să scrii? Țara cască plictisită, românii umblă buimaci dintr-un loc în altul, neînțelegînd nici ce se întâmplă în lume, nici ce se întâmplă cu ei. Un banal "eveniment rutier" în care am fost implicat ( un camion a "șters" aripa și-a smuls radiatorul
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
o haină de un fel și cu pantalonii de alt fel, legați strașnic cu o sfoară. Păi domnișoară, la noi, la Florica, litru’ de țuică e cincizeci de mii de lei. Se poate așa ceva? La București e juma." Eu am căscat ochii la maximum, iar el a continuat, înainte să apuc să spun o vorbă. "Cînd merg acolo, la ceva neamuri, beau zdravăn țuică la cîrciumă și-mi mai rămîn și bani să mă duc acasă cu taxiul, unde pun capul
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
sprijoane și s-o... vorba aia, s-o respecte mereu cum trebuie. Dacă omu’ nu e bărbat, femeia pleacă, nu stă și e rău dacă să lasă unul pe altul și să dau bașca. De-aia bărbatu’ și femeia să caște bine ochii când s-aleg, să nu ajungă dup-aia de râsu’ lumii și copiii să se-mpartă. Că ie păcat!”, pentru că în timp ce urmăream știrile la televizor, bunica Elena ne-a întrebat scurt: „Maichia, femeia aia care vorbește acolo, ea
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
estetici a uratului. Urâțenia cea mai expresiva poate fi găsită în poemele lui Marius Ianus, "trăznitul" grupului: Într-o tufa, lângă gard, stătea nemișcat un batran albit admira/lumină mi-am spus trecând prin fața lui apoi mi-am întors capul/ căscase gură că un pește muribund pe tejghea și și-o freca prin/ pantaloni cu privirea înfipta într-un grup de aurolaci care stătea/ pe o bancă din partea cealaltă a bulevardului" (Hamei Sutra). "Divaghez sau sunt inca liniștit n-o să mă
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
cu puritatea liniilor lui de inimă și candoare... În fiecare din noi este o coloană a infinitului, În fiecare din noi există un Brâncuși. Mergem la Columbus Circle, care e la intrarea În marele, foarte marele Central Parc. Aproape de țintă, căscând gura la zgârie nori de o superbă geometrie, ne trezim În fața unui bloc aparte, de peste patruzeci de etaje, un zgârie nori de o specială semeție, numai sticlă și metal, Înconjurat de alți coloși, zgârie nori mai Înalți, parcă mai supli
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
numai periodic se păstrează agățate pe capre, în locuri ferite de intemperii. 7.4.2.4 Unitatea care exploatează macarale se va îngriji că legatorii de sarcină să fie dotați cu echipamentul de protecție prevăzut în normativele în vigoare (palmare, cască de protecție, centura de siguranță etc.). De asemenea, vor purta semne distinctive pentru a putea fi recunoscuți de către macaragiu. 8 ÎNTREȚINEREA ȘI REVIZIA MACARALELOR 8.1 Întreținerea și revizia periodica a macaralelor trebuie să fie executată de către un agent economic
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 14 martie 2003 PTR1 privind montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea tehnica a macaralelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151867_a_153196]