5,189 matches
-
Păltănea, pe care Aron Densușianu și-l dorea, după studiile la Paris, urmaș la catedră, dar care, „inteligență de elită”, s-a ratat, nesusținându-și doctoratul, fiindcă a cedat „gustului de a lăsa timpul să treacă în reveria plăcută a cafenelei”. Pamfletarul incisiv și vehement este prezent în foarte multe pagini, precum în cele despre „năpârlirile” ideologice ale lui Mihai Ralea ori în cele despre N. D. Cocea, pentru care, în lipsa simțului moral, „toate podoabele spiritului au fost în zadar”; C.
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
accelerarea slăbirii intelectuale, care este mai rapidă și mai profundă la bărbat decât la femeie. Femeia, prin atribuțiile sale casnice, își menține un anumit ritm de activitate. Bărbatul, dimpotrivă, are sentimentul izolării, al inutilității, se refugiază în sedentarism, lectura ziarelor, cafenele, cluburi etc., care duc rapid la o slăbire emoțional-afectivă și intelectuală a acestuia. 2. Involuția Perioada de involuție este situată între 60 și 65 de ani. Ea poate însă surveni și în jurul vârstei de 45-50 de ani, ca un fenomen
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
, publicație apărută la București, neregulat, din 1 ianuarie 1883 până în februarie 1898. Personaj extravagant, poate nu întreg la minte, obișnuit al cafenelelor bucureștene, călătorit în străinătate și cu oarecare cultură, Petru Albulescu-Albastru, „director proprietar, redactor, administrator, perceptor și casier”, a scris aproape singur cele optzeci și opt de numere ale periodicului, pe care îl subintitula „conservator, liber, albastru, risipitor, socialist, popular, avar
TURNU BABILON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
cunoașterii. Echipajul cunoaște pe viu locuri știute din cărți, de pe hărți și, descoperă tărâmuri ignorate, peisaje doar bănuite, populații primitive, cu obiceiuri ciudate, realități ce par din altă eră, dacă nu din altă lume. Dacă pitorescul unui Istanbul cu frizerii, cafenele și chioșcuri cu bacșiș instituționalizat, cu bazar, palate și minarete nu mai surprinde, priveliștile din Țara de Foc se detașează prin ineditul vieții primitive. Toate pânzele sus! se situează deasupra întregii proze românești de aventuri, numărându-se, totodată, printre puțin
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
în colaborare cu Petru Ursache). Repere bibliografice: Liviu Leonte, „A patra dimensiune”, CRC, 1973, 18; Olimpia Șerbănescu, „A patra dimensiune”, O, 1973, 52; Ulici, Prima verba, I, 249-250; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 114; Luca Pițu, La cafeneaua hermeneutică, București, 1992, 24-31; Geo Vasile, Romanul disidenței bovarice, LCF, 1997, 20; Z. Ornea, O ediție contrafăcută, RL, 1997, 30; Corneliu Ștefanache, Un scriitor „strigă acum”, „Evenimentul” (Iași), 2000, 2 aprilie; Nicolae Turtureanu, Bătrânul și Magda, „Monitorul” (Iași), 2000, 24
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
original pierdut, apărută în 1990. A mai colaborat cu versuri, articole, reportaje, interviuri, eseuri, recenzii la „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Argeș”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Orizont”, „Hyperion”, „Poesis”, „Transilvania”, „Poezia”, „Dacia literară”, „Biblioteca Bucureștilor”, „Bibliotheca septentrionalis”, „Naș Holos”, „Cafeneaua literară”, „Balada” și „Agora” (Germania), precum și la ziarele și revistele județene „Pentru socialism”, „Maramureș”, „Graiul Maramureșului”, „Graiul de Duminică”, „Clipa”, „Clipa zilei”, „Glasul Maramureșului”, „Jurnalul de Sighet”, „Archeus”, „Pro Unione”, „România kilometrul 0”, „Nord literar”. Deosebit de activ ca animator cultural
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
surorii sale, Eliza V. Vorvoreanu) în 1907-1908, căci în 1909 le citea familiei și prietenilor și „încă de pe vremea când era judecător exilat la Ghergani, adică înainte de 1912 [...], le trimetea prietenilor, artiștii Gr. Mărculescu și Ciprian, cari le citeau la cafeneaua Capșa, unde se făcea mult haz” (Sașa Pană). Nu au fost însă tipărite decât în 1922, când Tudor Arghezi publică în „Cugetul românesc” Pâlnia și Stamate și Ismaïl și Turnavitu. Altele aveau să apară după moartea sa, în 1925 în
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
opoziția față de cultura oficială. Sunt analizate orientările literare și creația scriitorilor de la „Universul literar”, „Curentul literar”, „Curțile dorului”, „Albatros” (surprins „între adevăr și legendă”), „Revista Cercului Literar”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Ardealul” și de la alte reviste ardelene de după 1940. Poezia refugiului, cafeneaua literară (se reține un portret amplu și deliberat „sentimental” al lui D. Stelaru), „risipirea generației” după 1944 și „pierderea iluziilor”, instaurarea dogmatismului stalinist și „contribuțiile proletcultiste ale generației”, în fine, cauzele care au făcut ca generația să se destrame, dar
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
În acest tip de scriitură se mai ilustrează Ion Călugăru (Dorohoi sau Veneția de altădată, Bursa neagră, La vânătoare de oameni), Al. Robot (Brăila, Bazargic, Mangalia), Ștefan Roll (Viața romanțată a Coastei de Argint), Bogdan Amaru (Viața romanțată a Iașilor, Cafeneaua cu genii și tutun), Ieronim Șerbu (Prin regatul cerșetorilor, Crucea de piatră), mai târziu George Acsinteanu (Între românii secuizați, Maramureș) și Mircea Streinul (Cernăuți, Prin ținutul huțulilor). Valență dublă posedă și viața romanțată, cultivată cu frenezie: F. Aderca se ocupă
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
pentru studiu, imaginea sa regăsindu-se, însuflețită de tandrețe, în romanul Lunatecii (I-II, 1965). Tatăl, mic proprietar funciar, a urmat prestigioasa École Centrale pariziană, însă nu a profesat niciodată, lăsându-se în voia unei existențe fără orizont, consumată între cafenea și club, ruinătoare pentru starea materială a familiei. Curând după nașterea copilului părinții se mută la București, unde în 1902 viitorul scriitor va fi înscris la Institutul „Sf. Vineri”, pentru ca între 1910 și 1914 să urmeze cursurile Liceului „Sf. Sava
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
alternanței anotimpurilor - contemplate estet, în compania „licorii vechi, aurii și vii” a coniacului Hennessy, într-o încăpere decorată parcă „după estampe sau descrieri” din casa lui cu aspect de „cetățuie maură”, situată în Dealul Spirii -, escapadele amoroase nocturne și luxoasa cafenea Esplanade, unde, după orele de trândăvie matinală, își face apariția în ipostaza de arbiter elegantiae. Lipsit de viață interioară propriu-zisă - consecință a ororii de psihologism a autorului -, Lucu Silion se lasă „traversat” de trăirile și efluviile pasionale ale personajelor feminine
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
răposate”, „siropurile trezite”, „ruinele literare”, clasicismul școlar, cultivă imitația, strâmbă din nas în fața valorilor naționale (Cultură și grimasă), se dă în vânt după ocultism, după șarlataniile teosofilor sau se complace în respectarea formală a „neocreștinismului cotidian, de foileton și de cafenea, de budoar și thé dansant” (Creștinism de actualitate). Un asemenea misticism „de carieră” este combătut, iar nu cel autentic, Z. manifestând de altfel comprehensiune și pentru „noutatea creștină”, și pentru studiile lui Nikolai Berdeaev. La fel de sagace este ca analist al
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
să compare și să analizeze situații date (studiul de caz; rezolvarea de probleme; jocul didactic; exercițiul; etc.). 3. Metode prin care elevii sunt învățați să lucreze productiv cu alții și să-și dezvolte abilități de colaborare și ajutor reciproc (mozaicul; cafeneaua; proiectul în grupuri mici; etc.). Metodele moderne de predare - învățare - evaluare oferă o ocazie benefică de organizare pedagogică a unei învățări temeinice, ușoare și plăcute, și în același timp și cu un pronunțat caracter activ - participativ din partea elevilor, cu posibilități
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
mai amintesc dacă chiar făcusem rost de carne, ceea ce demonstrează că devenise un fapt secundar, însă, după atâția ani, această amintire încă mă face să zâmbesc. Înâlnirile în grupuri, vizitele prelungite în miezul nopții, chiar rămasul peste noapte, mersul la cafenele sau grădini publice deveniseră minunate prilejuri de a vorbi câte-n lună și-n stele. Iar dacă cineva avusese norocul să vadă un film la care tânjeam cu toții, trebuia neapărat să-l povestească. Producția orală, conversația cu tot ce are
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Le Chasseur de corbeaux, Muizon (Franța), 1986; Lettre à un ami occidental, Muizon (Franța), 1990; Naveta esențială, Iași, 1991; Sentimentul românesc al urii de sine, Iași, 1991; Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, pref. Ion Bogdan Lefter, Iași, 1992; La cafeneaua hermeneutică, Iași, 1992; Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie, Iași, 1992; Fragmente dintr-un discurs in(?)comod, Iași, 1993; Eros, Doxa & Logos, Iași, 1995; ed. 3, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003; Breviarul nebuniilor curente, postfață Victor Georgescu
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
operei lui Alexandru Odobescu (2001). O încercare îndrăzneață de îmbrățișare a întregii literaturi române dintr-o perspectivă nu lipsită de capcane și dificultăți realizează P. în O istorie anecdotică a literaturii române (1995), în care pasiunile, excentricitatea unora, viața de cafenea, dragostea și opțiunile politice devin puncte de plecare în conturarea unor portrete de scriitori, vizibilă fiind tentativa de a le apropia de cititor mai mult decât o fac incursiunile de tip academic. P. a îngrijit ediții din O. Goga, G.
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
Cele mai frumoase poezii, București, 1992; V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; O istorie anecdotică a literaturii române, București, 1995; Al. I. Odobescu și Buzăul, Buzău, 1995; V. Voiculescu la Pârscov, Buzău, 1996; V. Voiculescu, contemporanul nostru, Buzău, 1997; Cafeneaua literară și boemii ei, București, 1997; Babilon, orașul blestemat, București, 1998; Divinități, simboluri și mistere orientale, I-V, București, 1999-2003; Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, București, 2000; Poveștile Babilonului, București, 2000; Romanul vieții și operei lui Alexandru Odobescu, Constanța
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
2002; Viața lui V. Voiculescu, București, 2003. Antologii: Glas al libertății, glas al unirii, pref. edit., București, 1988; Antologia poeziei religioase românești, pref. edit., București, 1992; Satul românesc în poezie, postfața edit., București, 1994; Cele mai frumoase colinde, București, 1996; Cafeneaua literară și boema din România de la începuturi până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6; Aureliu Goci, „Mereu
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
Chișu, Scriitorului îi șade bine cu gluma, L, 1996, 35; Aureliu Goci, „O istorie anecdotică a literaturii române”, „Cultura națională”, 1996, 8; Teodor Vârgolici, Istoria literară între anecdotic și dramatic, ALA, 1996, 309; Micu, Scurtă ist., III, 323; Teodor Vârgolici, „Cafeneaua literară și boemii ei”, ALA, 1998, 436; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, Buzău, 2001, 478-481; Dicț. scriit. rom., III, 826-829; Rotaru, O ist., V, 220; Teodor Vârgolici, Momentele vieții lui Alexandru Odobescu
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
lector onorific de limba română la Universitate și președinte al Comitetului Român din zona franceză a Germaniei. Un an și ceva mai târziu P. trece prin Paris, se întâlnește cu scriitorii pribegiți acolo, frecventează scurtă vreme cenaclul literar organizat la cafeneaua Corona de Mircea Eliade și începe să publice versuri, note critice, prezentări literare și eseuri în primele reviste ale exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950 emigrează în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
căutările formale ale liricii moderne și, în general, de orice fel de artificiu prozodic, R. este fidel formulei clasice, cultivând versul tradițional, cu pregnante rezonanțe folclorice, într-o atitudine contemplativă, elegiacă. El stă retras undeva la munte, departe de zgomotul cafenelelor literare, înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
fugă portretele. Entuziasmul lui P. capătă noi dimensiuni la Paris, oraș a cărui puternică individualitate, în primul rând artistică, o fixează memorabil. E fascinat de muzee (îi admiră pe impresioniști, însă nu și pe viitorii cubiști și suprarealiști) și de cafeneaua Closerie de Lilas, unul din locurile tradiționale de întâlnire ale poeților și artiștilor. Veneau aici și români, printre care St. O. Iosif și D. Anghel, ultimul fixat într-un portret sugestiv: „acest pachet de nervi, mic, slăbuț, cu ochii bulbucați
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
Davila, N. Davidescu, Mihail Săulescu, Mihail Cruceanu, A. Orna-Galați, Ion Dragu, Petre Locusteanu. Se fac traduceri din Boccaccio, Racine, Goethe, Schiller, Cehov, Pușkin, Shelley, Coleridge, Zola, Mallarmé, Ibsen. Tudor Arghezi traduce poezia Iubire de vulturi de Walt Whitman și piesa Cafeneaua cea mică de Tristan Bernard, N.D. Cocea transpune romanul Thaïs de Anatole France și fragmente din romanul Maria-Clara (Marie-Claire) de Margueritte Audoux. În paginile revistei se inițiază ancheta Curentele noastre literare, replică la o alta intitulată Poporanismul, întreprinsă de revista
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Mândru, Ciprian Doicescu, Mircea Pavelescu; la fel și în proză: Virgil Caraivan, Constantin Cehan-Racoviță, Dumitru Fărcășanu, Ion Palodă (I. Weinfeld), cărora li se alătură Ion Dragoslav. Se includ în sumar și câteva incursiuni de istorie literară: N. Pora dă articolul Cafeneaua literară, Petru T. Gâdei scrie despre scriitorul basarabean Dimitrie Moruzi, Stelian Dumbravă prezintă volumul Stropi de rouă de V. Militaru și semnează articolul Evoluționism literar, iar Constantin Asiminei - articolul Directive literare. Interesante sunt notele de călătorie în Argentina ale lui
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
în posesia sa (poșetă, buzunar...) chiar înaintea sau în timpul unui exercițiu de expunere; - familia ritualurilor mentale, specifice persoanelor suferind de TOC; - familia semi-expunerilor: de exemplu, pentru o persoană suferind de fobie socială, a cere un pahar de apă într-o cafenea (expunere) justificând gestul prin necesitatea de a lua un medicament, sau prin apropierea iminentă a unei stări de rău (micro-evitare); pentru cel care suferă de TOC de teama de a se murdări, a atinge fără mănuși, cu vârful degetelor, mânerul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]