3,886 matches
-
până când Martel a ajuns, deși mai rapid decât maurii ar fi crezut că ar putea apela la întreaga lui armată. Din păcate, pentru fiul lui Rahman, el a supraestimat timpul care i-ar lua lui Martel pentru a dezvolta o cavalerie grea echivalentă a musulmanilor. Califatul a crezut ca va dura o generație, dar Martel a reușit în cinci ani. Pregătit să facă față falangei france, musulmanii au fost total nepregătiți să se confrunte cu o forță mixtă de cavalerie grea
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
o cavalerie grea echivalentă a musulmanilor. Califatul a crezut ca va dura o generație, dar Martel a reușit în cinci ani. Pregătit să facă față falangei france, musulmanii au fost total nepregătiți să se confrunte cu o forță mixtă de cavalerie grea și infanterie într-o falangă. Astfel, Charles a promovat din nou creștinismul și a oprit expansiunea musulmană în Europa. Această înfrangere, plus cea din Anatolia, au fost ultimiile mari încercari de expansiune a Califatului Umayyad înainte de dispariția dinastiei în
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
de Racovița. În cel de-al treilea deceniu de domnie al împărătesei Maria Tereza, Curtea de la Viena decide înființarea regimentelor grănicerești în Transilvania. Pentru ducerea la îndeplinire a misiunii a fost însărcinat la data de 5 iulie 1761 generalul de cavalerie Adolf Nikolaus von Buccow, al cărui proiect a fost aprobat de împărăteasă în 16 aprilie 1762. După înființarea Regimentului II de graniță românesc cu sediul la Năsăud în anul 1764, s-a început constituirea Regimentului I de Graniță cu sediul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
european al Franței au fost organizate patru divizii de infaterie (Divizia I grenadieri, Divizia a II-a de infanterie (fusilieri), Divizia a III-a de infanterie și Divizia a IV-a de infanterie), o brigadă motorizată, (Brigada a 10-a cavalerie blindată) și o brigadă de vânători de munte (Brigada independentă de vânători de munte). Brigada poloneză independentă de vânători de munte a luat parte la bătălia de la Narvik de la începutul anului 1940. După atacul german împotriva Franței, toate formațiunile militare
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
triburi rebele ale berindeilor s-au refugiat în regatul Ungaria, care la vremea respectivă cuprindea teritorii care astăzi sunt parte a României. Cei mai mulți dintre berindei au rămas însă pe teritoriul principalităților kievean și Pereiaslavl, unde au funcționat ca trupe de cavalerie în regiunea cursului inferior al fluviului Nipru. În decursul secolului al XII-lea berindeii au fost asimilați, păstrându-și însă aristocrația militară proprie. Nobilii berindeilor au fost acceptați de elita statului Kievean Rus, și orașe întemeiate de ei au început
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
cursului inferior al fluviului Nipru. În decursul secolului al XII-lea berindeii au fost asimilați, păstrându-și însă aristocrația militară proprie. Nobilii berindeilor au fost acceptați de elita statului Kievean Rus, și orașe întemeiate de ei au început să înflorească. Cavaleria berindeilor a continuat să rămână activă împotriva raidurilor întreprinse de cumani. În 1177, o oaste cumană aliată cu cea a Riazanului a distrus șase cetăți aparținând berindeilor și torkililor. După marea invazie mogolă din 1241 unii berindei s-au strămutat
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
416 avioane, din care o parte erau din producția autohtonă, restul fiind importante din Germania, Italia, Fanța sau Anglia. Din totalul avioanelor, doar 50% erau aparate moderne. Armata regală iugoslavă putea mobiliza 28 de divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie și 32 de regimente independente. Atacul Axei a survenit în momentul în care armata iugoslavă era mobilizată incomplet, doar 11 divizii aflându-se pe pozițiile lor defensive la începutul invaziei. Unitățile care erau gata de luptă aveau 70% - 90% din
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
cal de stepă cu bicornul în mână rostind "„Să ne ajute Dumnezeu vitejilor. Ura!”". Statuia a fost montată pe un soclu de granit roșu de Finlanda ce era înconjurat de trei basoreliefuri în bronz. Pe basorelieful central era reprezentată bătălia cavaleriei ruse la Câmpul Mieilor, basorelieful din stânga reprezenta pe cazacii și grenadierii ruși intrând în cetatea turcă și producând o panică groaznică, iar basorelieful din dreapta îi reprezenta pe husarii din Regimentul IV al prințului de Coburg, în partea stângă fiind reprezentat
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
din stânga reprezenta pe cazacii și grenadierii ruși intrând în cetatea turcă și producând o panică groaznică, iar basorelieful din dreapta îi reprezenta pe husarii din Regimentul IV al prințului de Coburg, în partea stângă fiind reprezentat prințul călare, având în spate cavaleria de rezervă. Ca urmare a începerii Primului Război Mondial, în anul 1916 rușii au demontat statuia și basoreliefurile și le-au trimis în Rusia. Ele au fost remontate la Odessa, iar mai târziu la Ismail, unde se află și în prezent. În
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
aprilie 1945, Predeal, România) a fost în 1914 timp de șase luni principele Albaniei. Wilhelm s-a născut ca al treilea fiu a uneia dintre cele mai vechi familii nobiliare din Germania. Deținea în armata prusiană funcția de "maestru de cavalerie" în momentul în care a fost propus pentru funcția de principe al Albaniei de către mătușa sa, Elisabeta a României. Aceasta a insistat pe lângă Take Ionescu, prim-ministru al României, să fie propusă candidatura lui pentru funcția respectivă. În 1913, după
Wilhelm de Wied () [Corola-website/Science/310163_a_311492]
-
victoria Împăratului asupra prusacilor la Ligny, într-o bătălie ce s-a dat în același timp. Două zile mai târziu, Ney a jucat un rol deloc convingător în bătălia de la Waterloo, angajând fără ordin o serie de atacuri precipitate de cavalerie, necoordonate cu infanteria și artileria. Spre seară conduce apoi cu bravură atacul „Vechii Gărzi”, iar când înfrângerea devine inevitabilă, încearcă să se lase ucis. După a doua restaurație a Bourbonilor, Ney a fost judecat pentru trădare de un tribunal format
Michel Ney () [Corola-website/Science/310322_a_311651]
-
motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară impotrivă Șirvanului. Alianța Șirvanului cu micul stat feudal azer - Șaki și regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toată aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urmă de către starostele breslelor meșteșugărești din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în țara
Statul Qaraqoyunlu () [Corola-website/Science/309211_a_310540]
-
motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară împotriva Șirvanului. Alianță Șirvanului cu micul stat feudal azer - Șaki și regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toata aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urma de către starostele breslelor meșteșugărești din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în țara
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară impotrivă Șirvanului. Alianța Șirvanului cu micul stat feudal azer - Șaki și regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toată aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urmă de către starostele breslelor meșteșugărești din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în țara
Qara Yusif () [Corola-website/Science/309217_a_310546]
-
mama sa Anica Culcer, cei șapte copii ai familiei fiind încredințați unui tutor Ignat Mihali, o rudă îndepărtată, dar în fapt de ei ocupându-se sora mamei Elena Economu. După terminarea pensionului este admis la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie pe care o absolvă în anul 1873 cu gradul de sublocotenent, în specialitatea geniu, fiind clasificat al patrulea dintr-o promoție de optsprezece absolvenți. Participă la războiul de independență din 1877-1878, fiind rănit încă din primele zile ale războiului și
Ioan Culcer () [Corola-website/Science/310526_a_311855]
-
Transilvania. În cel de-al treilea deceniu de domnie al împărătesei Maria Terezia, Curtea de la Viena a decis înființarea regimentelor grănicerești în Transilvania. Pentru ducerea la îndeplinire a misiunii a fost însărcinat la data de 5 iulie 1761 generalul de cavalerie Adolf Nikolaus von Buccow, al cărui proiect a fost aprobat de împărăteasă în 16 aprilie 1762. După înființarea Regimentului II de graniță românesc cu sediul la Năsăud din anul 1764, s-a început constituirea Regimentul I grăniceresc român, operațiune ce
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
pe aceste teritorii a unor regimente grănicerești formate din rândurile populației locale. Considerentele care au stat la baza acestei hotărâri au fost: Înființarea celor 7 regimente grănicerești din Transilvania: a fost încredințată la data de 5 iulie 1761 generalului de cavalerie baron Adolf Nikolaus von Buccow, numit în acest sens atât în funcția de comandant general al trupelor împărătești transilvănene, cât și guvernator al țării. În misiunea sa, Buccow a fost ajutat de un corp de generali și ofițeri de stat
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
s-a luat o măsură radicală prin trimiterea la fața locului a unei comisii conduse de generalul Adolf von Buccow care avea și funcția de președinte al Comisiei aulice pentru problemele religioase ale românilor din Ardeal. Însoțit de trupe pedestre, cavalerie și câteva tunuri, acesta avea misiunea de a repune în drepturi pe preoții uniți alungați de popor, de a împărți bisericile între "uniți" și "neuniți", de a îndruma poporul la ordine și liniște iar acolo unde nu se putea să
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
septembrie 1943 a fost un cadou neașteptat pentru rezistență. Cei mai mulți soldați italieni au fost dezarmați și internați rapid de germani, dar o mare cantitate de arme, muniție și soldați au căzut în mâinile rezistenței. Astfel Divizia "Pinerolo" și Regimentul de cavalerie "Aosta" au fost capturați de guerilele EAM. Germanii au trecut la preluarea controlului în sectorul italian de ocupație și s-a dovedit un adversar total diferit de italieni, superior înarmat, cu un moral bun și mult mai brutal. La începutul
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
din dotarea Armatei Roșii erau tancurile ușoare T-26 și tancurile rapide din seria BT. T-26 era un tanc lent, menit să țină pasul cu infanteria și să asigure sprijin acesteia. Tancurile BT erau tancuri ușoare și rapide, de cavalerie, menite să atace și să distrugă alte tancuri. Cele două tancuri erau foarte ușor blindate, fiind gândite să reziste la focul mitralierelor. Prin urmare, erau foarte vulnerabile la atacurile puștilor antitanc și tunurilor anticar de calibrul 37 mm. Ambele tancuri
T-34 () [Corola-website/Science/310804_a_312133]
-
că sarazinii îi așteaptă. Avangarda era condusă de Raymond de Tripoli, cu Balian de Ibelin și Gérard de Ridefort în ariergardă și cu regele și Curtea sa în centru. La început, sarazinii s-au limitat să lovească și să fugă. Cavalerii din centrul coloanei cruciate au fost obligați să se deplaseze cu viteza pedestrașilor, care formau o mânecă protectoare în jurul lor, apărând caii de săgețile sarazinilor, datorită cămășilor din zale sau apărătoarelor din piele. Soarele era nemilos, nu erau copaci care
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
armată s-a îndreptat spre nord-est. În dezordinea acestei întoarceri, mulți cavaleri s-au desprins de escorta de infanterie și au încercat să ajungă mai repede la apă. Simțind că și-ar putea pierde prada, Saladin trimite mari forțe de cavalerie sub comanda nepotului său Taqi al-Din pentru a ține coloana sub observație și a-i bloca calea spre Hattin. Dându-și seama că, dacă nu va reuși să treacă printre oamenii lui Taqi, întreaga coloană era sortită pieirii, Raymond se
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
a ține coloana sub observație și a-i bloca calea spre Hattin. Dându-și seama că, dacă nu va reuși să treacă printre oamenii lui Taqi, întreaga coloană era sortită pieirii, Raymond se pregătește să-i atace pe sarazini cu cavaleria. Dar, înainte de a face acest lucru, primește un mesaj disperat (care s-a dovedit a fi fatal) din partea regelui Guy, care ordona oprirea și ridicarea taberei. Ariergarda epuizată (în special templierii) nu mai putea înainta în ziua aceea. Fără apă
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
Hugues de Payens în 1118. Deși mulți Mari Maeștri alegeau să fie desemnați pe viață, abdicarea nu era necunoscută. Unii maeștri au decis să plece pentru a trăi în mănăstiri sau pentru o carieră diplomatică. Mării Maeștri își conduceau deseori cavalerii din prima linie a bătăliei, iar natură militară a Ordinului făcea că unele mandate să fie foarte scurte. Fiecare țară își avea propriul Maestru, aceștia răspunzând în fața Marelui Maestru. El supraveghea toate operațiunile Ordinului, atât cele militare din Țară Sfântă
Marii Maeștri ai Ordinului Templierilor () [Corola-website/Science/310855_a_312184]
-
Imperiul Rus și China și că, mai mult decât atât, trasarea pe teren a graniței s-a făcut în mod voit în favoarea rușilor. În anul următor, pe 11 mai 1939, a avut loc incidentul Nomonhan, în timpul căruia o subunitate de cavalerie mongolă a intrat pe un teritoriu disputat cu manciurienii, în căutare de pășuni pentru cai. Mongolii au fost alungați din regiune de cavaleia manciuriană. După două zile, o unitate mongolă mai numeroasă a revenit în regiune, iar manciurienii nu au
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]