1,982,238 matches
-
ca o stație de sosire finală, ci, în măsura în care se respectă, ca un stimul al aprofundării fenomenelor, observîndu-se natura lor intrinseră, recunoscîndu-se și adîncimile insondabile, obscuritățile irezolvabile ce pot intra în compoziția lor. Inteligența n-ar trebui să devină, în nici un caz, propriul său fetiș, fiind doar un instrument al înțelegerii, în variate direcții, într-o combinatorie deschisă, dar nu fără a-și recunoaște, la nevoie, dificultățile și limitele. în situația de față, nu sîntem dispuși a o socoti altminteri decît, la
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
fidelitate lucrurile ce se află în spatele ei. Emoția fundamentală nu sporește ca valoare semnificantă în plan spiritual prin împrejurarea urmăririi sale vanitos-pedante, cu un inevitabil efect reducționist, a transcripției sale în stil de proces-verbal. Iar parada lucidității nu e, în cazul de față, o paradă a virilității, un bal mascat al acesteia? în romanele lui Camil Petrescu întîlnim trei tipuri de erotici, între care se țes relații de complementaritate sau de sinteză. Ștefan Gheorghidiu ilustrează Erosul primar, fenomenul pasional aproape fără
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
alta, propusă, bunăoară, de Stanley Fish, ca răspuns la întrebarea "de ce (mai) citim critică?", este prejudecata, într-un fel, că înțelegi mai bine un text, extrăgînd din el mai mult sens, dacă parcurgi "părerile despre". Critica e văzută, în ambele cazuri, ca un manual al bunului cititor, cu deosebirea că în prima variantă permite confruntarea ipotezelor individuale cu niște rezultate "standard", pe cînd în a doua oferă o metodă de "înaintare"așa-zicînd etalon, fără de care există riscul opririi în dreptul unor praguri
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
deloc așa. În general, un semiratat, în cel mai adevărat și mai înălțător sens al cuvântului, este un suferind care trebuie înțeles, compătimit și acceptat ca prezență indispensabilă în cadrul unei comunități. Evoluția acestuia de-a lungul existenței este, în cele mai multe cazuri, doar aparent simplă, deoarece se întâmplă deseori ca el să-și conștientizeze neputințele intelectuale încă de pe băncile școlii, respectiv pe când era considerat de către colegi un "idiot simpatic", deși avea unele apucături de vedetă. Aceste răbufniri de crezută-de-ei-inteligență, l-au țintuit
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
de literatură și arte. Se pare că prima măsură a nou-numitului a fost depistarea și verificarea impostorilor, adică a inșilor cărora predecesorul său le repartizase câte-o doză de har fără știrea și aprobarea lui Dumnezeu... Or, în astfel de cazuri, împricinații nu erau alții decât semiratații neînstare nici măcar să exploateze frumos și eficient puținul har cu care fuseseră investiți. Din păcate pentru el, Semiratatul nostru a crezut că totul vine de la sine, de la bâlbâirea a două-trei poezele, în condițiile în
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
identitate literară - ura! Și, azi un concurs câștigat, mâine altul, semiratatul creaștea în ochii organelor locale devenind o tot mai cunoscută autoritate în materie de creație literară, adică un soi de celebritate locală. Cu atât mai mult că, în majoritatera cazurilor, angajații din domeniul culturii erau selecționați pe criterii politice, drept care, sărmanii oameni, profesioniști în habarnism literar, apelau cu încredere și fericire la Semiratat atunci când situația se strecura de sub controlul lor prin meandre literar-culturale. Între timp, într-o izbucnire de eforturi
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
nou-nouță" (EZ 10.082003) - sau cu gagiu construit ca un veritabil termen de rudenie, cu posesivul conjunct: "după aia se duce acasă la bărbat-su sau gagiu-su" (cinemagia.ro). Sînt interesante și devierile de la constrîngerile stilistice descrise mai sus: cazurile în care inadecvarea e intenționată, urmărindu-se șocarea cititorului, producerea de efecte comice. Cineva poate folosi, de pildă, oficialul concubin în context familiar-pozitiv: "ți-a citit concubinu seara înainte de culcare... mă rog... chestii d-astea" (FanClub Forum 2003). Un titlu
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
Sadoveanu printre miturile noastre culturale de consacrare senzațională și insolită a unui scriitor, alături de debutul precoce, la 16 ani, al lui Eminescu în 1866 sau de debutul târziu în volum al lui Arghezi în 1927, la 47 de ani. În cazul lui Sadoveanu, e o precocitate nu numai fără precedent, dar și fără echivalent ulterior în proza românească. E, de asemenea, o productivitate fără seamăn la acei ani ai tinereții: un debut bogat, impresionant de spectaculos în creația de personaje, în
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
câteva vorbe de la obraz. Aici prosperă mai ales nesimțiții, deșuchiații, ticăloșii, bestiile și căzăturile morale. Există o incredibilă fascinație a românului față de nulități, farsori și otrepe. La orice competiție, în orice concurs pentru un post public, în nouă din zece cazuri câștigă incompetentul, slugarnicul și licheaua. Juna generație a deprins într-o clipită dincotro bate vântul și se comportă în consecință. Că bătrânii sunt conformiști, tremurând în fața celui mai prost dintre șefi e, poate, de înțeles: asta i-a învățat comunismul
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
eventualele răspunsuri ale corespondentului. Textele par a fi file rupte dintr-un jurnal pe care autorul le începe însă, invariabil, cu formula "Stimate domnule Lucian Raicu". Nu este foarte clar dacă aceste scrisori au fost cu adevărat expediate (în acest caz, ele ar fi trebuit să fie în posesia destinatarului, iar publicarea lor ar fi trebuit să fie făcută la inițiativa acestuia; mai mult, facsimilele reproduse în actualul volum demonstrează faptul că ele au fost scrise de mînă, de aceea, este
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
i se ascultau telefoanele și că avea el însuși dosar de urmărire informativă. Cu ce se contrazic una cu alta? Era CVTudor un ins din cele mai înalte structuri agreate de Securitate, ca să nu fie urmărit? Ar fi acesta primul caz în care o persoană acuzată că a turnat la Securitate a fost și urmărită informațional? Din câte știu eu - nu! Și atunci? De unde certitudinea lui Gheorghe Onișoru că CVTudor n-a făcut poliție politică? Dacă avea îndoieli că CVT a
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
același fel (ca să poți lua sau alege unul din ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural" (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care "deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui "adevăr absolut" al sistemului
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către : o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și mai ales că nu este obligatoriu.
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
amatorul face același lucru fără consecințe și dintr-o plăcere pură. Sau, mai exact, dintr-o iubire la fel de neîntinată. Nici măcar formația academică nu are aici vreo importanță, pentru că nenumărați autodidacți (asimilați amatorilor) sînt profesioniști de prima mînă, după cum, în nenumărate cazuri, oameni formați după toate rigorile academice nu au ajuns, nici prin continuitatea interesului și nici prin practica propriu-zisă, să se ridice la exigențele expresiei artistice. Amatorul poate fi numit astfel din pricina unei activități discontinue și capricioase, dar el poate fi
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
care au încercat un asasinat moral asupra mea. M-am gîndit că eu nu sînt ciobanul din Miorița, să stau țeapănă și plină de dignitate cînd cineva - fie chiar fiica lui Eugen Ionescu - încearcă să mă omoare, și că e cazul să mă apăr. Pentru că am dreptate și pentru că în spațiul comentariului critic nu are ce căuta un proces de intenții. A, dacă m-ai fi apărat tu - sau altcineva, așa cum s-a întîmplat în 1995, cînd Manolescu m-a salvat
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
concerte în parte dinamice în care sunt antrenate inclusiv nume de rezonanță ale circulației europene a valorilor. La Filarmonică, la Opera bucureșteană, în schimb, instituții ce depind de fondurile modeste oferite de la bugetul Ministerului Culturii, situația este alta. În acest caz, manageriatul artistic trebuie să facă dovada unor veritabile virtuozități în a gestiona puținătatea mijloacelor de care se dispune. Nu exagerez considerând că existența acestor instituții este una de-a dreptul eroică, în condițiile unei tranziții dureroase, prelungite, spre o normalitate
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
instituției, ansamblu admirabil condus de maestrul Iosif Ion Prunner. A fost prezentat marele oratoriu romantic Paulus de Felix Mendelssohn Bartholdy, creație amplă, admirabil susținută și organizată de Cristian Mandeal. Cultură stilistică, un excelent simț al culorilor vocale, am observat în cazul evoluției sopranei Mihaela Stanciu, a basului George Emil Crăsnaru, artist a cărui experiență în domeniul vocal simfonic rămâne exemplară. Tot la Ateneu, debutul stagiunii camerale a adus în atenția noastră evoluția unui cuplu cameral format din muzicieni ce aparțin unor
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
dinamism, de o temeinică așezare a spațiilor sonore. La Radio, în Studioul "Mihail Jora", concertele celor două ansambluri simfonice ale Formațiilor Muzicale au pus în evidență o cu totul altă concepție privind organizarea debutului de stagiune. Mai puțin obișnuit în cazul marilor instituții similare europene, primele concerte au fost încredințate nu oamenilor casei, ci unor dirijori invitați. Este posibil atunci când aceștia sunt - pe de-o parte, în cazul Orchestrei Naționale - dirijorul finlandez Leif Segerstam și - pe de alta, în cazul Orchestrei
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
cu totul altă concepție privind organizarea debutului de stagiune. Mai puțin obișnuit în cazul marilor instituții similare europene, primele concerte au fost încredințate nu oamenilor casei, ci unor dirijori invitați. Este posibil atunci când aceștia sunt - pe de-o parte, în cazul Orchestrei Naționale - dirijorul finlandez Leif Segerstam și - pe de alta, în cazul Orchestrei de Cameră - dirijorul de origine bulgară Milen Nachev. Exemplară s-a dovedit a fi alcătuirea primului program ce a inclus celebre pagini simfonice și concertante din literatura
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
în cazul marilor instituții similare europene, primele concerte au fost încredințate nu oamenilor casei, ci unor dirijori invitați. Este posibil atunci când aceștia sunt - pe de-o parte, în cazul Orchestrei Naționale - dirijorul finlandez Leif Segerstam și - pe de alta, în cazul Orchestrei de Cameră - dirijorul de origine bulgară Milen Nachev. Exemplară s-a dovedit a fi alcătuirea primului program ce a inclus celebre pagini simfonice și concertante din literatura finlandeză, în particular lucrări semnate de Jan Sibelius, de asemenea, prima Suită
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
Exemplară s-a dovedit a fi alcătuirea primului program ce a inclus celebre pagini simfonice și concertante din literatura finlandeză, în particular lucrări semnate de Jan Sibelius, de asemenea, prima Suită în do major de George Enescu. în al doilea caz, ne-am fi dorit, am fi urmărit cu sporit interes un program mai puțin static, care să fi inclus și lucrări din creația compozitorilor bulgari. Ne-au fost oferite creații ale compozitorilor romantici de secol XIX, precum și o lucrare de
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
face să explodeze și bombe... Dar nimeni nu e profet în țara lui, iar scriitorii hărăziți cu darul premoniției împărtășesc cel mai adesea soarta Cassandrei. Cele mai la îndemînă exemple le-au oferit în labirintul din acest an la Frankfurt cazurile lui Günter Grass și al Efriedei Jelinek, citați și răscitați (sperăm că și citiți), cărora premiile Nobel pentru Literatură le-ar fi fost atribuite prea tîrziu sau chiar... pe nedrept. Cu alte cuvinte, mesajul unor autori s-ar face auzit
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
artist puțin înțeles și puțin decodat, mult discutat prin saloanele, tribunalele de demult, ca și în zilele noastre, ca un epatant subiect monden, ca un clocot al frivolităților. Parcurgînd aceste texte, granițele dintre creator și creație, nu foarte viguroase în cazul lui Wilde, se topesc definitiv, se face lumină în clar-obscurul saloanelor încîntate doar de tîlcul vorbelor de duh ale acestui autor-personaj non-conformist, teribilist, puternic și, totuși, atît de vulnerabil. Nu e timpul aici, și nici locul, unui studiu asupra cîtorva
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
lui Wilde, asupra problematicii dense, vii adusă de el în roman, să spunem, a legăturilor cu mitul Faust sau Narcis, a ieșirii din aură și chiar a răsturnării unor perspective. Deși tentația este mare. Așa cum a fost ea și în cazul creatorilor spectacolului Portretul lui Dorian Gray de la Teatrul Odeon. Tema, romanul, vîlva din jur, seducția însăși a autorului și ca personaj sînt greu de strunit împreună. Dacă regizorul ar fi fost un inocent, un tip mai puțin instruit și mai
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]