3,025 matches
-
-și face din satisfacțiile ce-i procură lectură deprinderi superioare și care nu obosește niciodată.” Perpessicius 120. „O carte care te îndeamnă s-o recitești este aproape întotdeauna o carte bună.” Alexandru Philippide 121. „Cărțile mustesc de mierea înțelepciunii omenești cernute prin generații, distilată asemenea coniacurilor fine, dar ele nu înlocuiesc viața.” Dumitru Popescu 122. „E totdeauna un sistem greșit de a vroi să citești în inima celorlalți, căutând să ți-o închizi pe a ta.” J. J. Rousseau 123. „Acela
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
noapte înainte, se deșteptă tocmai când se lăsa întunericul. Aprinse lumina. Zăpada aureola ferestrele lăsând în mijloc o gaură neagră, ca un hău. Stinse lumina. Geamurile deveniră transparente. Zăpada cădea deasă, cu fulgi mici. Își aduse aminte de alte ninsori, cernându-se dincolo de ferestrele salonului bine încălzit, atunci când noaptea se strecura prin colțurile odăii și bunica îl învăța să cânte la pian Tartina cu unt, vals pentru un deget. Căci viața lui a început cu Mozart. Ieși din cameră închizând fără
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
știința și tehnica (o evoluție continuu necesară, care să recunoaștem acționează și în spațiul artei), niciodată sufletul omului nu va cădea pradă roboților. Dinspre esență în perspectivă, astfel văd eu problema. Cât despre modul în care valorile vehiculează și se cern, există diferențe (atât de la un sistem social la altul, cât și între genurile artei, în cazul literaturii intervenind și aria de circulație a limbii respective). Încă ne bucurăm de un drept fundamental: între opera de artă și iubitorii ei nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
află în vădit crepuscul, optzeciștii încă mai susțin, teoretic, postmodernismul prin condeie ca Ion Bogdan Lefter, Al. Mușina, Iulian Boldea, Eugen Lungu, în Basarabia. Și s-ar putea continua. Ceea ce este cert e că mișcarea critică actuală este incapabilă să cearnă valorile. În două decenii, nu s-au ivit mari scriitori și nici critici de anvergura celor interbelici. Literatura însăși pare să nu mai fie o valoare de interes național. Prin urmare, nu e de mirare că nici critici importanți nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Că cea mai năprasnică bombă de pace/ Va fi miliardul de mici semnături.// Și eu printre ele îmi pun semnătura/ Ca javrele morții din urlet să stea./ Ca-n veci să-nflorească spre inimi natura,/ În snopul de raze să cearnă căldura/ Pe seceri, ciocane, pe truda lor grea.// Semnez ca obuzul de foame să crape,/ Semnez pentru oameni și dîrzul lor crez,/ Semnez pentru viață și pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul/ Și drag viitorul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fundamentale pentru rețetarul la care trebuie să apeleze scriitorul vremurilor noi: Or acest principal, ca varietate de personaje vii, este criteriul validității literaturii în ceea ce privește conținutul ei nou în literatura noastră. Noul există în oameni, în relațiile sociale. Scriitorul trebuia să cearnă și să aleagă aurul de nisip sau să-l găsească sub formă masivă realizat într-o personalitate, precum și negativul ei, din măruntaiele vieții ca în adîncul unei mine. Dacă n-ai adus caracterele și trăsăturile specifice epocii tale bine individualizate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
totul deveni mai luminos ca niciodată, iar cenușa începu să se scurgă spre pământ, învârtindu-se, strălucitoare acum, fiind înghițită curând de o viziune luminoasă în care imaginile încep să se sfărâme. Cenușa se prăbușea în toate, surmând ecourile. Se cernu peste mormintele părinților săi și în cele din urmă pătrunse în lumea rece, luminată, a morților, unde începu să plângă deasupra copiilor din cimitir și apoi undeva departe, la capătul Pacificului - după ce au fremătat deasupra paginilor acestei cărți, împrăștiindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura Dorul mi l-aș stâmpăra. 12 dechemvrie [CARA-OMER vânătoare] La Cara-Omer, în Dobrogea, zi umedă, cu promoroacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grade subt punctul de îngheț, și asta numai noaptea, căci ziua, la amiază, soarele cel palid îți va mai muia tăria. De prin mările polare vei căra pe marea ta spinare lungi volbure de ninsoare, iar aici în Carpați vei cerne fulgi vânturați de vânt. Și, ia aminte, îți hărăzesc acum în dar zilele de 2-5-6-10, 13-14 și 18 din fevruarie. Ca totdeauna, fii neascultător, vei vifori lăsând pământul gol în multe părți, iar pe la adăpost vei aduna zăpada fără niciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Babiș, pe doi cai buni “așa de scumpi cât 280 de zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască și nici să nu mai pomenească de aici înainte de aceste sate mai sus-scrise... în veci, pentru că Cernu și Romănel și Drăgoi au pierdut cu privilegiile lor, deoarece au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască și nici să nu mai pomenească de aici înainte de aceste sate mai sus-scrise... în veci, pentru că Cernu și Romănel și Drăgoi au pierdut cu privilegiile lor, deoarece au fost false și le-am stricat.” La 8 octombrie întărea unui boier un sat, deoarece vechiul privilegiu arsese. Am insistat asupra acestor amănunte, deoarece ele ne dovedesc că Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
facă pentru a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m faci o turtă d’i cenușă! Ce: - Vai d’i min’i, dragu mamii, cum sâ-ț fac io turtă d’i cenușâ? - Heizîci - mamă, cum? Iș șî cerne cenușâ pin sîtâ șî - zâci - moaie-o cu apă caldă, șî pune-o-n cenușâ sâ sâ coacă” (Fundu Moldovei - Suceava). Întrebată despre cantitatea mică de mâncare pe care o reprezintă turta din cenușă, informatoarea Evdochia Șargu din Izvoare, Soroca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la găină; Citoditeoza respiratorie a păsărilor (Paul I., 1961), a doua semnalare a bolii În țara noastră, după Paul Riegler. Intoxicația cu dude la rațe (Roșca I., Paul I., Poll E., 1961), prima descriere a bolii; Ataxia enzootică a mielor (Cerni I., Secașiu V., Paul I., 1962), prima semnalare a bolii În țara noastră. Acțiunea unor bacterii asupra embrionului de găină (Paul I. și Bercea I., 1962); Ontogenia țesutului limfoid intrahepatic la găină (Paul I., Martin V., Bercea I., 1962); Modificările
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
etc. Vorbește-mi despre maeștrii tăi. Cât de importanți sunt maeștrii în evoluția unui scriitor? Au fost maeștri care te-au dezamăgit în timp? După sacii de cărți citiți în copilărie și în adolescență, la un moment dat s-au cernut și s-au cernut și-n site și mai dese până au rămas mai ales marii prozatori ruși și urmașii lor prozatorii americani. Dar rușii, în primul rând, de ce nu și sovieticii (că n-aveam prejudecăți!) Valentin Rasputin, Viktor Astafiev
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
maeștrii tăi. Cât de importanți sunt maeștrii în evoluția unui scriitor? Au fost maeștri care te-au dezamăgit în timp? După sacii de cărți citiți în copilărie și în adolescență, la un moment dat s-au cernut și s-au cernut și-n site și mai dese până au rămas mai ales marii prozatori ruși și urmașii lor prozatorii americani. Dar rușii, în primul rând, de ce nu și sovieticii (că n-aveam prejudecăți!) Valentin Rasputin, Viktor Astafiev, Vasili Sukșin, rușii ziceam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
topite în ea. E aproape amuzant, adică trist. Dintotdeauna, în literatură au existat scriitori gonflați. Credeți că există asemenea autori și în actualitatea imediată? Sigur că există, dar nu vreau să exemplific, ei sunt la vedere. O cultură matură își cerne valorile în timp și dacă nu se rătăcește complet. Așa că și actualii beneficiari ai unor conjuncturi extraliterare favorabile vor fi aduși, cu timpul, la valoarea lor reală. Noi bocim că nu avem un Nobel, dar nu facem nimic cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
serii de studenți și au constituit un model viu pentru o pleiadă de colaboratori, doctorii unii deveniți profesori Marius Mișca, din Piatra Neamț, Mihai Bobulescu (Galați), Sergiu Buiuc, Petru P. Vancea (Nuțu, fiul, și el eminent profesor), A. Harnagea (Bârlad), Paul Cernea și, desigur, alții pe care, probabil, îi omit involuntar. Am scris deja adjectivul "neastâmpărat": Petru Vancea era un neastâmpărat, un om de o hărnicie puțin obișnuită; din câte am auzit, o energie cu care era greu să ții pasul. Ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că va trebui reașezat pe format, dându-mi peste cap și imaginile aferente. Nu mai vorbesc de corectură, la o primă privire găsind deja destule greșeli de culegere. Azi am dat la tipar antologia Cenaclului „Mugurii“ și volumul Ioanei Cristiana Cernea, propuse de poetul Leonid Iacob, atât Lumea cuvintelor (58 pagini), cât și Tortul copilăriei (56 pagini) trebuind citite cap-coadă, pentru că erau culese cu sute de omisiuni la diacritice și nu numai, iar În cazul celei dintâi, am fost nevoit să
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Se cerne vremea peste toți, Și părul alb nu poți să-l negi Dar când te vezi și cu nepoți Întrebi când am fost colegi? Din viața de necazuri plină, Cănd învățăm și nopți întregi, Sperând în ziua ce-o să vină, Să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93289]
-
viața întru credință și speranță, iar dragostea lor a fost mai puternică decât moartea. Fr. Iosif Diac Fericiți cei prigoniți pentru dreptate O carte înălțătoare, cuprinzând 38 de biografii ale franciscanilor martiri care au fost - după expresia unuia dintre ei - „cernuți prin sitele Securității” în anii de neagră prigoană ateistă. Unele scrise chiar de subiecții detenției, altele (în cazul celor plecați la Domnul) de către supraviețuitorii lor. Autobiografii, scrisori, referințe, declarații, documente, predici, versuri, interviuri, toate arătând cum, în ciuda torturilor fizice și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a avut motiv să găsească acuze și să condamne fără milă, fie că au ajutat acest scop, fie că n-au voit să dea mărturie falsă contra celor mai vinovați, cum spuneau anchetatorii. Și așa, cerut-a Satana să ne cearnă și ne-a cernut securitatea cum i-a plăcut. Pe unii dintre noi, sigur că ne-au oțelit aceste grele încercări, însă pe alții i-au distrus fizicește și așa mulți dintre noi au părăsit, înainte de vreme, această lume: Domnul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
găsească acuze și să condamne fără milă, fie că au ajutat acest scop, fie că n-au voit să dea mărturie falsă contra celor mai vinovați, cum spuneau anchetatorii. Și așa, cerut-a Satana să ne cearnă și ne-a cernut securitatea cum i-a plăcut. Pe unii dintre noi, sigur că ne-au oțelit aceste grele încercări, însă pe alții i-au distrus fizicește și așa mulți dintre noi au părăsit, înainte de vreme, această lume: Domnul să-i aibă în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alături de vechea clădire a Seminarului Franciscan și a început să funcționeze odată cu începutul anului școlar din toamna lui 1938. Astfel părintele Francisc Dămoc este și părintele primei generații de intelectuali catolici din Moldova. Dar a trebuit să fie și el cernut prin sita prigonirilor comuniste, fiind arestat în anul 1961 și ținut timp de doi ani la Canal fără judecată. La acel timp părintele Dămoc era și Superiorul Provincial al Părinților Franciscani; și comuniștii n-au putut să nu-l prigonească
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de a fi acceptat de bunăvoie să fiu sacrificat, fie și în parte, acelui ceva atât de puțin meritoriu... În seara aceasta, în clipa în care ați plecat și m-ați lăsat singur în stradă, sub ploaia fină care tot cernea, am avut pentru prima oară conștiința netă a întregii absurdități a situației în care mă aflam și m-am hotărât să o fac să înceteze de a mai exista: te iu besc mult, dar pesemne nu destul... Este pentru cea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ei neagră cu tiv auriu privind chiorâș în urma mea și chibzuind dacă să mă înhațe sau nu și să mă expedieze în cer. Acolo, în cer, erau toți morții, cei dispăruți și căzuți în războaie, cei pe care Dumnezeu îi cernuse prin sita Lui, întru moarte, la fel ca și cei ce singuri se cernuseră punându-și capăt zilelor. În sat, fiecare îl știa pe fiecare. Din cauza acestei intimități inevitabile, constând nu din atașament reciproc, ci din niște metri pătrați prea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]