33,474 matches
-
cealaltă „broscuțele”. Broscuțele stau pe banca de gimnastică recitând: „Barza vă pândește stând într-un picior uite, vă zărește săriți, broscuțelor!” La ultimul vers, broscuțele strigă „oac, oac, oac” și sar de pe banca de gimnastică încercând să ajungă într-un cerc mare desenat la 5 - 6m de banca de gimnastică. Broscuțele prinse de berze devin la rândul lor „zburătoare”. După câteva repetări se schimbă rolurile. (cl.I; cl. a II - a). 2. „În poiană” - Se alege un copil care sare rolul
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
gimnastică. Broscuțele prinse de berze devin la rândul lor „zburătoare”. După câteva repetări se schimbă rolurile. (cl.I; cl. a II - a). 2. „În poiană” - Se alege un copil care sare rolul „ursului” și stă în bârlogul lui, într-un cerc desenat lângă un perete. Copiii merg pe vârfuri spre poiană aflată lângă bârlogul „ursului”. Ajungând lângă poiană sar pe ambele picioare recitând: „În poiană noi sărim Așteptând pe Moș Martin uite, iese din bârlog trebuie să stăm pe loc”. Pe
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
a). 3. „Cursa pe numere” - Copiii sunt împărțiți în 3 - 4 grupe, așezați în șir câte unul. Fiecare copil are un număr al cărui corespondent este în grupă. La 5 - 6m în fața liniei unde sunt așezate grupele se desenează un cerc și se așează o minge. Conducătorul de joc strigă un număr. Toți copiii cu numărul strigat aleargă până la cerc, culeg mingea, execută dribling până la un punct fix, îl ocolesc, se întorc în dribling până la cerc, așează mingea în cerc și
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
are un număr al cărui corespondent este în grupă. La 5 - 6m în fața liniei unde sunt așezate grupele se desenează un cerc și se așează o minge. Conducătorul de joc strigă un număr. Toți copiii cu numărul strigat aleargă până la cerc, culeg mingea, execută dribling până la un punct fix, îl ocolesc, se întorc în dribling până la cerc, așează mingea în cerc și se întorc alergând la locul lor. Primul care ajunge la loc primește un punct. Câștigă echipa care a acumulat
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
așezate grupele se desenează un cerc și se așează o minge. Conducătorul de joc strigă un număr. Toți copiii cu numărul strigat aleargă până la cerc, culeg mingea, execută dribling până la un punct fix, îl ocolesc, se întorc în dribling până la cerc, așează mingea în cerc și se întorc alergând la locul lor. Primul care ajunge la loc primește un punct. Câștigă echipa care a acumulat cele mai multe puncte. B.b.I. Ștafete specifice însușirii mersului 1. Mers pe vârfuri până la un punct
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
un cerc și se așează o minge. Conducătorul de joc strigă un număr. Toți copiii cu numărul strigat aleargă până la cerc, culeg mingea, execută dribling până la un punct fix, îl ocolesc, se întorc în dribling până la cerc, așează mingea în cerc și se întorc alergând la locul lor. Primul care ajunge la loc primește un punct. Câștigă echipa care a acumulat cele mai multe puncte. B.b.I. Ștafete specifice însușirii mersului 1. Mers pe vârfuri până la un punct fix, ocolire, întoarcere în
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
punct fix, retragere cu spatele până la jumătatea distanței, întoarcere, alergare de viteză, predarea ștafetei, așezare la coada șirului (cl. a IV a). 4. Alergare cu transportarea unei mingi medicinale de 1 kg până la un punct fix, unde este așezat un cerc. Se așează mingea în cerc, după care se întoarce în alergare de viteză, predă ștafeta la următorul care aleargă, ia mingea din cerc, se întoarce cu ea și o predă următorului care continuă acțiunea și se așează la coada șirului
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
până la jumătatea distanței, întoarcere, alergare de viteză, predarea ștafetei, așezare la coada șirului (cl. a IV a). 4. Alergare cu transportarea unei mingi medicinale de 1 kg până la un punct fix, unde este așezat un cerc. Se așează mingea în cerc, după care se întoarce în alergare de viteză, predă ștafeta la următorul care aleargă, ia mingea din cerc, se întoarce cu ea și o predă următorului care continuă acțiunea și se așează la coada șirului (III; IV). B.b.III
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Alergare cu transportarea unei mingi medicinale de 1 kg până la un punct fix, unde este așezat un cerc. Se așează mingea în cerc, după care se întoarce în alergare de viteză, predă ștafeta la următorul care aleargă, ia mingea din cerc, se întoarce cu ea și o predă următorului care continuă acțiunea și se așează la coada șirului (III; IV). B.b.III. Ștafete specific însușirii săriturilor 1. Săritură pe un picior până la un punct fix, ocolire, întoarcere în alergare de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
de 30 - 40 cm, alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare până la primul obstacol, săritură pe un picior peste cele 3 obstacole, predarea ștafetei la următorul care continuă acțiunea (III; IV). 4. Săritură din ghemuit în ghemuit prin 3 cercuri așezate unul lângă altul sau desenate pe sol, ridicare, alergare până la un punct fix, ocolire, întoarcere prin alergare pe lângă cercuri cu predarea ștafetei la următorul care continuă acțiunea (II - IV). B.b.IV. Ștafete specifice aruncării, prinderii și conducerii mingii
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
cele 3 obstacole, predarea ștafetei la următorul care continuă acțiunea (III; IV). 4. Săritură din ghemuit în ghemuit prin 3 cercuri așezate unul lângă altul sau desenate pe sol, ridicare, alergare până la un punct fix, ocolire, întoarcere prin alergare pe lângă cercuri cu predarea ștafetei la următorul care continuă acțiunea (II - IV). B.b.IV. Ștafete specifice aruncării, prinderii și conducerii mingii 1. Aruncarea mingii în perete, alergare, culegerea ei, întoarcere în alergare cu mingea în mână și predarea ei la următorul
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Nici n-ai observat că afară s-a făcut iarnă. Unde pleci? Hei, omule, ai să răcești! Pune-ți haina de blană și nu te mai obosi între zgomotul sinistru al ceasului de dimineață și miezul nopții, ca-ntr-un cerc ce se strânge mereu. Cauți motivații, orele pierdute și minutele, pentru a le smulge îndatoririlor tale... Te scuturi floare... veștede petale Iar ochii tăi nu sunt ferești, ci numai scuturi. Nu te mai simt, bătrâne om, nu te mai simt
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
de lovitura la lovitură, ființa de dincolo... Timpul trece, îmbătrânim, și e păcat că am avut doar curajul de a ne zâmbi, uneori, pe stradă, de a ne spune cuvinte în care nu credeam. Totul este, în esență, de natura cercului. Tot ce am făcut are ca rădăcină singurătatea, neîncrederea în oameni. În oamenii care suntem, în lumină, dincolo de oboseală, de crispare, de gânduri. Treapta a XV-a Drumuri Acum am înțeles: La viață nu poți ajunge decât trăind. La filosofie
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
și a deșteptării lui la o viață intelectuală morală și economică mai bună. Încurajat de faptul că invatatorii au răspuns cu entuziasm la chemarea lui Haret care a sprijinit, oficializat și generalizat diverse forme de activitate extrașcolară a cadrelor didactice: cercuri culturale, biblioteci populare, șezători sătești, școli de adulți, bănci populare, obști de arendare și cumpărare de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
era aceea de povățuitori în caz de boală la lipsa unui medic dar și de sfătuitori în privința creșterii animalelor. Aspectul economic nu a fost singurul abordat în activitatea extrașcolară a cadrelor didactice. În 1898, în țara, încep să se înființeze cercuri culturale compuse din învățătorii mai multor sate iar prin aceste cercuri culturale învățătorii țineau conferințe populare la care asistau și sătenii, ce aveau diverse subiecte cu caracter practiv sau științific. Instruirea se făcea în a 2 a duminică din luna
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
medic dar și de sfătuitori în privința creșterii animalelor. Aspectul economic nu a fost singurul abordat în activitatea extrașcolară a cadrelor didactice. În 1898, în țara, încep să se înființeze cercuri culturale compuse din învățătorii mai multor sate iar prin aceste cercuri culturale învățătorii țineau conferințe populare la care asistau și sătenii, ce aveau diverse subiecte cu caracter practiv sau științific. Instruirea se făcea în a 2 a duminică din luna iar învățătorii țineau locuitorilor conferințe asupra "igienei casei, a curții, asupra
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
ce decurg din alcoolism, din sperjur asupra agriculturii, sericiculturii, viticulturii, a fabricării pâinii de grâu curat, a înființării caselor de economie, a dezvoltării gustului pentru citit" . În duminica următoare, în capitala județului care era centrul, se întâlneau toți delegații de cercuri pentru o dare de seamă cu privire la ce au lucrat și pentru primirea noilor instrucțiuni.Pentru o mai bună desfășurare a activității cercurilor culturale, Alexandru Stefulescu a făcut o propunere în 1902, care a fost aprobată, aceea de a nu se
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
dezvoltării gustului pentru citit" . În duminica următoare, în capitala județului care era centrul, se întâlneau toți delegații de cercuri pentru o dare de seamă cu privire la ce au lucrat și pentru primirea noilor instrucțiuni.Pentru o mai bună desfășurare a activității cercurilor culturale, Alexandru Stefulescu a făcut o propunere în 1902, care a fost aprobată, aceea de a nu se mai deplasa la centru toți delegații ci a se trimite doar procesele verbale de tinere a conferințelor lucru ce-i avantaja și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
lipsească de la școală, perturbând astfel bunul mers al activității școlare și totodată pierdeau timpul pe drum(în jur de 2 zile) iar în sezonul de toamnă și iarna, aceasta deplasare se efectua mai greu iar ziua era mai mică. Aceste cercuri, aveau ca publicații diferite reviste ce apăreau lunar. În Gorj, în 1898 sub conducerea unui inimos învățător, George Dumitrescu din comuna Bumbesti Jiu, s-a tipărit la tipografia lui N.D.Milosescu din Târgu Jiu, revista “Șezătoarea săteanului” și “Amicul poporului
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a tipărit la tipografia lui N.D.Milosescu din Târgu Jiu, revista “Șezătoarea săteanului” și “Amicul poporului”, revistă ce a apărut sub conducerea și din inițiativa învățătorului L. Arjoceanu la Bălănești. Aceste reviste conțineau informații despre cele mai reușite conferințe de la cercurile culturale, dar și articole cu caracter practic și educativ cu menirea de a dezvolta sentimente patriotice și propagarea ideii de înființare a unor biblioteci. Prima bibliotecă școlară rurală din Gorj s-a înființat în Bumbesti în 1894 prin efortul depus
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și a activității economice ca un deschizător de drumuri, căruia viața spirituală românească îi datorează respect și considerație. V. Profesorul Iuliu Mosil s-a numărat printre marii dascăli transilvăneni care au trecut munții Carpați din cauza asupririi naționale și sociale a cercurilor conducătoare habsburgice și ungare și care a avut un rol important în dezvoltarea vieții spirituale îndeosebi a învățământului preuniversitar în Gorj. S-a născut în 1859 la Năsăud,tatăl său era vicar episcopal, inspector școlar al școlilor românești grănicerești din
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
conferințe publice care se țineau de profesorii gimnaziului dar și de alți intelectuali de marcă din Târgu Jiu. În anul 1901 amenajează un loc special pentru jocuri și exerciții de gimnastică pentru elevi. La inițiativa sa, s-au înființat și “Cercurile culturale” în Gorj, acțiune care sa generalizat pe tot teritoriul țării de către miniștrii Spiru Haret și dr.C.Istrati iar în ianuarie 1897 înființează banca “Cerbul” cu scopul de a sprijini dascălii gorjeni. Această bancă a atras în rândurile membrilor săi
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de învățător. Elevii se vor așeza ținându-se de mijloc. Indicații metodice Elevii care nu vor intra în compunerea unui buchețel vor ieși din joc sau vor primi câte o sarcină. 5.Batistuța Locul - sală, teren. Colectivul clasei formează un cerc. Va demonstra un elev care primește o batistă și pe care încearcă să o așeze, neobservat, în spatele unui coleg. Dacă elevul în spatele căruia i-a fost așezată batista sesizează aceasta, va încerca să-l prindă pe cel care a lăsat
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
primește o batistă și pe care încearcă să o așeze, neobservat, în spatele unui coleg. Dacă elevul în spatele căruia i-a fost așezată batista sesizează aceasta, va încerca să-l prindă pe cel care a lăsat-o alergând după el în jurul cercului înainte ca acesta să ajungă la locul unde a lăsat batista. Dacă nu reușește să-l prindă, primul elev devine jucător al batistei din nou. În caz contrar, elevul în spatele căruia a fost pusă batista devine purtătorul ei. Jocul continuă
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
la fugă în jurul băncilor până ce ajunge iar la locul lui. Dacă ciobanul îl prinde, mielul devine cioban în locul lui; dacă nu, ciobanul rămâne mai departe și caută mielul. Variantă Dacă jocul se desfășoară pe teren, elevii vor fi așezați în cerc iar ciobanul în afara cercului. Elevul care se recunoaște descris de cioban fuge în jurul cercului. 10.Tatăl și fiii săi Locul - clasă. Un elev este ales „tatăl” iar ceilalți elevi sunt „fiii” săi. Fiii se sfătuiesc într-un colț al clasei
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]