2,571 matches
-
orele 10 11 dați o raită prin centru, prin cofetării, prin café-baruri, prin restaurante, pe străzi și veți fi mai aproape de adevărul cetății. Prima urgență a acestor locuri ar fi, mi se pare, prezența cerșetorilor și, în special, a copiilor cerșetori, în număr jenant de mare, spre rușinea municipalității care are în fiecare mare primar un ilustru anonim. Deși există o decizie a Consiliului Popular Municipal care reglementează acest punct, peisajul timișorean este poluat de această practică; el n-ar trebui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să ne povestească că pe acest traseu circulă atâția hoți și infractori, că noi trebuie să-l înțelegem, că, de, milițianul e om și el etc. etc. De la tonul agresiv și autoritar, pe nesimțite a trecut la tonul rugător al cerșetorului. La îndemână aveam o sticlă cu țuică, primită cadou, i-am băgat-o în buzunar, după care am primit actele și ne-am putut continua drumul. Eram atât de revoltați, că ne băgaserăm în cap ca la Oradea să facem
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dându-se cazuri de escrocherii și tot felul de abuzuri. Deci umblând pe stradă să aduni un ban pentru lupta pe care o porți pentru neamul tău, nu arareori aveai ocazia să te apostrofeze oricine, jignindu-te ca pe un cerșetor. Aceasta e lumea românească și mai cu seamă în București unde omul nu-și poate face prea multe scrupule în tratarea altui om. Îți spune o vorbă neplăcută și pleacă mai departe. Am așteptat cu Căpitanul până au venit toți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
O fi duminică? — Și ce dacă-i duminică? — Nu-i nimic. E duminică și-atât. Ne-am descurcat foarte bine de-a lungul liniei de metrou. Spațiul era suficient de mare, nu erau semafoare, nu treceau mașini. N-am întâlnit cerșetori, și nici bețivi. Luminițele aliniate din subterană erau suficiente pentru a vedea pe unde călcam, iar sistemul de ventilație funcționa ireproșabil. Oricum, în comparație cu mirosul de mucegai dinainte, acum era mult mai bine. Nu aveam de ce ne plânge. Am lăsat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
O. Iosif, V. Voiculescu, Horia Furtună, Camil Petrescu, Aron Cotruș, Dragoș Protopopescu, Mihail Cruceanu, Demostene Botez, Victor Eftimiu, Natalia Negru și mulți alții. Proză semnează I.L. Caragiale (Șah și mat), Ioan Slavici (Stâlp de cafenele, Un pierde-vară), Liviu Rebreanu (Vrăjmașii, Cerșetorul), Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Al. Macedonski, G. Bacovia, E. Lovinescu (un fragment din romanul Viață dublă), D. Anghel, Ion Pillat ș.a. Dramaturgia este ilustrată de Barbu Delavrancea (un fragment din Hagi Tudose), Victor Eftimiu (Cocoșul negru), Al. Vlahuță, Al. Macedonski
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
reprezentarea altui limbaj decît cel nobil era interzisă) este inversat (chiar și o regină poate vorbi urît dacă o elementară coerență epică face ca regina să-și dezvăluie biografia de femeie simplă, cum se Întîmplă de pildă În Prinț și cerșetor). Pentru că spiritul - cel din „științele spiritului” - „este chiar numele convertibilității Între puterea de expresie care se manifestă În operă și puterea colectivă pe care opera o manifestă.” Altfel spus: reprezentarea mulțimii la Zola este, În același timp și o mimesis
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a vorbelor spuse sau auzite fac dintr-un om plin de calități o epavă. Percepția caricaturală pe care oamenii o au în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
caută purificarea, prin „fișele” sale „clinice” înregistrează sordidul și abjecțiile lumii, rămânând însă un inocent. „Vagabondul” ucide obscenul făcând dintr-un banal centru de panificație un fel de axis mundi. El este pe rând „haiduc”, sinucigaș privind „frânghia de la cer”, cerșetor așteptând în gări trenuri care nu vin, patetic neobacovian în anii ’90, „babuin turmentat” în căutarea somnului pierdut ș.a.m.d. Iconoclast și duios, revanșard și sfidător, insomniac și rebel, I. este un poet reprezentativ al generației sale. SCRIERI: Hârtie
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
într-o cușcă ce nu se vede/ decât din interior/ să-ți spun ție că dacă aș simți/ o cât de mică distanță între/ viață și poezie aș renunța/ la cea din urmă ca la banii/ pe care îi dau cerșetorului/ de pe treptele catedralei.” SCRIERI: Poeme sororale, pref. Nicolae Manolescu, București, 1987; Turma de porci, București, 1993; Johann, Constanța, 1993; Trei poeme, Constanța, 1994; Cerul și ochii lui oblici, Constanța, 1996; De astăzi beau sânge, București, 1997; Stângăcia în salut a
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
545-557; Iorgulescu, Critică, 223-228; Moraru, Semnele, 32-40; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 14-20; Hommage à Ion Caraion, Lausanne (Elveția), 1984; [Ion Caraion], „Dialog”, supliment literar (Dietzenbach, Germania), 1987, 43-44; Eugen Simion, Ion Caraion. Experiența limitelor, RL, 1990, 5; Dorin Tudoran, Prinț și cerșetor, RL, 1990, 8; Lovinescu, Unde scurte, I, 243-246, 353-356, II, 62-64, III, 303-309; Alex. Ștefănescu, Retorica disperării, RL, 1992, 9; Mircea Zaciu, Exilul și împărăția... cerurilor, F, 1992, 9; Cristea, A scrie, 42-45; Geo Șerban, Ion Caraion - la țărmul eternității
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
gândul la necesitatea procesului de spiritualizare pe care trebuie să-l traverseze orice om, dar, mai ales, acela pentru care moartea are o scadență apropiată. Aceasta înseamnă ca pacientul să depășească faza în care era doar un umil sclav și cerșetor al propriului său trup în derivă, iar printr-o fisură a realității sale sumbre să poată privi mai sus, ca să deslușească noi înțelesuri. Aici trebuie căutată forța transfiguratoare a bolii și a suferinței, adică prilejul unei metanoia, a unui viraj
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Sarsailă nu scrie bine, nu e autor", ce are a face aceasta cu mijloacele traiului lui? Când a mâncat cineva vreodată pâine cu autorlâcul unde se vorbește limba rumânească, afară numai dacă nu va fi hotărât a se face și cerșetor?16 De unde știe Heliade Rădulescu să caracterizeze așa de precis starea socială a scriitorului? Din experiență, va spune el, dintr-o bună observare a realității românești: "Adun însă, după cum am zis și altădată, adun toate râsurile și secăturele vătămătoare, ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cina ce avea să le gătească zeița cu viteazul nostru, pentru că ei cei dintâi se porniseră la fărădelegi" (20.390-394)91*. În această răsturnare de situație, invitatul se va dovedi a fi de fapt gazda și stăpânul casei, iar invitații cerșetorului niște uzurpatori; lira care acompaniază festinul, se va transforma în instrument al morții: "după cum meșterul priceput la cântec și la liră întinde lesne pe un căluș coarda din mațul de oaie, așa și Ulise struni arcul și trase coarda cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întinde lesne pe un căluș coarda din mațul de oaie, așa și Ulise struni arcul și trase coarda cu dreapta, de scoase un sunet ca un ciripit de rândunică" (21.406-411)92*. Nu are rost să revenim la deghizarea în cerșetor a lui Ulise, la recunoașterea sa treptată, la vicleniile lui, la înaintarea spațială simbolică care îl conduce din exteriorul casei spre interior, de la periferie la centru, care corespunde cu ridicarea sa de la cerșetor la xenos și mai apoi la stăpân
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
are rost să revenim la deghizarea în cerșetor a lui Ulise, la recunoașterea sa treptată, la vicleniile lui, la înaintarea spațială simbolică care îl conduce din exteriorul casei spre interior, de la periferie la centru, care corespunde cu ridicarea sa de la cerșetor la xenos și mai apoi la stăpân. Ceea ce contează aici este modul în care ospitalitatea tradițională este batjocorită și tratarea mizerabilă și disprețuitoare de care are parte Ulise. Schema obișnuită prevede că străinul se apropie, ajunge lângă un izvor, o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau un pârâu, iar o tânără îl primește frumos și îl conduce în oraș sau la palat. Ulise trece pe lângă fântâna nimfelor (17.204- 253)93*, dar în locul tinerei fete, se întâlnește cu Melenteu care îl consideră "un trântor, un cerșetor nepoftit" (17.220)94* și care începe o adevărată tiradă împotriva vagabonzilor, lovindu-l cu piciorul în coapsă, prim semn de neospitalitate declarată. Pretendenții fac tocmai opusul a ceea ce se obișnuiește, nu îl bagă în seamă pe străin, nu-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
străin contrastează puternic cu cea a pretendenților care îi dau să mănânce pe o desagă găurită și îl trimit să doarmă în casa unui potcovar (18.327-329)95* și care se întrec în a-l umili, "vai și-amar de cerșetorul ce se rușinează" (17.347)96*. Oaspetele, (în cel mai bun caz, unul tolerat) în loc să se bucure el însuși de ospăț și petrecere, trebuie, dimpotrivă, să-i distreze pe ceilalți bătându-se cu Iros, un alt cerșetor (18.1-111)97
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și-amar de cerșetorul ce se rușinează" (17.347)96*. Oaspetele, (în cel mai bun caz, unul tolerat) în loc să se bucure el însuși de ospăț și petrecere, trebuie, dimpotrivă, să-i distreze pe ceilalți bătându-se cu Iros, un alt cerșetor (18.1-111)97*. Acest lung episod este presărat și cu alte inversări (baia transformată în spălatul picioarelor, faptul că aedul cântă forțat, darul de bun venit constă într-un picior de bou, partea cea mai rea, și care nu-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
avertizează că feacienii sunt "ticăloși" (6.274)135 p. 113 I, e ca un ecou la ticăloșenia pretendenților din Itaca 136. Atitudinea feacienilor descrisă de Atena este exact cea a pretendenților care-l abordează grosolan pe Ulise și-l fac "cerșetor nepoftit". Forța lui Ulise pusă la încercare în Scheria se dovedește absolut superioară și anunță victoria sa în Itaca. Există o înrudire a figurilor Nausicăi și a lui Telamah. Au aceleași roluri: copii de familie regală, într-un mediu foarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Această generozitate umilă se justifică prin pietatea, mila, dreptatea și omenia gazdei, care contrastează absolut cu purtarea crudă a pretendenților la palat: "chiar de sunt și mai nenorociți ca tine, eu tot îi primesc bine pe străini, că oaspeții și cerșetorii ni-i trimite Zeus, iar darul ce le facem, oricât de mic, e pe placul lui, că atât pot da slugile, ce tremură când poruncesc stăpânii necopți"137. Ulise, deși mișcat, îl pune la încercare în continuare pe Eumeu pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dorința îi va fi împlinită și Eumeu va fi răsplătit. Steve Reece se întreabă dacă o astfel de scenă ține de xenia, pentru că, în lumea homerică, xenia se referă la relația între oameni cu același statut social. Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în același timp indubitabilă, dar fiind vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii" (Odiseea, 17, 485-487)155. Iar întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia el însuși forma vizitei unui zeu. El seamănă în multe privințe cu o divinitate, deși e deghizat în cerșetor. Eumeu, cu toate că e sărac, acționează ca și Philemon și Baucis și, în schimb, Ulise îl binecuvântează și mai târziu îi promite o răsplată. Pedeapsa pretendenților este aceea care îi așteaptă pe cei care nu acordă ospitalitate zeilor. Iar fiul său
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
confundă cu cel al ospitalității, al unei ospitalități umane, aceea oferită mai întâi de Eumeu, porcarul credincios. Întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia și ea forma unei teoxenii. El seamănă în multe privințe cu un zeu, se deghizează în cerșetor. Eumeu, deși sărac, acționează ca Filemon și Baucis și, în schimb, Ulise îl binecuvântează 3 iar mai târziu îi promite o răsplată 176. Pedeapsa pretendenților este cea pe care o riscă cei care nu acordă ospitalitate zeilor. Dar și fiul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de ce, întreabă Ulise care caută întotdeauna cauzele lucrurilor, fluviile au o apă dulce ca ploaia, iar marea este sărată? Itaca este cu adevărat locul de cumpănă. Lacrimile sărate ale pământenilor au și ele un rol. Fiindcă recunoașterea regelui în acel cerșetor ridică întrebarea asupra a ceea ce se petrece în absența sa, asupra a ceea ce rămâne și a ce se schimbă. Și Ulise, în primele pagini, nu recunoaște Itaca: "Mi guardo smarrito perche non riconosco ne la costa sassosa, ne questa terra
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
doi soți care nu comunică între ei și își ascund secretul. Acești soți pe care totul îi opune (inclusiv culorile deoarece tatăl poartă negru, iar mama alb) iau cunoștință de oracolele benefice (spre deosebire de oracolul oedipian) dar contradictorii. Pentru patriarh, un cerșetor ca un țigan, îngână vorbe fără șir: Da...da...fiul tău!... mult sânge!... multă glorie!... pururi fericit! Neam de împărat." În privința mamei, care visa să-și vadă fiul arhiepiscop, ea aude de la un bătrân în rasă de șiac, ce seamănă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]