25,038 matches
-
evidentă a crizei multiple prin care trecea societatea românească în ansambulul ei. Tot ce s-a făcut în acest timp : amenajarea unor cabinete școlare, de istorie și geografie, a două laboratoare, de fizică-chimie și biologie sunt eforturi exclusive ale titularilor catedrelor respective ( Valeria Bucur, Nicolae Rucsanda, Silvia Chioncel și Nicoleta Ion). O situație statistică centralizatoare, care ne este la îndemână pentru perioada 1976 și până în primii ani de după revolția din decembrie 1989 - ținând cont că școala generală nr. 1 era școală
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356926_a_358255]
-
standului a fost engleza. Invitații din acest an au fost: -Octavian Thor Pleter - „Introduction to Aerospace Engeneering”. Dl. Profesor dela Institutul Politehnic București secția Air Navigation, a prezentat lucrarea în limba engleză, limbă în care se face predarea la această catedră. Cartea este scrisă pentru tot românul (care știe engleză) încercând să redea ingineria aviatică, în imagini cu explicații simple, deci fără formule complicate. O carte care poate fi recomandată. O traducere în română sau mai bine spus publicarea originalului, poate
LITERATURA ROMÂNĂ SE REPREZINTĂ. TÂRGUL DE CARTE DE LA FRANKFURT AM MAIN, OCTOMBRIE 2011 NONE de VIOREL BAETU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356615_a_357944]
-
sau mai mică, general acceptată dintre două puncte din spațiu, gândi. Copacii de pe aleea ce duce spre cantină studențeasca, aliniați cum sunt, îi vedea că soldații ce dau onorul comandantului. Aproape de intrarea în cantină se întâlni cu un coleg de catedră. Își strânseră mâna. -Domnule Ene! -Da, domnule Magra! -Ce ocupație aveți, în afară de ... -Poet! Răspunse Constantin cu puțină mirare în glas. -Poeet!? -Ce, vă miră? -Auzisem eu ceva ... dar nu eram sigur. -Dar, cărțile mele de teorie și istorie literară leați
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
fine, elegante, pe fața lui. I-a sărutat ochii obosiți și l-a îmbrățișat din nou, ținându-l strâns în brațe, lăcrimând. „Ai îmbătrânit, dragul meu. E prima oară când remarc diferența de vârstă... Ai albit, iubitule! Când erai la catedră te admiram. Erai cel mai frumos profesor pe care l-am avut vreodată. Suplu, înalt și drept, cu privirea ageră... Iar acum, hm! Dar eu? Eu cum arăt, oare? Cum mă vede el după zece ani. Poate am îmbătrânit și
INIMĂ RĂNITĂ (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356741_a_358070]
-
căsătorie (1933) și a rămas până la pensionare un exemplu de exigență și dărure profesională. A fost pentru un timp director al școlii de băieți. Ca și ceilalți învățători cu state vechi în școală, a acoperit prin activitatea sa didactică și catedre deficitare de muncă calificată. Pentru autorul acestor rânduri a rămas un "monument" de seriozitate și sârguință didactică, profesorul de matematică model. A desfășurat și munci pe tărâm cultural-obștesc din dragoste și pasiune, dar și în funcții neretribuite (cenzor Ateneul cultural
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
ai școlii. A fost întâi învățătoare provizorie și ulterior titulară la Școala primară de fete din Rucăr, iar la sfârșitul perioadei interbelice a fost directoare a acestei școli. După război și-a dovedit polivalența aptitudinilor fiind și profesoară provizorie pe catedrele de limba română și limba franceză - atunci când nevoile școlii o cereau. Implicată profund în activitatea cultural-obștească a fost de multe ori fermentul acesteia. Spirit viu și metodic, a fost dacălul a mii de elevi ai școlii pe care i-a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
tiparului într-un text integral, fiind publicată, ca studii separate, în revista timișoreană de teologie: „Mitropolia Banatului”. În sine, lucrarea este de fapt teza de doctorat în teologie pe care Părintele Vasile Coman a susținut-o în anul 1947, la catedra de liturgică a distinsului Profesor Petre Vintilescu, intitulată „Rugăciunile pentru autoritățile statului în cultul creștin”. Pentru mulți dintre cei care nu au apucat să citească volumul din studiile Părintelui Vasile Coman, consacrate acestui subiect, lucrarea ar părea ca fiind scrisă
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
lancasterian, adoptat pentru desfășurarea procesului de învățământ, mobilierul unei școli era format, în principal, din semicercuri așezate pe părțile laterale ale clasei, fixate, de obicei prin drugi de fier, din bănci mai lungi, table de citire și de scriere, scaunul (catedra) învățătorului, un dulap pentru păstrarea hârtiilor, o putină pentru apă. Prima bancă din fața clasei era construită în așa fel încât să fie acoperită cu nisip. Aici elevii începători făceau exerciții de scriere cu un bețișor ascuțit la cap și teșit
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
totul trebuia raportat sub forma acelor vestite informăriscrise, care, după evenimentele din decembrie 1989, pre mulți au să popească... Pe parcursul următorilor aproape patru ani, până în 1974, Luciana Stănilă este asistent universitar în cadrul UMF Cluj, făcând parte din corpul profesoral al catedrei de microbiologie. Prin anii ’70, grație protocoalelor încheiate între guvernele României și cele ale țărilor mai puțin dezvoltate din Africa de Nord, cu precădere Algeria și Maroc, pe fondul unei crize acute de cadre didactice în instituțiile de învățământ din aceste țări
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
fost acordat lui Ioan Miclău din Australia (ce a expediat prin e-mail o scrisoare de mulțumire), „un patriot departe de țarăˮ, și târgmureșeanului Traian Dușa. În luarea sa de cuvânt, vizibil emoționat, prof. Traian Dușa vorbește despre activitatea sa la catedră, de om de cultură, dar și de „țăran cu cravatăˮ postrevoluționar, care a trudit pe ogor aproape două decenii. Vorbind despre scriitor, Voichița Pălăcean-Vereș subliniază domeniile diverse de care s-a ocupat scriitorul în cărțile sale, evidențiind că în romanul
LIGA SCRIITORILOR LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368895_a_370224]
-
urmat repartiția. Nu-mi era prea teamă unde voi nimeri, căci aveam medie bună - semn că mă adaptasem, nu glumă, la îndeletnicirea numită "înghițirea cursurilor"! Puteam alege la repartiție posturi dintre cele mai ispititoare: centre de cercetare, centre de calcul, catedre de profesor de liceu chiar și un post de asistent universitar. Dar, dintre toate acestea, unul părea că mi se potrivește ca o mănușă, post de care aș fi ținut și cu dinții, fără să-mi mai pese de nimic
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
frunte cu veteranii frați Dimitriadis, Dinu și Spiro, glumeți și binedispuși că întotdeauna. L-am mai remarcat printre cei prezenți și pe marele regizor de film, Iosif Demian (vezi filmul „O lacrima de față” Cannes, 1982), fost profesor universitar la catedră de cinematografie de la Australian Film and Television Radio School (AFTRS). Acesta se înfrupta cu niste șnițele barosane! Când l-am intrebat de unde le-a luat, mi-au spus că a venit cu ele de-acasă și m-a invitat să
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
rămânând până în 1924, ducând o viață de boem, dominând preocupările lui literare, trimițându-le la „Viața românească”, precul „După melci”, „Selim și Nastratin Hogea la Isarlâk” Între 1925 și 1929 este profesor suplinitor, iar din 1926 asistentul lui Țițeică la catedra de geometrie analitică. Această perioadă este cea mai fructuoasă și în poezie. Publică în „Revista română” „Riga Cripto și Lapona Enigel”. În 1926 îi apare în volum „Oul dogmatic” și publică alte poezii. „Fizionomie personală de om al soarelui de
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
-o pe Piera Molinelli la un Congres de latină vulgară, cum a intermediat legătura dintre Universitățile din Bergamo, din Innsbruck și din Craiova. De asemenea, a făcut destăinuri din cariera Domniei Sale, relevând modalitatea în care a ocupat un post la Catedra de Lingvistică Romanică a Universității din Craiova, relația cu unii colegi și contribuția adusă la dezvoltarea Facultății de Litere, uneori la cerințele decanului Ion Trăistaru. Prof.univ. dr. Adriana Costăchescu a completat cele spuse anterior cu rolul pe care l-a
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Doar noi suntem universitate cu vechime! spuse Gabriel. - Am auzit la televizor, la rubrica de știri, că și la un alt centru universitar, cu tradiție și revoluționar pe deasupra, din altă zonă istorică, diferită de a noastră... că toți profesorii unei catedre obligau la perversiuni, viitoarele doctorițe, povesti Lică. - Nu numai atât. Din aceeași zona istorică, dar în centrul țării, într-un alt oraș universitar, dar cu “Medicina” înființată după revoluție, prodecanul, timp de un sfert de secol, pe lângă șpaga pentru examen
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
de ei... ceva... spuse bărbatul. -Așa este în democrație! Nu trebuie să fim restricționați, noi, profesorii universitari, ca-n socialism! Ni s-a făcut și nouă dreptate, în sfârșit. Avem acum salariul cât zece profesori debutanți. Unul singur, pentru o catedră... că putem să ne luăm și zece norme deodată, că tot nu trebuie să le facem. Nu mai vin, domnule, în ziua de azi, studenții la cursuri sau seminarii! Sunt sau la distracții sau la serviciu. Lucrează, că este economie
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
spuse Lică. - Ce bine este acum ! Regimul actual este democratic. Mi-a permis să-mi etalez talentele, timp de aproape un sfert de secol. Și aș fi făcut-o în continuare, dacă nu aș fi trezit invidiile șefului meu de catedră. Îi furam studentele ca cliente! Mi-au povestit fetele, că și el este plin de idei. Dar nu ca alte mele. La perversiuni sunt cel mai tare din întreaga “Medicină”. Oricum, nu o să fac prea mulți purici pe aici. Am
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
atât ajungi mai sus în ierarhie. Unul studios și inteligent, nici ca asistent universitar nu este primit. Și dacă din greșeală, scapă vreunul prea conștiincios, nu are șansa să stea prea mult în post. Îi fac felul imediat colegii de catedră și mai ales superiorii! Dacă vrei să-ți păstrezi postul, nu trebuie să te bată nici măcar gândul să dovedești că ai ceva în cap și să creezi ceva, că riști în cel mai scurt timp să rămâi șomer pe viață
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
pe viață! explică Gabriel. - Deci, așa selecționați cadrele didactice acum ? se miră colegul său de celulă. -Desigur. Eu, unul, mă plictisesc la Universitate. Cum să nu-mi treacă tot felul de lucruri prin cap? Bani am, stivă, din cele zece catedre ale mele și șpăgi. Dacă nu facem nimic la Universitate, că nu se mai prea fac cursuri... Acum, după revoluție... bate vântul prin sălile universităților. S-a făcut recent un control la nivel național și nu s-au prea găsit
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
este considerată acum un defect. Cei care-și scriu numele pe cursurile făcute de predecesorii decedați sau plecați de la Universitate sunt văzuți cei mai bine. Care iau banii pe examene și nu numai atât... Ajung imediat decani, prodecani, șefi de catedră sau... dacă sunt mai zeloși, dar în niciun caz în munca intelectuală, chiar mai sus! îi spuse profesorul. - Dar am citit niște CV-uri pe Internet, ale unor universitari... cum voi avea și eu așa ceva ? întrebă interesat Lică. -Nicio problemă
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
pază și pândă! Ca la vânătoare sau ca la stână,că tot suntem noi neam de oieri! Dom`Mitică,să-i zicem așa,ar trebui să sesizeze și să rezolve problemele din teritoriu.( Împreună,desigur,cu dragii lui colegi de la catedră.) Ei bine,nu: Dom`Mitică este pe post de sperietoare didactică! FACEȚI AIA ȘI CEALALTĂ CĂ...VINE DOM`MITICĂ! ȘI VĂ IA MAMA DRACULUI! Săru`mâna,dom`Mitică! După...Dumneavoastră! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (42) / Costel Zăgan
DEŞERTUL DE CATIFEA (42) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370981_a_372310]
-
de Drept din București și prima femeie judecător din țara noastră. Roxana Eminescu, fiica lolandei (n. 1947 - Facultatea de Filologie din București) locuiește în Franța împreună cu fiul său, Răzvan-Ionuț Eminescu (n. 1983). Roxana își desfășoară activitatea la Universitatea din Brest - catedra de lb. portugheză, iar lonuț este student la Facultatea de Drept. Descendenții Poetului, prin fratele său Matei, nu sunt mulți (12). Dintre aceștia doar 7 (șapte) îi mai poartă, ca un dar neprețuit, numele Unic. Dar, cu siguranță, toți, oriunde
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
ajuns însă, Radu, din nou director, la școala din sat... la fel ca tatăl său. Apăru însă problema că elevii erau tot mai puțini în sat, numărul claselor scăzuse și orele de geografie dispăreau și ele vertiginos. Rămânea Radu fără catedră! Rezolvarea veni însă de unde nu se aștepta. La sindicat veniră niște bilete la Băi, pentru vacanță, aproape gratuite. În calitate de director, avea prioritate la ele. Iar în stațiune, stupoare! Și acolo se înființase mare Universitate particulară! Oferta era promițătoare: “una plus
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
satisfăcute “din lipsuri financiare” . În cel mai bun caz profesorul devine o flașnetă care repetă la infinit ce știe de la bunici, în contradicție flagrantă cu viața cotidiană. Elevii săi, măcar unii, îmbrăcați după ultimele jurnale de modă ignoră jerpelitul de la catedră. Alții sunt mai bine pregătiți ca profesorul menținut de lipsurile financiare la nivelul dascălilor săi, iar restul nici nu vin la școală. Are grijă tăticu să cumpere nota cuvenită. - Bani mai mulți! - De unde? Bugetul abia ajunge pentru buzunarul legiuitorilor. Culmea
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
Noi intelectuali din generația tânără se apeacă mai mult asupra operei eminesciene, precum Șerban Cioculescu, Vladimir Streinul, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Octav Șuluțiu. Acum apare „eminescologia” cu eminescologi de tot felul. Eminescu se studiază în universități, se formează o catedră „Eminescu”, opera lui e analizată în detaliu.” Vița lui Eminescu” este prima operă majoră necontestată, realizată excepțional. Deși i se pot imputa multe, rămâne până astăzi ca biografia neîntrecută a poetului. Poetul apare ca personaj literar în „Mite și „Bălăuca
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]