32,616 matches
-
Covrig Roxana Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni. Vremea va fi în general caldă și va ploua în toată țara. Banat Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru luna martie. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 10...13 grade în intervalul 10-14 martie, pe 15 martie va crește spre
Vreme caldă și ploi. Prognoza pentru două săptămâni, pe regiuni by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42433_a_43758]
-
Covrig Roxana Vremea va fi caldă, joi, în regiunile din interiorul arcului carpatic, unde se vor înregistra cele mai ridicate maxime, atât astăzi, cât și în următoarele zile. În schimb, în sud și est plouă, iar precipitațiile vor continua până duminică. La munte, precipitațiile vor fi
Vremea până duminică: ploaie, vânt și ninsoare slabă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42835_a_44160]
-
situație pot apărea precipitații mixte sau sub formă de ninsoare în partea de sud, mai ales de sud-est a țării". Ea precizat că zăpadă nu se va depune pentru că ploile din ultimele zile nu au făcut decât să mențină solul cald, subliniind că vorbim de un "sfârșit de iarnă".
Prognoza meteo: ANM anunță întoarcerea NINSORILOR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42883_a_44208]
-
că ai urât băutura... Chiar simt nevoia să beau ceva, să uit de toate și de toți... De mine în primul rând. Când luă sticla să o desfacă, degetele celor doi se atinseră. Ale Elenei erau reci, ale fostului soț calde și moi. Mulți ani, Elena, măcar tu să fii fericită! îi ură blând Gheorghe, privind-o în ochi... Eu am ratat totul. M-ai întrebat de Ilona, așa o cheamă. Nici ea nu știe ce face, eu, nici atât. Ne-am
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
murmură Elena, parcă doar pentru sine. Nu am făcut focul, nu știam că veniți... Eu dorm în bucătărie, la vale. Într-un ceas, o să se încălzescă și aici. Nu-ți fă probleme, crezi că la mine la bloc e mai cald? Dar te rog ceva, numai să nu te superi... M-aș băga în pat, să mă încălzesc sub plapumă. Am mers toată noaptea, sunt frântă, mă întreb cum de mai rezistă Ghiță. Elena adormi imediat. Nu simți când mama soacră
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cheamă, la tine nu am găsit decât un carnet de student, pătat de sânge...Talpău și mai cum? Ilona... Tălparu, domnule doctor... dar de ce nu sunt la spital? Medicul păru puțin descumpănit, dar își reveni imediat și, cu aceeași voce caldă, întrebă: Sunteți rudă cu tovarășul de la partid, cu Gheorghe Tălparu? Da, sunt soția acestuia, dar de ce nu sunt la spital? Omul se așeză pe marginea patului, oftă încet, neștiind parcă ce să facă în continuare. Am intrat într-o horă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
între etaje. Dacă liftul ar porni acum, mi-ar face praf mâinile și, de fapt, cred că și creierii mei ar ajunge muci întinși pe pereți. Mă sperii și mă arunc în spate. Mă lipesc de oglindă. Mi-e foarte cald, sunt deja transpirată. Îmi scot fularul și geaca. Le pun cu grijă pe jos, mă așez pe ele și îmi scot și o cizmă. Fără să mă ridic, o apuc de partea înaltă și încep să lovesc cu tocul în
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o bancă mereu ocupată, mereu de aceeași oameni: de regulă pensionari, eventual mahmuri și foarte probabil din ăia care-ți cer țigări. M-am așezat la o masă mai în spate. N-au încălzire, așa că e doar un pic mai cald decât afară. Am încercat să citesc ceva ca să-mi limpezesc gândurile, dar fix când dă deam să scot din rucsac o carte proas tă, s-a în ființat lângă mine barmanul (sau barmanița, are o sexualitate incertă), să mă întrebe
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aparate de fotografiat. Am fost la un concert Magda Puskas. În timpul unui cântec, Alexandrei i-au dat lacrimile inexplicabil. Eu bă nuiesc la ce se gândea, dar n-am întrebat-o nici odată. Oricum, în seara aia am fost mai calzi ca oricând. Pe urmă ne-am dus la grădina botanică, despre care auziserăm numai de bine, dar după un sfert de oră ne-am dat seama că ajunseserăm acolo din iner ție și că nici unul din noi nu se dădea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de un val atât de cumplit de frig. La cinci minute după ce ieșeai din casă, părul îți albea văzând cu ochii. A început să ningă prin decembrie, un viscol pornit parcă din senin, după o toamnă neverosimil de lungă și caldă, care tocmai prin asta îți dădea presimțiri rele. Bătrânii prevesteau o iarnă grea. Mili a apărut în cercul nostru prin octombrie. A venit o singură dată la repetițiile care se țineau în clădirea Casei de Cultură. În rest, o întâlneam
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
n-am mai văzut-o. Mili a știut ce vrea. Ziarele au scris o vreme despre ea. Cancanurile s-au dezlănțuit. Ajunsese ceea ce visase, o celebritate. Apoi a dispărut dintr odată, așa cum apăruse în toamna aceea neverosimil de lungă și caldă. Mă întreb dacă a existat cu adevărat sau a fost doar în imaginația mea. Uneori însă îi mai simt poalele rochiei atingându-mi genunchii și șoaptele ei tulburându-mă: Nu te lăsa învinsă de eșec, nici nu-ți trece prin
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ne e teamă de nimic. Parcă lumea întreagă are, ca noi, paișpe ani. Mădălin-Eugen Popa Alpinist și cerșetor Din când în când mă opresc și mă întorc cu spatele la vânt, îmi scot mănușile și-mi acopăr ochii și nasul cu mâinile calde. Aici orice lacrimă se preface în sigiliu de gheață într-o clipă. Deși mustața și barba îmi sunt înghețate, fața îmi arde spasmodic. Ghicesc în urmă linia crestei pe care am străbătut-o de azi-dimineață cu satisfacția unui vis împlinit
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
sunt în ilegalitate. Părinții își feresc copiii când trec pe lângă mine. Mi se pare amuzant, dar și depla sat. Nu sunt răufăcă tor, sunt doar alpi nist. Din nefe ricire, nu prea bun, din fericire, relativ norocos. În sfârșit, e cald. Pe măsură ce mă dezgheț, încep să simt cu adevărat ce și pe unde mă doare. Și mă dor multe. Controlorul rotofei și vesel îmi zeciuiește an turajul clandestin și mă abordează circumspect. Îi vorbesc egal, fără patimă și fără teamă. Omul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
muzică. Apa fierbinte a trecut în șuvoaie peste corpul meu ostenit. Ici-colo, vânătăi martore ale pățaniei zâmbesc violet și promit să mai doară o vreme. După cea mai bună cină, mă las purtat în valurile de alb ale așternuturilor. E cald și liniște. Numai ceasul de pe noptieră mă poartă când și când în secunda lui care încet se diluează, devine guturală și scrâșnește ca un pas apăsat pe zapada proaspătă. Înaintez greu și picioarele ascultă de o voință a lor, străină
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pe chitara mea invizibilă, eram prietenă cu toată lumea și ciocneam într o veselie cu toți cei care se simțeau, atunci, boemi. Ultima gură de bere a fost cea mai a dracu’ și, în același timp, cea mai bună. Răsuflată și caldă, ca o apă chioară, ultima înghițitură a încheiat prima bere băută. În douăzeci de minute m-am dus la baie. Când m am întors printre oameni, se cânta o piesă pe care n o știam. Sticla stătea goală pe masă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cu toții de râs pentru că m-au dus degeaba la spital. Alexandra, Adi și Liviu nu știu ce fac, dar eu simt o mână pe mine. Deschid ochii, dar stau cu capul în jos. E mâna unui om necunoscut. E mâna mare și caldă a unui taximetrist. Nu înțeleg de ce e pe mine și de ce nu face nimeni nimic. O ia în jos, de sub sâni, încet, ca într-o mângâiere, până ce vârfurile degetelor trec de linia blugilor, apoi, se oprește. Nu știe dacă să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și atunci mă hotărăsc. Ajunge. Înjur în gând, deschid ochii și primul lucru pe care-l spun e Dă-mi cheile. Cheile sunt lucruri serioase, zgomotul ciocnirii lor de asfalt a pus capăt jocului. Zgomotul ăla și mâna mare și caldă a taximetristului au deblocat o rotiță din creierul meu. Adi vine lângă mine. Îmi zâmbește binevoitor, dar nu spune nimic. Sunt bine, șoptesc, deși încep să tremur din nou. Se dezbracă de geaca lui de piele neagră și mi-o
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
drept, dar am reușit să mi-l retrag la timp. Se mulțumește doar cu geaca de piele pe care o sfâșie numai ca să-mi facă în ciudă. Ciobănescul-german se amuză de amatorismul lui și pregătește un atac fulger. Un fir cald îmi îmbibă jeanșii cu cea mai sinceră târșală. Șezi blând. Eroina mea intervine salvator, altfel mă găsea sfâșiat de fiare. Nici după ce intru în casă nu contenesc să mă prigonească ca pe un musafir nepoftit. Latră, mârâie, horcăie, mă înjură
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
negativă. În fine, e ceva simplu, voi rezolva în două zile. Trebuie numai să găsesc un înlocuitor pentru gușterul de la Sibiu. Pe cine știu eu la ANOFM acolo? Parcă era una Michi. Sau Vichi. Acum sunt în tren. E prea cald, locul meu e chiar lângă aeroterma principală din vagon. Simt umezeală la subraț, mă irit iar, că deodorantele sunt ineficace în cazul meu și mă îngrijorează efectul acidității asupra căptușelii sacoului. Scot haina cu privirea țintă la cracii femeii din fața
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de ploaie. Mă îmbrac în cele mai frumoase haine și mă pregătesc. Azi e ultima zi importantă din viața mea. Ies din casă. Închid ușa și las cheile în cutia poștală. O iau spre periferie pe bicicletă. Nu e nici cald, nici frig. E tocmai bine pentru o plimbare. Caut pe cineva dispus să facă jobul pe care am să i-l ofer. Pedalez vreo patru kilometri. După o vreme văd un bărbat oacheș, la vreo patruzeci de ani. Fața lui
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu e nici țipenie pe stradă. În cele din urmă, ajung în fața blocului. Las bicicleta în scară. Nu mai sunt în stare să o car. Găsesc cheile în poștă. Urc scările. Deschid ușa. Căldura casei. Intru la duș. Apa e caldă și parcă e și moale. Aș vrea totuși să înțeleg de ce viața mi-a luat copilul. Vreau să cred că ochii pe care i-am văzut erau ai copilului meu. Și mâine am să mai mor o dată ca să-i văd
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mul împietrit de frig. Era splendidă și vicleană ca o noapte de vară la poalele mării. Dădea impresia de înțelepciune și fler, îmi alina fermecător durerea. Nu am reușit să-i dau încă un nume. Dormeam deseori prin trenuri, era cald și bine, o sen zație de pierdere dulce-amăruie mă cuprindea adeseori când îmi visam copilăria, verde și simplă, fără griji, stres, incertitudini, lipsuri și angoase. Voiam să mă refac, mergând din sat în sat, din oraș în oraș, descoperind țara
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să o întrebe pe Anica, mama lui, dacă poate să meargă cu mine să ne luăm ceva dulce. Ne luăm de mână și pornim spre magazinul din colț. Nu și-a luat decât un corn, un Tedi și o ciocolată caldă la plic. L-am întrebat dacă mai vrea ceva. Nu. Ajunge. Ne-am mân cat cornurile pe banca din curte, am râs opintin du-ne să deschidem sticla de Tedi și ne-am luat la revedere. Mihăiță are opt ani
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cântec, o doină, o vorbă de duh, o mustrare, o privire aspră sau blajină, un zâmbet, o mângâiere ca o adiere și toate ca să Înțelegem că și noi, la rândul nostru, trebuie să lăsăm celor care vin ceva frumos, luminos, cald, În muncă, cinste și adevăr, cu sănătate, spor și ajutor În Libertate. Și prima condiție pentru Îndeplinirea mandatului nostru, al tuturor este să redăm copiilor râsul, veselia, copilăria; tinerilor visele frumoase și posibilitatea Împlinirii lor; maturilor minte Înțeleaptă și râsul
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
decât ocaua”. Credeți că mai avem de unde ? Și credeți că astfel o să fim fericiți să vă mai votăm, ca să puteți să uitați de noi imediat a doua zi după alegeri ?! Că doar asta este politica domniilor voastre : să vă păstrați fotoliile calde cu orice preț ; restul ( acesta fiind noi, cei mulți ) nu contează. Dar vedeți că românul mai are o rezervă -râsul - râde amar, dar râde, și asta ajută la sănătate. Și pentru că am fost ajutată să trec și să ies din
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]